Un grup de ONG-uri solicită judecarea cauzei ex-premierului Vlad Filat în şedinţe publice

Mai multe organizaţii neguvernamentale au lansat un apel public prin care solicită judecarea cauzei penale împotriva ex-premierului Vlad Filat în şedinţe publice. Semnatarii afirmă că examinarea acestei cauze în mod public este deosebit de importantă pentru a spori încrederea societăţii în justiţie. Potrivit lor, caracterul public a acestor şedinţe ar clarifica situaţia cu privire la furtul miliardului şi a asigura dreptul la un proces echitabil al persoanelor acuzate în acest dosar, transmite IPN.

În opinia semnatarilor, caracterul public al şedinţelor de judecată este o garanţie procesuală esenţială a dreptului la un proces echitabil al inculpatului. Acest fapt ar proteja părţile aflate în litigiu de înfăptuirea justiţiei în secret, fără un control din partea publicului şi, respectiv, de exerciţiul abuziv al puterii de stat. Totodată, dreptul la audiere publică este un instrument de asigurare a încrederii publicului în actul de justiţie şi reprezintă un important mijloc de menţinere a încrederii în instanţele judecătoreşti. La fel, caracterul public al şedinţelor de judecată asigură controlul public asupra puterii judiciare şi previne eventualele abuzuri, precum şi asigură accesul la informaţii de interes public celor interesaţi.

De asemenea, organizaţiile semnatare menţionează că unele capete de acuzare pe numele ex-premierului Vlad Filat, învinuit de acte de corupţie de proporţii şi fraudele în sistemul bancar, au fost expediate în instanţa de judecată la sfârşitul lunii decembrie 2015. ONG-urile consideră că dosarul include informaţii cu privire la una din cele mai mari fraude din istoria Republicii Moldova. În pofida acestui fapt, şedinţele de judecată în această cauza au fost declarate închise.

În apel se mai spune că apărarea a făcut mai multe declaraţii publice, în care s-a plâns de lipsa motivelor pentru examinarea cauzei cu uşile închise. Totodată, din informaţiile transmise în public nu este clară motivaţia şi insistenţa procuraturii pe examinarea cauzei în şedinţe închise. Acestea au făcut referire şi la mesajele transmise de către Vlad Filat care denotă dorinţa acestuia de a beneficia de dreptul la judecarea în mod public a cauzei sale.

ONG-urile semnatare consideră că examinarea publică a cauzei este crucială, având în vedere finalizarea urmăririi penale, rezonanţa cauzei, gravitatea acuzaţiilor, precum şi speculaţiile cu privire la caracterul orchestrat al procedurilor. În opinia semnatarilor, examinarea în continuare a cauzei în şedinţe închise doar va alimenta suspiciunea cu privire la inechitatea procedurilor şi politizarea soluţiei. În apel se mai spune că protecţia martorilor nu poate servi drept justificare suficientă pentru examinarea aceste cauze penale cu uşile închise.

În acest context, organizaţiile cheamă judecătorii care examinează cauza să reevalueze argumentele ce ţin de examinarea cauzei în şedinţă închisă şi, eventual, să revadă decizia luată. În cazul în care argumentele pentru examinarea cauzei în şedinţe închise sunt convingătoare, cer explicarea lor publică şi analizarea posibilităţii examinării publice a cel puţin unei părţi a procesului de judecată.

Apelul public a fost semnat de către: ADEPT, Amnesty International Moldova, Asociaţia Micului Business, Asociaţia Presei Independente, Asociaţia Femeilor pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltare Durabilă, Asociaţia Femeilor Profesioniste şi de Afaceri, BIOS,Business Consulting Institute, IDIS Viitorul, Institutul Politici Publice, Centru Aarhus EcoContact, Centrul de Asistenţă Juridică pentru Persoane cu Dizabilităţi, Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Centrului Naţional al Romilor, Centrul pentru Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Pentru Politici şi Analize în Sănătate, Centrul de Resurse DIALOG-Pro, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Clubul Politic al femeilor 50/50, Institutul de Rezolvare a Conflictelor „InReCo”, Eco-TIRAS, Fundaţia Est Europeană, HABITAT, Promo-LEX, REC Moldova, Terra 1530, Mişcarea Ecologistă din Moldova, Transparency International – Moldova, Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova, Fundaţia Soros-Moldova, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova.

