Organizațiile societății civile semnatare condamnă modul netransparent de adoptare a Legii privind evaluarea integrității instituționale de către Parlamentul Republicii Moldova la 26 mai 2016, produs pe fundalul numeroaselor declarații ale conducerii Parlamentului despre necesitatea intensificării colaborării cu sectorul asociativ. Legea conține prevederi care riscă să genereze un șir de încălcări de drepturile omului, precum și riscuri de abuz din partea instituțiilor care vor evalua integritatea instituțională - Centrul Național Anticorupție (CNA) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Organizațiile societății civile au criticat anterior acest proiect de lege, dar Parlamentul a ignorat aceste opinii, fără a organiza dezbateri publice și fără a solicita opinia Comisiei de la Veneția privind noul mecanism introdus de proiect.

La 23 decembrie 2013, Parlamentul a adoptat Legea nr. 325 privind testarea integrității profesionale în scopul combaterii corupției în structurile de stat. La 15 decembrie 2014, Comisia de la Veneția a constatat că Legea nr. 325 nu corespunde standardelor europene de protecție a drepturilor omului.[1] La 16 aprilie 2015, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale principalele prevederi ale acestei legi.[2] În toamna anului 2015, Ministerul Justiției a elaborat un nou proiect de lege care modifică substanțial conceptul Legii nr. 325, înlocuind testarea individuală a integrității profesionale a agenților publici cu evaluarea integrității instituționale, cu neglijarea criticilor aduse de societatea civilă.[3] Proiectul a fost aprobat de Guvern la 28 octombrie 2015.

La 26 februarie 2016, Parlamentul a adoptat acest proiect de lege în prima lectură. La 24 mai 2016, mai multe organizații ale societății civile au expediat o opinie[4] Comisiei parlamentare Juridice, numiri și imunități privind proiectul de lege și au solicitat expertizarea acestuia la Comisia de la Veneția până la adoptare. Criticile societății civile s-au referit, în principal, la faptul că proiectul de lege nu soluționează câteva probleme esențiale ridicate de Comisia de la Veneția și Curtea Constituțională. El nu prevede un control judiciar adecvat al testării integrității, nu este cerută existența unei bănuieli rezonabile veritabile pentru începerea testării și nici nu există garanții că testorii nu vor provoca persoanele testate la comiterea infracțiunilor. De asemenea, noul sistem creează premise pentru influențarea nelimitată de către CNA a oricărei entități publice. Proiectul împuternicește CNA să efectueze controale asupra entităților publice și să conteste refuzul de demitere a conducătorului entității supuse evaluării, adică să influențeze în mod direct concedierea oricărui conducător al instituțiilor publice din țară. În plus, legea prevede că dosarele generate de acest proiect de lege să fie examinate de judecători specializați în judecătorii și curți de apel, care să fie selectați și numiți de Consiliul Superior al Magistraturii în baza unui Regulament coordonat cu CNA, ceea ce ridică mari semne de întrebare cu privire la imixtiunea în independența justiției.

În pofida solicitărilor de a expedia proiectul la Comisia de la Veneția pentru expertizare, Parlamentul a adoptat proiectul de lege nr. 434 în lectură finală la 26 mai 2016. În cadrul ședinței parlamentare, s-a menționat că proiectul a trecut deja expertizarea la Comisia de la Veneția, dar s-a omis menționarea faptului că ulterior proiectul a fost modificat substanțial, prevăzând un nou mecanism. În plus, din păcate s-a omis să se menționeze că noul proiect nu a soluționat prevederile problematice la care a atras atenția Comisia de la Veneția în opinia sa din decembrie 2014.

În situația în care proiectul de lege este unul deosebit de problematic din punct de vedere al respectării drepturilor omului, stârnind critici din partea unui grup de organizații ale societății civile, trezește îngrijorare faptul că autoritățile nu au organizat consultări și dezbateri publice, în corespundere cu prevederile legislației privind transparența decizională și ale Regulamentului Parlamentului.

Avînd în vedere motivele menționate, organizațiile semnatare invită Președintele Republicii Moldova să restituie Parlamentului proiectul de lege nr. 434 privind evaluarea integrității instituționale pentru reexaminare, cu solicitarea expresă de  transmitere a acestuia Comisiei de la Veneția pentru expertizare repetată, precum și organizarea consultărilor și dezbaterilor publice.

Organizațiile semnatare:

1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
2. Expert-Grup
3. Asociația pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
4. Transparency International-Moldova
5. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)
6. Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE)
7. Institutul de Politici Publice (IPP)

Textul deplin al apelului e disponibil aici.

