La 14 februarie 2020 va avea loc dezbaterea publică „Cum luptăm cu corupția în școli și grădinițe” în satul Logănești, raionul Hîncești.
Invitată: Tatiana Savva, cercetător economic la Expert-Grup
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Autoritatea Națională de Integritate (ANI) organizează masa rotundă cu genericul „Competențele Autorității Naționale de Integritate și practica judiciară în materie de control al averii, intereselor personale, precum și respectării regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor”. Acest eveniment va avea loc la Chișinău, în perioada 13 – 14 februarie 2020.
În cadrul evenimentului, se va discuta despre cadrul legal privind activitatea ANI, competențele ANI privind verificarea și controlul averii și intereselor personale ale subiectului declarării, practica judiciară cu privire la actele de constatare și procesele-verbale contravenționale întocmite de ANI și contestate în instanța de judecată. De asemenea, discuțiile mesei rotunde se vor axa și pe colaborarea ANI cu alți reprezentanți din sectorul justiției pentru asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale.
La eveniment sunt invitați judecători, procurori, reprezentanți ai Centrul Național Anticorupție, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. În cadrul evenimentului va participa Horațiu PĂTRAȘCU, judecător la Curtea de Apel București, în cadrul Secției Contencios Administrativ și Fiscală.
22 de studenți/studente și absolvenți/absolvente de la diferite universități din Republica Moldova au finalizat cu succes școala de iarnă „Democrația aplicată”, organizată în perioada 30 ianuarie - 2 februarie 2020 la Butuceni. Tinerii/tinerele au învățat ce înseamnă democrația, cum să gândească critic și cum pot fi activi/e civic pentru a aduce schimbări pozitive în societate.
„La școala de iarnă „Democrația aplicată” am învățat câteva lucruri, care după mine sunt esențiale: că succesul unui om implică muncă, perseverență, voință dedicație și atitudine; că democrația este un fenomen ce necesită a fi alimentat continuu cu toleranță, transparență, egalitate și respect și că un stat este cu adevărat desăvârșit doar atunci când drepturile omului sunt puse la loc de căpătâi” - Cristina Balaur, participantă la școala de iarnă.
În prima zi, participanții/participantele au fost întâmpinați/întâmpinate cu un cuvânt de salut din partea organizatorilor școlii de iarnă, domnul Adam AMBERG, Consilier/Șef al Secției Cooperare pentru Dezvoltare la Ambasada Suediei, domnul Vladislav GRIBINCEA, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și domnul Sorin IONIȚĂ, președintele organizației Expert-Forum din România (EFOR). Vorbitorii au subliniat importanța democrației în dezvoltarea unui stat unde există supremația legii și respectul față de drepturile omului și au salutat interesul tinerilor/tinerele activi/active din Moldova de a deveni promotori ai democrației.
Sesiunile de instruire au început cu o lecție de leadership și motivație personală de la Peter-Vlad IANUȘEVICI, trainer și președinte al Academiei „Nicolae Dumitrescu”. Tinerii/tinerele au creat o viziune proprie a Moldovei peste 30 de ani și au discutat cum pot deveni parte a unei schimbări pozitive a acestei țări. Sorin IONIȚĂ a vorbit cu participanții/participantele despre importanța alegerilor și partidelor politice într-o democrație și starea de lucruri în Republica Moldova. Au urmat dezbateri și schimb de opinii cu Vladislav GRIBINCEA despre importanța justiției, asigurarea independenței sistemului judecătoresc și rolul societății civile într-o democrație. Pe final de zi, absolvenții edițiilor precedente a școlii „Democrația aplicată”, Marin CHIHAI și Adrian NACU, au povestit despre propriile reușite și provocări ale activismului civic.
Ziua a doua a școlii de iarnă a fost dedicată bunei guvernări, alegerilor, partidelor politice și combaterii corupției. Sorin IONIȚĂ, le-a vorbit tinerilor/tinerelor despre buna guvernare, democrație și dezvoltare, iar Septimius PÎRVU, manager de proiecte la EFOR - despre clientelismul din bani publici. Mai târziu, participanții/participantele au dezbătut împreună cu Alina ANDRONACHE de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare despre ce înseamnă discriminare și care sunt prejudecățile dominante în societatea noastră. Sesiunile de instruire au continuat cu discuții despre instrumentele existente în combaterea corupției și avertizorii de integritate cu Ion GUZUN, consilier juridic la CRJM, precum și despre jurnalismul de investigație cu Mariana RAȚĂ, jurnalistă și directoare de știri la TV8. Seara celei de-a doua zi a culminat cu prezentarea videourilor create de participanți/participante prin care aceștia îndemnau publicul să meargă la vot și premierea celor mai reușite creații.
