Autor: paik
Condițiile de detenție în Penitenciarul nr. 13 dezbătute public
Până în prezent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat, în peste 15 cauze, condițiile proaste de detenție în Penitenciarul nr. 13, în special din cauza suprapopulării (extreme), condițiilor anti-sanitare și a cantității și calității foarte proaste a hranei servite deținuților.
În grupul de cauze Ciorap, care include 14 hotărâri, CtEDO a constatat următoarele probleme de bază în ceea ce privește condițiile de detenție în Penitenciarul nr. 13:
- suprapopularea (extremă), de exemplu, în cauza Arseniev: 1.3 m2 per persoană;
- condiții/igiena nesanitară, de exemplu, în cauza Ciorap: insectele parazitare; prezența murdăriei, lipsa paturilor, prezența rozătoarelor, lipsa ventilaţiei corespunzătoare și a accesului la lumina zilei;
- insuficiența și calitatea proastă a hranei servite, de exemplu, în cauza Ciorap: reclamantul a descris raţia sa alimentară pentru o zi ca fiind formată din 100 de grame de terci din ovăz pe apă, servit de două ori pe zi, şi o supă compusă în mare parte din apă la prânz şi 400 de grame de pâine pentru întreaga zi.
Totodată CtEDO a constatat că legislația moldovenească nu dă dreptul instanţelor de judecată sau oricărui organ administrativ care examinează o plângere să dispună îmbunătăţirea imediată a condiţiilor de detenţie a unei persoane, îmbunătăţire care depinde de alocarea resurselor de la bugetul de stat (cauza Mitrofan, par. 58).
La 21 octombrie 2013, Guvernul Republicii Moldova a prezentat Planul de Acțiuni pentru executarea hotărârilor în grupul de cauze Becciev, Ciorap și Paladi care prevedea îmbunătățirea legislației în domeniul sistemului penitenciar și a condițiilor de detenție, sporirea finanțării sistemului penitenciar, revizuirea modului și practicilor existente în procesul de aplicare a măsurilor de arest preventiv pentru a reduce numărul persoanelor arestate, precum și introducerea unei căi eficiente de recurs pentru condițiile proaste de detenție.
Până în prezent doar câteva din aceste măsuri au fost puse în aplicare, impactul lor însă fiind nesemnificativ. Dimpotrivă, în comparație cu anul 2013, suma alocațiilor pentru hrana deținuților a scăzut, în timp ce numărul deținuților plasați în penitenciare a crescut. Mai mult decât atât, comparativ cu anul 2013, rata de admitere a demersurilor de aplicare a arestului preventiv, de asemenea, s-a majorat.
Centrul de Resurse Juridice din Moldvoa (CRJM) a elaborat o comunicare ce analizează impactul măsurilor întreprinse că către autorități în vederea executării hotărârilor în grupul de cauze Ciorap în care reflectă cele mai relevante constatări ale Raportului CPT, readuce în vizor remarcile Ombudsmanului cu privire la condițiile dezastruoase ale Penitenciarul nr. 13 și prezintă date statistice oferite de Departamentul Instituțiilor Penitenciare cu privire la capacitatea Penitenciarului, calitatea și cantitatea produselor alimentare, precum și numărul de persoane arestate.
Comunicarea a fost expediată Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei care este responsabil de supravegherea executării hotărârilor CtEDO de către statele membre. De asemenea, constatările au fost prezentate în cadrul unei dezbateri publice la care au participat reprezentanți ai Departamentului Instituțiilor Penitenciare, membri ai Comisiei drepturile omului și relații interetnice și Comisiei juridice, numiri și imunități, consultanți ai Oficiului Avocatul Poporului, dar și delegați ai comunității donatorilor.
CRJM a solicitat autorităților moldoveneștiSă construiască un nou penitenciar în Chișinău care va înlocui Penitenciarul nr. 13;
- Până la finisarea construcției Penitenciarului nr. 13, să ia măsuri necesare pentru a reduce suprapopularea în acest penitenciar. Acest lucru se poate face prin extinderea practicii de aplicare a măsurilor non-privative de libertate și transferul deținuților condamnați de la Penitenciarul nr. 13 în alte penitenciare;
- Să mărească substanțial fondurile alocate pentru hrana deținuților;
- Să introducă un remediu intern restaurator si compensator eficient pentru detenția în condiții proaste.
CRJM a recomandat Comitetului de Miniștri să mențină în continuare grupul de cauze Ciorap sub supravegherea consolidată (enhanced supervision).
Textul integral al comunicării este disponibil aici.
Concurs de oferte pentru achiziția de servicii de audit a Organizației pentru anul 2016
CRJM anunță concurs de oferte pentru achiziția de servicii de audit a Organizației pentru anul 2016. Compania selectată va presta serviciile solicitate conform condițiilor indicate de CRJM în prezenta solicitare de oferte şi în baza contractului de prestare servicii semnat între părţi (compania selectată şi CRJM) pentru perioada solicitată.