Asociația ADEPT, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Expert-Grup  vor monitoriza implementarea Foii de Parcurs privind Agenda de Reforme Prioritare a Guvernului Republicii Moldova.

Documentul supus supravegherii reprezintă o listă consolidată de măsuri, angajamente şi termene de implementare a acțiunilor care trebuie întreprinse de autorități pentru depășirea și soluţionarea problemelor semnalate de partenerii de dezvoltare şi societatea civilă din Republica Moldova.

Printre prioritățile Foii de parcurs figurează măsuri de combatere a corupţiei, reformare a justiţiei şi procuraturii, libertatea mass-media, reforma administraţiei publice şi reluarea cooperării cu FMI – consolidarea independenţei regulatorilor de pe piaţa financiar-bancară, investigarea fraudei bancare şi sporirea transparenţei şi condiţiilor investiţionale.

Astfel pentru a responsabiliza Guvernul Republicii Moldova în eforturile acestuia de implementare a Foii de Parcurs privind Agenda de Reforme Prioritare și pentru a contribuie la continuitatea reformelor, Asociația ADEPT, CRJM și Expert-Grup, vor urmări modul de implementare a activităților incluse în document.

Obiectivele urmărite de cele trei organizații în cadrul monitorizării sunt:

• Elaborarea unei metodologii riguroase și transparente de evaluare a Foii de Parcurs privind Agenda de Reforme Prioritare;
• Asigurarea unei evaluări imparțiale și critice a progresului înregistrat de Guvern în implementarea prevederilor Foii de Parcurs;
• Comunicarea progresului de implementare a Foii de Parcurs către actorii-cheie (instituțiile publice relevante, Parlament, comunitatea donatorilor, mass-media și publicul general), utilizându-se un limbaj accesibil și tehnici interactive de vizualizare.
• Formularea recomandărilor pentru o implementare mai eficientă a reformelor, care să asigure continuitatea procesului și să complementeze Foaia de Parcurs propusă cu reforme adiționale.

Societatea civilă condamnă acțiunea de pornire a urmăririi penale împotriva judecătoarei Domnica MANOLE, solicitată de Procurorul General interimat, pe motiv că aceasta „a pronunțat cu bună-știință o hotărâre contrară legii” atunci când a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC) privind refuzul în organizarea referendumului.

La 14 aprilie 2016, la cererea unui grup de iniţiativă pentru organizarea referendumului de modificare a Constituţiei, judecătoarea Curții de Apel Chișinău, Domnica MANOLE a anulat decizia CEC din 30 martie 2016 privind refuzul în organizarea referendumului. Judecătorul a obligat CEC să adopte o hotărâre cu privire la inițierea referendumului pentru revizuirea Constituției Republicii Moldova. Judecătorul a constatat că grupul de inițiativă a colectat numărul necesar de semnături prevăzut de art. 141 din Constituţie (200,000 de semnături, inclusiv câte 20,000 din cel puţin jumătate de unităţile administrative existente în anul 2000).

Hotărârea Curții de Apel a fost însă contestată de CEC la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), iar  CSJ a constatat că hotărârea CEC este legală, a casat hotărârea Curții de Apel Chișinău și a respins cererea de chemare în judecată a grupului de iniţiativă.

Ulterior, Procurorul General interimar a expediat Consiliului Superior al Magistraturii o sesizare prin care cere acordul cu privire la pornirea urmăririi penale şi pedepsirea judecătorului Domnica Manole. În sesizare sa, Procurorul interimar  susţine că magistrata ar fi pronunţat cu bună ştiinţă o hotărâre contrară legii utilizând argumentele completului Curţii Supreme de Justiţie, printre care adoptarea unei hotărâri ilegale, interpretarea eronată a normelor legale, aplicarea unei legi care nu urma a fi aplicată dat fiind abrogarea acesteia și depăşirea limitelor împuternicirilor.

Societatea civilă consideră sesizarea Procurorului General interimar ca fiind una tendențioasă și periculoasă pentru tot sistemul judecătoresc pentru că ea nu se referă deloc la adoptarea hotărârii în cauză de către judecătorul Manole cunoscând că ea este ilegală, un element fără de care nu poate fi pornită o urmărire penală. Această sesizare poate fi catalogată drept o intimidare a judecătoarei care a anulat un act administrativ.

Conform standardelor internaționale, judecătorul nu poate fi supus răspunderii penale pentru modul de interpretare a legii, apreciere a faptelor sau evaluarea probelor, cu excepția cazurilor de rea-credință. În plus, judecătorii nu trebuie să fie responsabili personal în cazul în care decizia lor este infirmată sau modificată într-o cale de atac.