În următoarea zi a școlii de iarnă, tinerii/tinerele au fost antrenați/antrenate în exerciții de deconspirare a știrilor false împreună cu Sorin IONIȚĂ și au aflat despre cele mai des utilizate tehnici de manipulare informațională cu Petru MACOVEI, directorul executiv al Asociației Presei Independente. Vladislav GRIBINCEA i-a îndrumat pe tineri/tinere cum să aibă acces la informații de interes public și le-a vorbit despre situația dosarelor moldovenești la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. La final de zi, Nicoleta COJUHARI, manager web și rețele sociale la CRJM, a discutat cu tinerii/tinerele despre rețele sociale și rolul lor în mobilizarea și solidarizarea societății, precum și apărării și răspândirii valorilor democratice.
În ultima zi, tinerii/tinerele au învățat de la Septimius PÂRVU cum să facă campanii de advocacy și să ceară respectarea propriilor drepturi printr-o serie de simulări practice. Andrei BRIGHIDIN de la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității le-a explicat participanților/participantelor care sunt limitele între libertatea de exprimare și discursul de ură, iar domnul Valentin ROȘCA de la EcoContact le-a vorbit despre aspectele legale privind protecția mediului înconjurător. Ziua s-a finalizat cu sesiunea domnului Maxim CATANOI, expert IT, unde participanții/participantele au învățat tehnici de protejare a datelor personale în spațiul online.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și finanțat de Suedia.
Mai jos puteți viziona clipul video realizat de participanții noștri de la școala de iarnă „Democrația aplicată” pentru a-i îndemna pe oameni să voteze.
Democrația începe de la fiecare decizie luată de noi!
[video width="400" height="224" mp4="https://old2.old.crjm.org/wp-content/uploads/2020/02/video-vino-la-vot-participanti-scoala-de-iarna.mp4"][/video]
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) este o organizație non-guvernamentală cu sediul în Chișinău, creată în noiembrie 2010 de un grup de juriști, care contribuie la consolidarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova, cu accent pe justiție și drepturile omului. CRJM realizează activități de cercetare și advocacy și este o organizație independentă și neafiliată politic.
CRJM solicită oferte de la persoane juridice / fizice din Republica Moldova pentru prestarea serviciilor de mentenanță tehnică și web design pentru pagina web: www.old2.old.crjm.org (construită pe platforma WordPress). Pe durata colaborării cu persoana juridică / fizică selectată ar putea apărea necesitatea prestării serviciilor de mentenanță tehnică și web design pentru alte pagini web ale CRJM deja existente (de ex.: www.2procente.info), sau care ar putea fi create pe durata colaborării în vederea realizării obiectivelor strategice ale Asociației.
Persoana juridică / fizică selectată va presta serviciile conform solicitărilor periodice ale CRJM, în baza unui contract de prestare a serviciilor semnat între părți pentru perioada martie 2020 – martie 2022.
Oferta trebuie să fie datată și semnată de către ofertant/ă și expediată prin email la application@old2.old.crjm.org, sau depusă direct la sediul CRJM (str. A. Șciusev 33, MD-2001, mun. Chișinău) până la data de 17 februarie 2020.
Oferta de participare la concurs va conţine informație concisă cu indicarea următoarelor:
Toți/toate ofertanții/ ofertantele, care vor depune ofertele, vor fi anunțați/anunțate despre decizia cu privire la ofertantul / ofertanta selectat/ă după finalizarea procesului de selectare a ofertelor.
Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext.110 sau la adresa de e-mail: application@old2.old.crjm.org.
CRJM este o organizație care promovează incluziunea și diversitatea. Noi valorificăm diferențele, promovăm egalitatea și abordăm frontal comportamente discriminatorii, astfel consolidând capacitatea organizațională. Toate persoanele juridice / fizice calificate sunt încurajate să aplice. Noi nu discriminăm în funcție de dizabilitate, rasă, culoare, etnie, gen, religie, orientare sexuală, vârstă, stare civilă, statut parental sau orice alt criteriu protejat prin lege.