Obiectul auditului:
Compania de audit selectată va efectua Auditul general al Organizației, care va include şi auditul pe fiecare proiect implementat de Organizație pe parcursul perioadei de activitate 1 ianuarie – 31 decembrie 2016.
Auditul urmează să fie desfășurat începând cu 10 aprilie 2017. Raportul de audit general al Organizaţiei, inclusiv pe proiectele implementate în limbile română și engleză, precum şi versiunea electronică a acestora (în format pdf şi word), vor fi prezentate până pe 31 mai 2017.
Auditul financiar general al Organizației va fi efectuat în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit pentru Situațiile Financiare întocmite în conformitate cu Standardele Naționale de Contabilitate pentru perioada încheiată la 31 ianuarie 2016. Compania trebuie să mențină Standardele Internaționale de Audit și să aibă politicile și metodologiile bazate pe INTOSAI sau IFAC.
În cadrul auditului general se va examina ţinerea evidenţei contabile şi întocmirea dărilor de seamă contabile în conformitate cu Standardele Naţionale de Contabilitate și Indicațiile Metodice privind particularitățile contabilității în organizaţiile necomerciale, reflectarea în dările de seamă contabile şi fiscale a situației reale. Pe parcursul auditului totodată se verifică şi respectarea legislației fiscale în vigoare în cadrul activităților Organizației.
Raportul de audit va conține note la toate proiectele implementate de Organizație, în care vor fi reflectate, pe scurt, alocarea şi cheltuirea resurselor financiare pe fiecare proiect în parte. La efectuarea auditului pe proiecte o atenție deosebită va fi acordată următoarelor aspecte:
- Analiza cheltuielilor mijloacelor de grant şi a documentelor corespunzătoare prezentate donatorului, cu scopul de a determina dacă acestea sunt raționale după caracterul lor general. Auditorul va determina dacă cheltuielile sunt recunoscute și înregistrate conform legislației în vigoare și cerințele contractului de grant.
- Evaluarea sistemului de evidenţă contabilă a Organizaţiei, cu scopul de a determina dacă administrarea grantului se efectuează adecvat, veniturile şi cheltuielile pot fi ușor identificate. Documentele contabile trebuie să reflecte separat operaţiunile de primire şi cheltuire a mijloacelor grantului;
- Verificarea acumulării și utilizării dobânzilor bancare, la mijloacele financiare acordate de donator, aflate în conturile Organizaţiei, dacă asemenea există;
- Verificarea existenţei unui sistem de control intern în cadrul Organizaţiei, care ar asigura într-o măsură suficientă administrarea grantului în conformitate cu legislaţia şi actele normative în vigoare, cât şi cu clauzele contractului de grant;
- Verificarea respectării contractului de grant de către beneficiarul grantului. Verificarea rapoartelor prezentate donatorului, verificarea compatibilității procesului de achiziționare a bunurilor şi serviciilor cu cerințele contractului de grant si generale ale Organizației , respectarea bugetului aprobat, corectitudinea documentării deplasărilor, atât locale cât și internaționale şi verificarea respectării altor condiții importante stipulate în contract.
Criteriile de selectare:
- Examinarea ofertelor va fi efectuată de către Comisia de concurs în baza următoarelor criterii:
- Experiență în domeniu - companiile de audit interesate trebuie să aibă experiență în auditarea organizațiilor necomerciale din Republica Moldova;
- Calificarea echipei care va efectua auditul;
- Prețul serviciilor si perioada de efectuare a auditului;
- Imaginea și reputația companiei. Apartenența companiei la o rețea internațională va constitui un avantaj.
Sarcini tehnice:
- Raportul de audit, verificat şi semnat de auditorul responsabil (trebuie sa fie inclus numele, prenumele și poziția auditorului calificat şi licențiat, nu doar numele companiei) va fi prezentat Asociației conform termenelor indicate la compartimentul „Obiectul auditului”;
- Raportul de audit trebuie să indice clar opinia generală de audit, detaliile privind metodologia de audit și scopul auditului;
- Raportul de audit va fi prezentat în două exemplare în limbile română, engleză şi versiunea electronică a acestora (în format pdf si word);
- Compania selectată, în calitate de auditor precedent al CRJM va asigura comunicarea cu auditorul viitor în vederea obținerii probelor de audit, prin revizuirea foilor de lucru și confirmării soldurilor de deschidere;
- Raportul de audit general al Organizației și scrisoarea către management vor fi discutate cu cenzorul CRJM şi vor fi prezentate în ședința Consiliului de administrare al CRJM de către un reprezentant al companiei de audit;
- Auditorii vor răspunde la întrebările CRJM referitor la evaluarea performantelor contabilului/managerul financiar al Organizației;
- Auditorii vor avea acces la toate documentele şi actele contabile în ceea ce priveşte procedura de alocare, gestionare şi raportare a granturilor Organizației. CRJM va asigura sprijinul şi spaţiul necesar pentru auditor in vederea facilitării procesul de audit. Activitatea Centrului de Resurse Juridice este auditată anual. La solicitare, rapoartele întocmite în anii anteriori vor fi puse la dispoziția companiei selectate.