Societatea civilă solicită examinarea cauzei ex-premierului Vlad Filat în ședințe publice

 

Organizațiile societății civile solicită, într-un apel public, judecarea cauzei penale împotriva ex-premierului Vlad Filat în ședințe publice.

Examinarea acestei cauze în mod public este deosebit de importantă pentru a spori încrederea societăţii în justiţie, de a clarifica situaţia cu privire la furtul miliardului şi de a asigura dreptul la un proces echitabil al persoanelor acuzate în acest dosar.

Organizațiile argumentează că ședințele de judecată desfășurate în mod public sunt o garanție procesuală esențială a dreptului la un proces echitabil al inculpatului, iar dreptul la audiere publică este un instrument de asigurare a încrederii publicului în actul de justiție și reprezintă un important mijloc de menținere a încrederii în instanțele judecătorești. Astfel, se asigură controlul public asupra puterii judiciare și previne eventualele abuzuri, precum și asigură accesul la informații de interes public celor interesați.

Societatea civilă semnalează că fostul premier Vlad Filat a fost învinuit de acte de corupție de proporţii și fraude în sistemul bancar, iar dosarul conține informații cu privire la una din cele mai mari fraude din istoria Republicii Moldova. Cu toate acestea, ședințele de judecată în această cauză au fost declarate închise chiar dacă apărarea a făcut mai multe declarații publice, în care s-a plâns de lipsa motivelor pentru examinarea cauzei cu uşile închise.

Având în vedere finalizarea urmăririi penale, rezonanţa cauzei, gravitatea acuzaţiilor, precum şi speculaţiile cu privire la caracterul orchestrat al procedurilor, societatea civilă consideră că examinarea publică a cauzei este crucială, iar informațiile de acest gen sunt de interes public și nu trebuie ascunse. Mai mult decât atât, examinarea, în continuare, a cauzei în ședințe închise doar va alimenta suspiciunea cu privire la inechitatea procedurilor şi politizarea soluţiei.

În acest context, organizațiile semnatare cheamă judecătorii care examinează cauza să reevalueze argumentele ce țin de examinarea cauzei în ședință închisă şi, eventual, să revadă decizia luată. În plus, în cazul în care argumentele pentru examinarea cauzei în ședințe închise sunt convingătoare, acestea urmează a fi explicate public şi analizată posibilitatea examinării publice a cel puţin unei părţi a procesului de judecată.

Textul integral al apelului este disponibil aici. 

Organizațiile semnatare:

  • Amnesty International Moldova
  • Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltare Durabilă
  • Asociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri
  • Asociația Micului Business
  • Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)
  • Asociaţia Presei Independente
  • Business Consulting Institute
  • Centru Aarhus
  • EcoContact
  • Terra 1530
  • Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități
  • Centrul de Investigații Jurnalistice
  • Centrul de Resurse DIALOG-PRO
  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova
  • Centrul pentru Analiză și Prevenire a Corupției
  • Centrul pentru Jurnalism Independent
  • Centrul Pentru Politici și Analize în Sănătate
  • Centrului Național al Romilor
  • Clubul Politic al Femeilor 50/50
  • Eco-TIRAS
  • BIOS
  • Fundația Est Europeană
  • HABITAT
  • IDIS Viitorul
  • Institutul de Rezolvare a Conflictelor „InReCo”
  • Institutul Politici Publice REC Moldova
  • Mișcarea Ecologistă din Moldova
  • Promo-Lex
  • Transparency International – Moldova
  • Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova

Limitarea accesului la informații publice de către întreprinderile de stat (Moldtelecom/Unité)

 

La 17 septembrie 2015, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a expediat în adresa companiei Unité și Moldtelecom, o solicitare de informații privind organizarea concertului de la 6 septembrie 2015, desfășurat la Centrul de expoziții „Moldexpo”, din Chișinău. CRJM și-a propus să afle informații privind costurile evenimentului, sursa exactă de finanțare, ce a stat la baza acestei decizii și cine nemijlocit a luat-o, dar și de ce au fost invitați interpreți de peste hotare.