În anul 2019, Republica Moldova a fost pe locul 5 în topul țărilor împotriva cărora Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a pronunțat cele mai multe hotărâri. De asemenea, în 2019 moldovenii s-au adresat la CtEDO de 3.4 ori mai des decât media europeană. Această constatare au făcut-o experții Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în urma analizei Raportului de activitate al CtEDO pentru anul precedent.
În anul 2019, CtEDO a pronunțat 54 de hotărâri în cauze moldovenești, Moldova plasându-se pe locul cinci din cele 47 de țări membre ale Consiliului Europei. La acest capitol, Moldova devansează cu mult Germania, Spania sau Olanda, țări care au aderat la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) cu mult timp înaintea Moldovei și au o populație cu mult mai mare decât cea a Moldovei. În total împotriva Republicii Moldova au fost pronunțate 441 de hotărâri. Cel mai frecvent Moldova a fost condamnată de CtEDO pentru felul în care judecătorii sau procurorii au aplicat legea.
16 din 54 de hotărâri pronunțate de CtEDO împotriva Moldovei (aproximativ 30%), au fost cu privire la violarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. În 2 din cele 16 hotărâri pe lângă Federația Rusa a fost condamnată și Republica Moldova. Cele 16 hotărâri se referă la 34 de cauze depuse la CtEDO.
Astfel în cauza Filin împotriva Moldovei și Rusiei, statul nostru a fost condamnat pentru neonorarea obligației pozitive de a preveni reținerea reclamantului de către reprezentanții miliției transnistrene, iar în cauza Negruță pentru favorizarea și contribuția la reținerea și transmiterea reclamantului către miliția transnistreană.
La 31 decembrie 2019, 1,056 de cereri moldovenești încă așteptau să fie examinate, dintre care peste 95% au șanse mari de succes. Acest număr depășește numărul total de cereri în baza cărora Moldova a fost condamnată în cei 22 de ani de când persoanele se pot plânge la CtEDO împotriva Moldovei.
Conform raportului CtEDO pentru anul 2019, pe parcursul anului trecut Curtea a primit cel mai mic număr de cereri îndreptate împotriva Moldovei din ultimii 12 ani. Raportat la populația țării, acesta este foarte mare, Moldova plasându-se pe locul 6 din 47 de țări.
În baza tuturor hotărârilor și deciziilor pronunțate până la 31 decembrie 2019, Republica Moldova a fost obligată să plătească peste EUR 17.1 milioane (EUR 537,000 doar în 2019).
Nota analitică privind situația dosarelor moldovenești la CtEDO poate fi descărcată aici. Notele analitice pentru anii precedenți (2010-2018) pot fi găsite pe pagina web a CRJM.
https://www.slideshare.net/NicoletaCojuhari/republica-moldova-la-curtea-europeana-a-drepturilor-omului
Nota analitică a fost elaborată în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
Privește mai jos transmisiunea video a conferinței de presă organizată de CRJM și Promo-LEX cu tema „Statistica privind situația Republicii Moldova la CtEDO în anul 2019)
Asociația Obștească „Centrul de Resurse Juridice din Moldova” (CRJM) implementează proiectul „Promovarea statului de drept și consolidarea integrității în Republica Moldova” cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos, în cadrul programului MATRA. Proiectul are drept scop organizarea de proiecții a unor scurtmetraje olandeze "Kijken in de ziel" (lit. „Privind în suflet – despre profesia de judecător”), în vederea sporirii gradului de conștientizare a elevilor, studenților, jurnaliștilor și reprezentanților profesiilor juridice privind dreptul de a cere o justiție independentă. În cadrul proiectului, CRJM organizează mai multe asemenea proiecții, urmate de discuții dintre participanți și judecători cu referire la subiectul în cauză.
La 31 ianuarie 2020 planificăm proiecția seriei „Apărătorii Legii” pentru circa 30-50 de elevi din cadrul Colegiului „Alexei Mateevici” din Chișinău (str. Pușkin 54), care urmează specializarea “Jurisprudență”. Proiecția aduce în discuție problemele etice cu care se confruntă judecătorii când adoptă o sentință și cât de siguri sunt ei de decizia pronunțată.