Scrisoare către management:
- Pe lângă raportul de audit, auditorul va pregăti o scrisoare în care va include concluzia de audit privind:
- Rezultatele controlului;
- Recomandările auditorului pentru a înlătura deficiențele identificate (recomandările vor fi prezentate în ordinea priorităților);
- Concluziile auditorului privind auditul efectuat și acțiunile CRJM ca rezultat al auditurilor precedente;
- Auditorul va face recomandări scrise pentru îmbunătățirea politicilor interne ale Asociației.
Raportul de audit sau extrase din acesta poate fi făcut public de către Centrul de Resurse Juridice fără vreo limitare, cu condiția că nu este denaturat sensul constatărilor.
Oferta de participare la concurs va conține informație concisă cu indicarea următoarelor:
- Date de contat ale companiei (denumirea ofertantului, numărul de contact, adresa electronică);
- Descrierea companiei ofertante, a experienței în domeniu şi argumentarea oportunității selectării acesteia;
- CV persoanelor care vor fi implicate nemijlocit în auditarea Organizației;
- Licența pentru activitatea de audit (copia);
- Oferta financiară, cu indicarea prețului serviciilor de audit, inclusiv TVA şi perioada exactă de efectuare a auditului, cu respectarea termenelor indicate mai sus. Compararea ofertelor financiare se va face în USD. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor.
Oferta trebuie să fie depusă la sediul CRJM (str. A.Șciusev 33), în plicuri sigilate, cu indicarea denumirii ofertantului și datei de depune, până pe 30 noiembrie 2016.
Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon (022) 84-36-01, extensia 101 sau la adresa de e-mail: aurelia.celac@old2.old.crjm.org
Toți ofertanții, care vor depune ofertele, vor fi anunțați despre decizia cu privire la compania selectată după finalizarea procesului de selectare a ofertelor, însă nu mai târziu de 16 decembrie 2016.
Societatea civilă cere modificarea urgentă a Constituției cu privire la alegerea Procurorului General
Organizațiile societății civile solicită Parlamentului modificarea de urgenţă a Constituţiei, pentru a permite numirea Procurorului General potrivit procedurii prevăzute de noua Lege cu privire la procuratură.
Noua lege, intrată în vigoare la 1 august 2016, prevede că Procurorul General este numit de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pentru un mandat de 7 ani.
Versiunea actuală a art. 125 al Constituţiei Republicii Moldova prevede că Procurorul General este numit de Parlament, la propunerea Preşedintelui acestuia, pentru un mandat de 5 ani, însă procedura actuală de numire nu asigură independenţa procuraturii, iar Constituţia urmează a fi modificată astfel încât numirea Procurorului General să fie făcută de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.
Grupul de lucru responsabil de reformarea cadrului legal cu privire la procuratură a elaborat un proiect de modificare a Constituţiei în conformitate cu conceptul pus la baza noii Legi cu privire la procuratură. Guvernul a solicitat avizul Curții Constituționale. Proiectul de modificare a Constituţiei a fost avizat pozitiv de Curtea Constituţională la 19 aprilie 2016. Proiectul a fost înregistrat în Parlament pe 3 mai 2016.
Potrivit art. 143 al Constituţiei, Parlamentul poate adopta o lege de modificare a Constituţiei doar peste 6 luni de la înregistrarea proiectului. Începând cu ziua de azi, 4 noiembrie 2016, Parlamentul poate adopta proiectul de modificare al art. 125 al Constituţiei.
Organizațiile semnatare solicită Parlamentului Republicii Moldova să adopte în regim de urgenţă proiectul în cauză de modificare a Constituţiei, astfel încât noul Procuror General să fie selectat de către Consiliul Superior al Procurorilor şi numit în funcţie de către Preşedintele ţării.
Societatea civilă consideră că este crucial ca numirea Procurorului General să aibă loc potrivit procedurii noi. Aceasta va fortifica independenţa procuraturii şi va arăta societăţii şi partenerilor de dezvoltare că guvernarea actuală întreprinde măsuri reale pentru garantarea independenţei procurorilor. Orice ezitare în adoptarea acestui amendament la Constituție riscă să fie interpretată de către societate drept o încercare de a menţine controlul politic asupra procuraturii. Mai mult, neadoptarea amendamentelor la Constituție va crea confuzii cu privire la durata mandatului viitorului Procuror General.