La 8 octombrie 2015, Moldtelecom a expediat, în adresa CRJM, un răspuns general și ambiguu, care nu oferea nicio informație din cele solicitate. Reprezentanții Moldtelecom au invocat respectarea secretului comercial, precum și datele cu caracter personal care nu pot fi făcute publice.

Ulterior, CRJM a solicitat Curții de Conturi să verifice ce cheltuieli a suportat compania Unité  pentru organizarea concertului de la 6 septembrie 2015. Potrivit răspunsului oferit de Curtea de Conturi, programul activităților de audit a fost deja aprobat pentru anul 2016, iar petiția CRJM nu poate servi drept temei pentru modificarea acestuia. Conform legii, Curtea de Conturi este singura autoritate publică a Republicii Moldova cu rolul de auditare a finanțelor publice și care poate efectua controale în cazul agenților economici cu capital social de stat mai mare de 50%. Fondatorul și acționar unic al Moldtelecom S.A.este statul.

Curtea de Conturi a transmis reclamația CRJM pentru examinare la Inspecția Financiară, instituție subordonată Ministerului Finanțelor. La 17 martie 2016, Inspecția Financiară a oferit un răspuns prin care a invocat imposibilitatea de a da curs petiției CRJM întrucât a fost stabilit „moratoriu asupra controlului de stat la persoanele care desfășoară activitatea de întreprinzător, inclusiv antreprenori speciali, în al căror capital social statul deține acțiuni, prin analogia legii, ca societățile pe acțiuni în al căror capital social statul deține cotă-parte””.

CRJM consideră regretabile declarațiile lansate de către unii membri CSM în ședința Plenului CSM din 15 martie 2016

 

La 15 martie 2016, Plenul CSM a examinat în ședință publică demersul doamnei Raisa Apolschii, Președintele Comisiei Juridice, numiri și imunități, referitor la avizarea proiectului de Lege nr. 68 cu privire la reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești.

În cadrul dezbaterilor asupra proiectului de lege nr. 68, unii membrii ai CSM au făcut mai multe declarații care vizează activitatea CRJM, dintre care menționăm:

  1. [La elaborarea studiului privind optimizarea hărții judecătorești] nu a fost consultată opinia corpului judecătoresc...,” ;
  2. [Proiectul de Lege cu privire la reorganizarea hărții judecătorești] este elaborat de CRJM…”;
  3. [La elaborarea studiilor privind optimizarea hărții judecătorești] au fost realizate acțiuni de spălare de bani…”.

CRJM consideră regretabile declarațiile lansate de către unii membri ai CSM în ședința Plenului CSM din 15 martie 2016. Acestea nu corespund adevărului și induc în eroare atât corpul judecătoresc, cât și societatea în general.

În acest context, CRJM  a transmis către membrii CSM o scrisoare deschisă în care oferă anumite precizări cu privire la procesul de elaborare a proiectului de lege. CRJM îndeamnă membrii CSM să analizeze mai detaliat proiectul de lege nr. 68 cu privire la reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești și să vină cu recomandări de îmbunătățire a acestuia. În același timp, solicităm respectuos membrului CSM care a făcut declarații cu privire la spălarea de bani, să dezmintă această alegație, în următoarea şedinţă în Plen a CSM.

Textul integral al scrisorii este disponibil aici.

***Vă aducem la cunoștință că, urmând solicitării noastre, astăzi, 22 martie 2016, membrul CSM, dl. Gheorghe Avornic, a adus scuzele de rigoare echipei CRJM, în legătură cu alegațiile făcute în ședința CSM, din 15 martie 2016, cu privire la acțiunile de spălare de bani la realizarea de către CRJM a studiului privind optimizarea hărții judiciare.

APEL public către premierul Filip, privind recensământul din 2014

Apel Public: „În mai 2014 s-a desfă­şu­rat Recen­sămân­tul popu­la­ţiei şi al locu­inţe­lor din R. Mol­dova, însă până în pre­zent rezul­ta­tele aces­tuia aşa şi nu au fost făcute publice. Con­si­de­răm că, peri­oada de timp de peste un an şi 10 luni este exce­siv de mare şi nu jus­ti­fică ina­cţiu­nile Biro­u­lui Naţio­nal de Sta­tis­tică pri­vind publi­ca­rea rezul­ta­te­lor recen­sămân­tu­lui.