În cazul de față, este vorba despre interpretări diferite date normelor constituționale de instanța de fond și CSJ, care se datorează în mare parte caracterului confuz al art. 141 din Constituție. Art. 141 alin. (1) lit. a) din Constituție nu indică clar numărul unităților administrativ-teritoriale. Prin aplicarea acestei norme numărului actual de raioane, reiese că a doua frază din același alineat solicită un număr aproximativ dublu de semnături comparativ cu prima frază. Această carenţă nu a fost clarificată pe parcursul a mai multor ani, deși a fost stabilită de Curtea Constituțională în Decizia nr.10 din 18 iulie 2008 și discutată pe larg în societate. CEC a interpretat norma ca solicitând câte 20,000 de semnături din 18 raioane. Judecătorul Manole a calificat interpretarea respectivă ca una abuzivă. Colegiul CSJ a interpretat cerințele Constituției în mod similar CEC. Se pare că dna Manole s-a bazat pe Codul de procedură civilă, conform căreia apărarea judiciară nu poate fi refuzată din cauza neclarității legii.

Este vorba de o interpretare diferită a legii dată de două instanțe de judecată unei norme constituționale, fapt întâlnit frecvent într-o societate democratică. Nu există nici norme clare și nici o practică judiciară clară cu privire la interpretarea art. 141 alin. (1) lit. a) din Constituție. Chiar dacă decizia CSJ este irevocabilă, ea nu este suficient de convingătoare, or sugerează că pentru iniţierea referendumului republican este nevoie de cel puţin 360,000 de semnături chiar dacă Constituţia operează cu cifra de 200,000.

În acest caz, aspectele individuale de asemenea sunt importante. Pe de altă parte, subiectul sesizării este unul politizat, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la scopul sesizării. Pe de altă parte, judecătorul vizat în sesizare este o persoană notorie din sistemul judecătoresc care a vorbit public în repetate rânduri despre probleme sistemice din sistemul judiciar, în special cu privire la promovarea judecătorilor și a unor inițiative periculoase pentru independența judecătorilor. Ea este și membră a Colegiului Disciplinar, participând în ultimul an în mai multe cauze sensibile în cadrul cărora le-au fost aplicate sancțiuni disciplinare, inclusiv unor judecători de la CSJ. De asemenea, sesizarea vine în contextul concursului pentru ocuparea unei funcţii vacante la CSJ, la care participă şi judecătorul vizat.

Având în vedere cele menționate mai sus, semnatarii prezentului apel, solicită:

• Procurorului General interimar:

a. Explicarea acuzațiilor aduse judecătoarei Domnica Manole pentru pornirea urmăririi penale,
b. Publicarea sesizării, dat fiind rezonanța și potențialul impact asupra sistemului judiciar.

• Consiliului Superior al Magistraturii:

a. Examinarea sesizării Procurorului General interimar în ședință publică,
b. Examinarea minuţioasă a tuturor aspectelor cauzei și argumentarea convingătoare a hotărârii adoptate.

Textul integral al apelului este disponibil aici.

Organizațiile semnatare ale apelului:

1. Ambasada Drepturilor Omului,
2. Asociația „Promo-LEX”,
3. Asociaţia Femeilor Profesioniste şi de Afaceri,
4. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT),
5. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER),
6. Asociația Presei Independente (API),
7. Centrul de Investigații Jurnalistice,
8. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),
9. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI),
10. Centrul de Resurse DIALOG-Pro,
11. Institutul de Politici Publice (IPP),
12. Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS „Viitorul”),
13. Transparency International Moldova (TI-Moldova),
14.  Uniunea Organizaţiilor Invalizilor din Republica Moldova.

*** Asociația „Forumul Judecătorilor din România” și-a manifestat susținerea față de principiile care stau la baza apelului asociațiilor civile din Republica Moldova și a demersului judecătorilor Curții de Apel chișinău printr-un comunicat oficial de presă. Comunicatul Asociației disponibil aici. 

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a prezentat astăzi, 23 mai 2016, în cadrul unei mese rotunde, raportul de monitorizare a activității Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru perioada ianuarie 2015 – martie 2016. Documentul a fost elaborat în baza monitorizării ședințelor CSM, la care au participat reprezentanţii CRJM, actelor publicate pe pagina web a CSM și altor materiale din surse publice. La final, raportul prezintă o serie de concluzii și recomandări pentru fiecare dintre subiectele abordate.