Textul integral al apelului disponibil aici.
Organizațiile semnatare:
- Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
- Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE),
- Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare,
- Centrul Național de Mediu,
- Asociația Presei Independente (API),
- Transparency International-Moldova,
- Centrul de Drept al Femeilor,
- Asociația EcoContact,
- Fundația Est-Europeană,
- Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltare Durabilă,
- Ambasada Drepturilor Omului,
- Amnesty International-Moldova,
- Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
- Fundația pentru Dezvoltare din Republica Moldova,
- Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS „Viitorul”),
- Asociația Micului Business,
- Centrul de Informații GENDERDOC-M,
- Centrul de Informare si Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC),
- Asociația „Promo-LEX”,
- Institutul de Politici Publice (IPP),
- Asociația pentru Politica Externă (APE),
- Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT),
- Centrul de Resurse DIALOG-Pro,
- Programul de Drept, Fundația Soros-Moldova,
- Asociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri din Moldova,
- Expert-Grup,
- Olga Bîtcă, coordonator de proiecte CReDO,
- Institutul de Dezvoltare Urbană,
- Centrul de Investigatii Jurnalistice ,
- La Strada, Moldova,
- Centrul de Reabilitare a Victimilor Torturii „Memoria”,
- Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova.
Lista semnatarilor rămâne deschisă.
Noul Regulament al CSM impune restricții de acces abuzive în instanţe şi la şedinţele de judecată
La sfârşitul lunii septembrie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat Regulamentul privind accesul în sediile instanțelor judecătorești, document care impune restricţii de acces pentru jurnaliști, dar și pentru cetățenii simpli în instanţe şi la şedinţele de judecată. Regulamentul a fost publicat vineri, 21 octombrie, în Monitorul Oficial, intrând astfel în vigoare.
Noul Regulament prevede ca accesul mass-media în şedinţele de judecată să fie permis de preşedintele şedinţei şi doar în sălile de şedinţă. Potrivit documentului reprezentanţii mass-media urmează să ceară permisiunea printr-o cerere scrisă cu cel puţin 24 de ore înainte de deschiderea şedinţei de judecată. În același timp, accesul va fi condiţionat de prezentarea buletinului de identitate, însoţit de o copie care va fi anexată la dosar.
Accesul altor persoane care doresc să asiste la ședințele judiciare publice va fi, la fel, permis de președintele ședinței și doar în sălile de ședință. Persoanele interesate urmează să ceară permisiunea printr-o cerere scrisă cu cel puțin 30 de minute înainte de deschiderea ședinței de judecată.
În acest context, la 25 octombrie 2016, un grup de organizații neguvernamentale de media și instituții de presă și-au exprimat nemulțămirea față de restricțiile impuse de noul regulament al CSM.
Organizațiile de media consideră noile prevederi ale Regulamentului „abuzive, absurde și ridicole pentru un sistem judecătoresc care se declară în plină reformă conform standardelor europene” și califică adoptarea Regulamentului privind accesul în sediile instanțelor judecătorești, fără consultări publice largi cu participarea organizațiilor și a instituțiilor de presă, drept un abuz din partea CSM, prin care jurnaliștilor și redacțiilor mass-media li se vor impune restricții suplimentare de acces la ședințele de judecată.
Experții media susțin că, prin copiile buletinelor de identitate, vor fi colectate numele jurnaliștilor incomozi cărora, ulterior, le va fi interzis accesul în sediile instanțelor judecătorești, invocând drept motiv lipsa spațiului în săli și argumentând supoziția lor prin faptul că în ultimul an, accesul jurnaliștilor și a echipelor de filmare au fost deseori restricționate în instanțe, la procese publice, în special la dosarele de rezonanță, cum ar fi cele cu Filat sau Șor. Organizațiile media specifică că există multe dificultăți privind accesul reporterilor la informația de natură judiciară, iar CSM în loc să discute cu media despre soluționarea problemelor existente, a emis un regulament care va complica și mai mult accesul.
Organizațiile și redacțiile semnatare cer CSM să-și anuleze propria decizie de aprobare a Regulamentului privind accesul în sediile instanțelor judecătorești și să inițieze discuții la această temă cu participarea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă relevante pentru sectorul judiciar și solicită implicarea Delegației Comisiei Europene în Republica Moldova și și a reprezentanțelor diplomatice din alte țări care oferă finanțare pentru reformarea sistemului judiciar din țara noastră să intervină pentru a soluționa prezenta situație care încalcă atât drepturile mass-mediei de a reflecta procesele de judecată, cât și drepturile justițiabililor la un proces de judecată corect.
În aceeași ordine de idei, la 1 noiembrie 2016, CRJM a lansat o opinie juridică în care detaliază prevederile problematice ale aceluiași Regulament și solicită clarificarea și modificarea prevederilor ambigui și improprii ce se conțin în prezentul act.