Conş­ti­en­ti­zăm fap­tul că, orga­ni­za­rea recen­sămin­te­lor este impor­tantă pen­tru ela­bo­ra­rea cer­ce­tă­ri­lor, acti­vi­tă­ţi­lor de mar­ke­ting şi pla­ni­fi­care. Mai mult decât atât, con­si­de­răm că rezul­ta­tele recen­sămin­te­lor sunt extrem de impor­tante pen­tru asi­gu­ra­rea şi con­tro­lul lega­li­tă­ţii unor ast­fel de exer­ci­ţii demo­cra­tice pre­cum ple­bis­ci­tele şi ale­ge­rile, eva­lu­a­rea ris­cu­ri­lor pri­vind secu­ri­ta­tea naţio­nală etc. În acest con­text, cerem Guver­nu­lui Repu­bli­cii Mol­dova să urgen­teze pre­zen­ta­rea publi­cu­lui larg a rezul­ta­te­lor Recen­sămân­tul popu­la­ţiei şi al locu­inţe­lor din Repu­blica Mol­dova din 2014.

Sem­na­tari:

  • ADEPT
  • Aso­ci­a­ția Feme­i­lor Pro­fe­si­o­niste și de Afa­ceri
  • Aso­ci­a­ţia Feme­i­lor pen­tru Pro­te­cţia Mediu­lui şi Dezvol­ta­rea Dura­bilă
  • Aso­ci­a­ția Micu­lui Busi­ness
  • Aso­ci­a­ția Poli­tici Externe
  • Aso­ci­a­ția Pre­sei Inde­pen­dente
  • BIOS
  • Cen­trul de Resurse Juri­dice din Mol­dova
  • Cen­tru Dialog-Pro
  • Cen­trul Naţio­nal al Romi­lor
  • Fun­da­ția Est Euro­peană
  • IDIS Vii­to­rul
  • Insti­tu­tul Poli­tici Publice
  • Miș­ca­rea Eco­lo­gică din Mol­dova
  • Plat­forma Națio­nală de Mediu și Săna­tate
  • Promo-Lex
  • REC Mol­dova
  • TERRA-1530
  • Trans­pa­rency Inter­na­tio­nal – Mol­dova

Societatea civilă solicită prezentarea rezultatelor Recensământului populaţiei şi al locuinţelor din Republica Moldova din 2014

 

Organizațiile societății civile solicită, într-un apel public, Prim-ministrului Republicii Moldova, Pavel Filip, să urgenteze prezentarea rezultatelor Recensământului populaţiei şi al locuinţelor din Republica Moldova din 2014, întrucât recensământul a avut loc încă în mai 2014, însă, până în prezent, rezultatele acestuia aşa şi nu au fost făcute publice.

Societatea civilă consideră că perioada de timp de peste un an şi 10 luni este excesiv de mare şi nu justifică inacţiunile Biroului Naţional de Statistică privind publicarea rezultatelor recensământului.

Semnatarii apelului conștientizează faptul că organizarea recensămintelor este importantă pentru elaborarea cercetărilor, activităţilor de marketing şi planificare, iar rezultatele recensămintelor sunt extrem de importante pentru asigurarea şi controlul legalităţii unor astfel de exerciţii democratice precum plebiscitele şi alegerile, evaluarea riscurilor privind securitatea naţională etc.

În acest context, societatea civilă cere Guvernului Republicii Moldova să accelereze prezentarea publicului larg a rezultatelor Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din Republica Moldova din 2014.

Textul integral al apelului poate fi descărcat aici.