După vizionarea scurtmetrajului elevii vor avea oportunitatea să discute cu judecătoarea Marina CURTIȘ despre următoarele subiecte:
1) Care sunt calitățile pe care trebuie să le posede un judecător?
2) De ce este important să avem judecători integri și o justiție independentă?
3) Care sunt riscurile pentru societate atunci când justiția este defectuoasă?
4) Care sunt 5 chestiuni urgente pe care ar trebui făcute referitor la sistemul judecătoresc?
5) Cum cetățenii pot contribui/acționa pentru a asigura o justiție independentă?
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) organizează lansarea documentului analitic
„Exproprierea dobânditorilor de bună credință – este oare uniformă practica judecătorească?” care va avea loc la 31 ianuarie 2020 la hotelul Jolly Alon din Chișinău.
Documentul analizează practica instanțelor judecătorești din Republicii Moldova pentru anii 2017 – 2019 pentru a vedea cât de consistentă este practica judecătorească în acest domeniu.
Depersonalizarea hotărârilor judecătorești în Republica Moldova este efectuată defectuos sau inconsecvent în 63% din cauzele civile, contravenționale și penale generale, și în 55% în hotărârile în cauze de corupție. La această concluzie au ajuns experții Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM după analiza a 1,340 de hotărâri judecătorești pronunțate între 1 ianuarie 2018 - 31 martie 2019). Datele au fost făcute publice în cadrul evenimentului de prezentare a analizei „Transparența justiției versus datele cu caracter personal - O analiză a modului de publicare a hotărârilor judecătorești în Republica Moldova”, la 24 ianuarie 2020.
Potrivit legii, până a fi publicate, anumite informații din hotărâre trebuie excluse din conținutul unei hotărâri judecătorești. Judecătorul este cel care trebuie să stabilească dacă anumite informații din hotărâre pot afecta serios intimitatea părților sau afecta anumite interese și, în consecință, să anonimizeze anumite părți sau chiar întreaga hotărâre. Regulile privind anonimizarea sunt stabilite într-un Regulament CSM aprobat în luna octombrie 2017.
Autorii analizei au stabilit că, de cele mai multe ori, nu sunt respectate prevederile care prevăd obligația ascunderii, adresei de domiciliu, a datei și locului nașterii, a IDNP-ului sau numărului de înmatriculare al automobilului (în cel puțin 305 (38%) hotărâri din cele analizate). Totodată, sunt depersonalizate abuziv numele inculpaților, autorilor sau instigatorilor acolo unde acestea nu trebuie depersonalizate (în 179 de hotărâri din hotărârile penale și contravenționale analizate (34%)). La fel, sunt anonimizate abuziv numele avocatului, procurorului, sau agentului constatator , O altă încălcare este depersonalizarea parțială a hotărârii – când datele sunt depersonalizate doar într-o parte a hotărârii în 172 de hotărâri judecătorești (21% din hotărârile analizate).
Potrivit analizei, aplicarea defectuoasă a depersonalizării hotărârilor judecătorești este o problemă sistemică. În cazul judecătoriilor, rata medie a încălcării Regulamentului este de 75%, iar în unele judecătorii aceasta depășește 90%. La nivelul curților de apel, situația este mai bună decât în judecătorii, dar la fel de îngrijorătoare: 47% din hotărârile judecătorești nu corespund Regulamentului CSM. La CSJ, prevederile Regulamentului nu au fost respectate în 23% din hotărârile analizate.
Autorii analizei subliniază că modul incorect de depersonalizare a hotărârilor judecătorești afectează viața privată a persoanelor fizice care compar în instanțele de judecată, dar și erodează încrederea în sistemul judecătoresc, dacă anumite informații publice lipsesc.
Autorii recomandă autorităților responsabile clarificarea prevederilor problematice din Regulamentul CSM, precum și măsuri urgente de consolidare sau „reîmprospătare” a cunoștințelor corpului judecătoresc și ale asistenților judiciari ce țin de înțelegerea și aplicarea prevederilor Regulamentului. Totodată, instituțiile competente precum CSM și Agenția de administrare a instanțelor judecătorești trebuie să continue să asigure mai eficient monitorizarea respectării prevederilor privind publicarea și depersonalizarea hotărârilor judecătorești.
Documentul analitic „Transparența justiției versus datele cu caracter personal. O analiză a modului de publicare a hotărârilor judecătorești în Republica Moldova”, a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin CRJM şi nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.