Cariera judecătorilor este un domeniul-cheie în activitatea CSM. În anul 2015, CSM a anunțat 18 concursuri pentru posturile vacante de judecător. În mai multe cazuri CSM a propus Președintelui țării sau Parlamentului numirea candidaților cu un punctaj mai mic obținut la Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor fără a motiva însă hotărârile respective, așa cum cere legislația. Durata îndelungată a interimatului unor funcții importante din sistem au ridicat mai multe semne de întrebare în perioada monitorizată.

Conform legislației, Președintele țării poate refuza numirea, promovarea, reconfirmarea sau transferul unui judecător, dar este obligat să-și motiveze decizia. În perioada monitorizată au fost mai multe cazuri de refuz din partea șefului statului. Printre motive s-a invocat discreditarea justiției, neobiectivitate, deţinerea averilor nejustificate, existența problemelor de integritate ș.a. În cel puțin trei cazuri, CSM a propus repetat aceeași persoană, fără a motiva însă hotărârile, în special cu privire la temeinicia motivelor invocate în refuzul Președintelui. Dacă există informații care denotă incompatibilitatea candidatului cu funcția de judecător, CSM trebuie să refuze numirea, promovarea sau transferul în funcția de judecător, excluzându-l din concurs şi din registrul candidaţilor, sau, după caz, să-l elibereze din funcție.

În perioada ianuarie 2015 – martie 2016 Președintele Republicii Moldova a eliberat din funcție 24 de judecători. Cea mai mare parte a judecătorilor demisionați au depus cerere de demise în legătură cu ieșirea la pensie. În mai multe cazuri, CSM a acceptat demisia judecătorilor, deși în privința acestora era dispusă începerea unei proceduri disciplinare sau a procesului penal. Legislația în vigoare trebuie să fie modificată astfel încât să existe posibilitatea de suspendare din oficiu al judecătorului de către CSM, în cazul în care s-a dispus începerea unei proceduri disciplinare sau a unui proces penal.

În 14 judecătorii CSM a numit în funcție, fără vreo justificare, judecători de instrucție care aveau o experiență în poziția de judecător mai mică de trei ani. CSM ar urma să optimizeze procedura de numire a judecătorilor de instrucție de bază și supleanți prin numirea acestora în toate judecătoriile din țară concomitent și numirea tuturor judecătorilor de instrucție pentru un mandat fix de trei ani, fără posibilitatea de prelungire.

Legea cu privire la CSM stabilește că votarea se efectuează în lipsa persoanei al cărei caz este examinat şi în lipsa celorlalţi invitaţi. În practică, votarea hotărârilor de către membrii CSM are loc aproape în toate cazurile în ședință închisă, la care nu participă nimeni decât membrii CSM, adică „în deliberare”. De remarcat este şi faptul că CSM nu are o practică constată despre indicarea numărului de voturi în hotărârile adoptate. CSM ar urma să indice în fiecare hotărâre numărul de voturi pentru fiecare soluție pusă la vot, iar în cazul concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, să fie indicate numărul de voturi („pro” sau „contra”) pentru fiecare dintre candidați.

Regulamentul de activitate al CSM indică faptul că hotărârea CSM trebuie să fie legală, întemeiată şi motivată. În majoritatea cazurilor ce țin de numirea în funcție a judecătorilor, CSM invocă faptul că exprimarea votului pentru un candidat sau altul este un drept exclusiv al membrului CSM fără să motiveze soluția adoptată. CSM ar urma să renunţe la practica de invocare doar a numărului de voturi exprimat de membrii CSM în locul motivării propriu-zise a hotărârii.

Din totalul contestațiilor depuse împotriva hotărârilor CSM, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anulat doar două hotărâri ale CSM. CSM nu a revenit la cele două hotărâri anulate de CSJ și, respectiv, nu a înlăturat neajunsurile constatate. Acestea se refereau la eliberarea din funcție în legătură cu incompatibilitatea unui judecător și lipsa de motivare a unei hotărâri a CSJ care a dus la eliberarea din închisoare  a unei persoane afiliată  lumii interlope.

La evenimentul de lansare a raportului au participat reprezentați ai Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, ai comunității donatorilor și societății civile.

Documentul făcut public în cadrul evenimentului a fost transmit către CSM pentru comentarii, iar ulterior va fi plasat pe pagina web a CRJM.

Raportul de monitorizare a fost elaborat cu susţinerea financiară a Programului de Drept al Fundaţiei Soros-Moldova în cadrul Proiectului „Promovarea mecanismelor eficiente de responsabilizare a judecătorilor în Moldova”.