Organizațiile semnatare:

  1. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)
  2. Asociaţia Femeilor pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltare Durabilă
  3. Asociaţia Femeilor Profesioniste şi de Afaceri
  4. Asociatia Micului Business
  5. Asociaţia Politici Externe
  6. Asociaţia Presei Independente
  7. Centrul Naţional de Mediu
  8. Centrul de Resurse Juridice din Moldova
  9. Centru de Resurse DIALOG-Pro
  10. Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova
  11. Fundaţia Est Europeană
  12. IDIS Viitorul
  13. Institutul Politici Publice
  14. Mişcarea Ecologicăa din Moldova
  15. Platforma Naţională de Mediu şi Sănătate
  16. Promo-Lex
  17. REC Moldova
  18. TERRA 1530
  19. Transparency International – Moldova

Notă: La ședința Guvernului din 18 martie 2016, premierul Pavel FILIP a dispus urgentarea prelucrării datelor Recensământului populaţiei şi al locuinţelor.

Declarația este disponibilă pe pagina oficială a Guvernului: http://gov.md/ro/content/pavel-filip-dispus-urgentarea-prelucrarii-datelor-recensamantului-populatiei-si-al

Societatea civilă își exprimă indignarea față de atacurile și intimidările la care este supus directorul Asociaţiei „Piligrim-Demo”

 

Organizațiile societății civile își exprimă indignarea în legătură cu atacurile la persoană, etichetările şi intimidările la care este supus domnul Mihail Sirkeli, directorul Asociaţiei „Piligrim-Demo” din UTA Gagauz Yeri, din partea conducerii Adunării Populare a autonomiei găgăuze.

Atacurile verbale și ofensele personale, lansate de către aleșii poporului, la adresa dl Sirkeli, au început să apară pe pagina web oficială a Adunării Populare, după ce un grup de organizaţii neguvernamentale, regionale şi naţionale, au publicat o scrisoare deschisă, adresată doamnei Irina Vlah, Başcanul UTA Gagauz Yeri, cu solicitarea să nu semneze Legea locală a audiovizualului, deoarece acest proiect încalcă legislaţia naţională şi limitează libertatea de exprimare a mass-mediei în regiune, precum şi a unei analize a proiectului adoptat.

Mai mult decât atât, preşedintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov, a catalogat demersurile Asociaţiei „Piligrim-Demo” drept „discuţii de subsol”, iar alţi doi deputaţi, Ivan Topal, şi Ivan Burgudji, preşedinţi ai comisiilor permanente ale Adunării Populare, l-au învinuit pe dl Sirkeli în „acţiuni de discreditare a autonomiei găgăuze şi a conducerii autorităţilor publice din regiune”, fiind etichetat drept „agent de influență plătit pentru promovarea politicii Centrului de lichidare a drepturilor şi competenţelor autonomiei”.

Organizaţiile neguvernamentale califică apariţia acestor declaraţii pe pagina oficială a Adunării Populare drept o campanie orchestrată de  intimidare pentru critică a unui reprezentant al societăţii civile şi cer persoanelor care se fac vinovate de aceasta să-şi prezinte scuze publice în faţa lui Mihail Sirkeli pe pagina web www.halktoplushu.md şi să înceteze atacurile asupra persoanelor care au un alt punct de vedere.

În plus, semnatarii declarației consideră regretabil faptul că pagina oficială a autorităţii publice, contrar prevederilor legale, a fost transformată într-o platformă de răfuială a deputaţilor cu reprezentanţii societății civile, care au un cuvânt de spus referitor la carenţele procesul decizional din autonomia găgăuză.

Organizațiile societății civile solicită conducerii Adunării Populare să examineze această situaţie în structurile de etică ale Adunării Populare şi să nu admită utilizarea resurselor administrative (pagina web oficială) pentru acţiuni ilegale de intimidare.

În cazul în care scuzele publice nu vor fi prezentate, organizațiile semnatare ale declarației îl încurajează pe dl. Mihail Sirkeli să acţioneze în judecată pentru a-şi apăra onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională (Codul Civil, articol 16).

Totodată, organizaţiile semnatare îşi reconfirmă apelul către Başcanul UTA Gagauz Yeri, doamna Irina Vlah, să nu semneze proiectul legii locale a audiovizualului şi să  întoarcă documentul Adunării Populare pentru a fi reexaminat.

Textul integral al declarației poate fi descărcat aici.

Organizațiile semnatare:

  1. Asociaţia Presei Independente;
  2. Centrul pentru Jurnalism Independent;
  3. Gagauzmedia.md;
  4. Centrul pentru Inițiative Regionale;
  5. Consiliul Național al ONG.