Autor: Cibotaru Mihaela
Organizațiile societății civile solicită Parlamentului adoptarea proiectului legii cu privire la ONC fără modificări esențiale
35 de organizații ale societății civile îndeamnă Parlamentul să adopte proiectul Legii cu privire la organizațiile necomerciale în lectură finală, fără să admită amendamente care ar schimba conceptual proiectul de lege, în special privind aspectele care țin de limitarea libertății de exprimare, a posibilității de a promova politici publice sau accesare a fondurilor externe. Un apel public în acest sens a fost transmis Parlamentului la 16 mai 2018.
Lucrul asupra proiectului noii Legi cu privire la organizațiile necomerciale a început cu doi ani în urmă, în strânsă colaborare cu reprezentanții societății civile. Proiectul de lege a fost aprobat de Guvern fără modificări și, pe 3 mai 2018, a fost adoptat în prima lectură de către Parlament.
Documentul rezultat limitează posibilitățile autorităților de a exercita presiuni asupra organizațiilor necomerciale (ONC) și exclude interdicțiile existente în actuala lege pentru constituirea ONC de către anumite categorii de persoane. De asemenea, proiectul scurtează termenul de înregistrare a ONC, exclude posibilitatea refuzurilor abuzive de înregistrare și limitează posibilitatea lichidării forțate nejustificate a ONC. Documentul nu conține nicio limitare pentru finanțarea externă a ONC. La fel, proiectul oferă o discreție largă membrilor ONC în ceea ce privește modul de organizare internă, competențele organelor de conducere și activitatea organizației. Proiectul de lege instituie interdicția absolută pentru ONC-uri de a susține candidații în alegeri, însă nu interzice critica onestă a candidaților și a platformelor acestora.
Totodată, organizațiile semnatare notează că în cadrul discuțiilor din 3 mai 2018 în plenul Parlamentului deputații au avut numeroase obiecții la proiectul de lege. De asemenea, din postările de pe rețelele de socializare ale unor politicieni, rezultă că ar putea fi propusă modificarea proiectului în sensul limitării posibilității finanțării externe a organizațiilor necomerciale care promovează politici publice.
Organizațiile societății civile îndeamnă Parlamentul să adopte proiectul Legii cu privire la ONC în lectură finală, iar orice propunere de modificare a proiectului de lege să fie promovată transparent și cu implicarea reprezentanților sectorului non-guvernamental în discuțiile pe marginea pregătirii proiectului pentru adoptare în a doua lectură.
Textul integral al apelului este disponibil aici.
În Republica Moldova hotărârile judecătorești civile irevocabile deseori sunt casate nejustificat
Numărul revizuirilor hotărârilor judecătorești civile irevocabile rămâne destul de înalt, iar practica Curții Supreme de Justiție (CSJ) în acest domeniu nu este întru totul uniformă. Multe casări ale hotărârilor judecătorești civile irevocabile ale CSJ sunt greu de înțeles. Acestea sunt principalele concluzii ale documentului analitic „Admiterea cererilor de revizuire în cauzele civile – este oare uniformă practica Curții Supreme de Justiție?” elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).
În cadrul cercetării au fost analizate hotărârile CSJ privind admiterea cererilor de revizuire adoptate între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2017 (70 de hotărâri). Juriștii CRJM au ales pentru analiză acest domeniu fiind impulsionați de cele 20 de condamnări ale Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru casarea nejustificată prin revizuire a hotărârilor judecătorești civile irevocabile (conform datelor la 31 decembrie 2017).
Autorii analizei au stabilit că, în pofida numeroaselor condamnări la CtEDO și a legislației clare, în ultimii 12 ani, numărul cererilor de revizuire primite de CSJ nu a scăzut simțitor. Anual CSJ primește 500-700 de cereri de revizuire și majoritatea sunt respinse. Totuși, rata cererilor de revizuire admise de CSJ a fluctuat între 2.7% în anul 2011 și 5.4% în anul 2015.
Totodată, în 28 din cele 70 de hotărâri analizate (40%) juriștii CRJM au avut dubii serioase în privința existenței cu adevărat a temeiurilor de revizuire. Dintre acestea:
- în 20 de hotărâri CSJ a invocat drept temei de revizuire apariția circumstanțelor noi, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute de revizuent anterior. Din cele 20 de hotărâri în care a fost invocată apariția circumstanțelor noi, 12 vizează, în esență, greșelile comise de instanțele judecătorești (calcularea incorectă a termenului de apel sau recurs, neexaminarea în recurs a unor înscrisuri esențiale pentru cauză, judecarea cauzei de către un judecător care nu putea participa la soluționarea cazului). Niciunul dintre aceste motive nu poate fi temei de admitere a revizuirii. Se pare că CSJ a admis cererile de revizuire pentru a înlătura orice dubii cu privire la echitatea procedurii, însă, după revizuire, a menținut soluția din hotărârea casată. În celelalte opt cauze revizuite în baza apariției circumstanțelor noi, se pare că revizuirea era, mai degrabă, un apel deghizat. Majoritatea acestor cauze erau cu interese financiare majore sau cu implicarea unor actori influenți.
- în ultimele opt cauze în care sunt dubii privind existența temeiurilor de revizuire au fost invocate diferite motive, dar se pare că revizuirea, la fel, era un apel deghizat.
În pofida numărului mic al revizuirilor admise nejustificat comparativ cu numărul cererilor de revizuire examinate (28 din 1,638 sau 1.7%), acesta este important, deoarece prin revizuire CSJ revede nejustificat propriile hotărâri irevocabile. Aceasta subminează însăși fundamentul justiției – caracterul ireversibil al justiției efectuate. În plus, asemenea practici încurajează depunerea în continuare a cererilor de revizuire neîntemeiate, mărind implicit sarcina de muncă a judecătorilor.
Autorii analizei speră că documentul va impulsiona uniformizarea practicii judecătorești. Anterior, CRJM a analizat practica CSJ cu privire la sancțiunile în cauzele de corupție și cu privire la litigiile privind majorarea retroactivă a plăților vamale. Uniformizarea practicii judiciare este o sarcină importantă a sistemului justiției și a fost unul din domeniile de intervenție a Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016.
Documentul „Admiterea cererilor de revizuire în cauzele civile – este oare uniformă practica Curții Supreme de Justiție?” a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
Înregistrarea video a evenimentului este disponibilă după următorul link: