Author: Cibotaru Mihaela
Civil society organizations ask Parliament to adopt the draft law on the NCO without essential changes
35 civil society organizations urge Parliament to adopt in final reading the draft law on Non-Commercial Organizations (NCOs) without accepting amendments that would conceptually change the draft law, in particular on issues related to the limitation of freedom of expression, the possibility of promoting public policies or to access external funds. A public appeal in this regard was sent to Parliament on May 16, 2018.
The work on the draft of the new law on non-commercial organizations began two years ago, in close collaboration with civil society representatives. The draft law was approved by the Government without amendment, and on May 3, 2018, was adopted in first reading by the Parliament.
The resulting document limits the authorities' possibility to exert pressure on NCOs and excludes existing prohibitions in the current law on the constitution of NCO by certain categories of persons. The project also shortens the registration deadline of the NCO, excludes the possibility of abusive refuses of registration and limits the possibility of unjustified forcible liquidation of the NCO. The document does not contain any limitations on the external financing of the NCO. Also, the project offers a wide discretion to the members of the NCO regarding the internal organization, the competencies of the governing bodies and the activity of the organization. The bill establishes the absolute prohibition for NCOs to support candidates in elections, but does not forbid the honest criticism of candidates and their platforms.
At the same time, the signatory organizations note that during the discussions held on May 3, 2018 in the Parliament plenary, the MPs had many objections to the draft law. In addition, from posts on some politicians' social networks, it appears that it might be proposed to modify the draft to limit the possibility of external financing of non-commercial organizations that promote public policies.
Civil society organizations urge Parliament to adopt the draft law on NCOs in final reading, and any proposal to amend the draft law to be promoted in a transparent manner and with the involvement of representatives of the non-governmental sector in discussions on the draft's preparation for adoption in second reading.
The full text of the appeal is available here.
In the Republic of Moldova irrevocable civil judgements are often discarded without justification
Numărul revizuirilor hotărârilor judecătorești civile irevocabile rămâne destul de înalt, iar practica Curții Supreme de Justiție (CSJ) în acest domeniu nu este întru totul uniformă. Multe casări ale hotărârilor judecătorești civile irevocabile ale CSJ sunt greu de înțeles. Acestea sunt principalele concluzii ale documentului analitic „Admiterea cererilor de revizuire în cauzele civile – este oare uniformă practica Curții Supreme de Justiție?” elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).
În cadrul cercetării au fost analizate hotărârile CSJ privind admiterea cererilor de revizuire adoptate între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2017 (70 de hotărâri). Juriștii CRJM au ales pentru analiză acest domeniu fiind impulsionați de cele 20 de condamnări ale Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru casarea nejustificată prin revizuire a hotărârilor judecătorești civile irevocabile (conform datelor la 31 decembrie 2017).
Autorii analizei au stabilit că, în pofida numeroaselor condamnări la CtEDO și a legislației clare, în ultimii 12 ani, numărul cererilor de revizuire primite de CSJ nu a scăzut simțitor. Anual CSJ primește 500-700 de cereri de revizuire și majoritatea sunt respinse. Totuși, rata cererilor de revizuire admise de CSJ a fluctuat între 2.7% în anul 2011 și 5.4% în anul 2015.
Totodată, în 28 din cele 70 de hotărâri analizate (40%) juriștii CRJM au avut dubii serioase în privința existenței cu adevărat a temeiurilor de revizuire. Dintre acestea:
- în 20 de hotărâri CSJ a invocat drept temei de revizuire apariția circumstanțelor noi, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute de revizuent anterior. Din cele 20 de hotărâri în care a fost invocată apariția circumstanțelor noi, 12 vizează, în esență, greșelile comise de instanțele judecătorești (calcularea incorectă a termenului de apel sau recurs, neexaminarea în recurs a unor înscrisuri esențiale pentru cauză, judecarea cauzei de către un judecător care nu putea participa la soluționarea cazului). Niciunul dintre aceste motive nu poate fi temei de admitere a revizuirii. Se pare că CSJ a admis cererile de revizuire pentru a înlătura orice dubii cu privire la echitatea procedurii, însă, după revizuire, a menținut soluția din hotărârea casată. În celelalte opt cauze revizuite în baza apariției circumstanțelor noi, se pare că revizuirea era, mai degrabă, un apel deghizat. Majoritatea acestor cauze erau cu interese financiare majore sau cu implicarea unor actori influenți.
- în ultimele opt cauze în care sunt dubii privind existența temeiurilor de revizuire au fost invocate diferite motive, dar se pare că revizuirea, la fel, era un apel deghizat.
În pofida numărului mic al revizuirilor admise nejustificat comparativ cu numărul cererilor de revizuire examinate (28 din 1,638 sau 1.7%), acesta este important, deoarece prin revizuire CSJ revede nejustificat propriile hotărâri irevocabile. Aceasta subminează însăși fundamentul justiției – caracterul ireversibil al justiției efectuate. În plus, asemenea practici încurajează depunerea în continuare a cererilor de revizuire neîntemeiate, mărind implicit sarcina de muncă a judecătorilor.
Autorii analizei speră că documentul va impulsiona uniformizarea practicii judecătorești. Anterior, CRJM a analizat practica CSJ cu privire la sancțiunile în cauzele de corupție și cu privire la litigiile privind majorarea retroactivă a plăților vamale. Uniformizarea practicii judiciare este o sarcină importantă a sistemului justiției și a fost unul din domeniile de intervenție a Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016.
Documentul „Admiterea cererilor de revizuire în cauzele civile – este oare uniformă practica Curții Supreme de Justiție?” a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
Înregistrarea video a evenimentului este disponibilă după următorul link: