Author: paik

Home / paik / Страница 37

CRJM recomandă autorităților sporirea conștientizării privind efectele discriminării în relațiile de muncă

Posted on by paik

Principala sarcină a autorităților Republicii Moldova este încurajarea creșterii conștientizării – atât a angajaților, cât și a angajatorilor - privind efectele negative ale discriminării în relațiile de muncă. Aceasta este una din concluziile raportului „Analiza compatibilității legislației naționale în domeniul nediscriminării în câmpul muncii cu standardele europene” lansat la 25 februarie 2015 de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

Autorii raportului au constatat că în Republica Moldova există un cadru legal comprehensiv, care necesită unele modificări minime pentru a asigura o mai mare claritate și eficiență. Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității (CPPEDAE) - instituția națională de egalitate, deși relativ recent înființată, se remarcă prin soluționarea unui număr mare de petiții în domeniul dat și prin asumarea proactivă a combaterii anumitor forme de discriminare în relațiile de muncă.

Raportul subliniază că absența de plângeri depuse în fața CPPEDAE privind discriminarea în relațiile de muncă pe o serie de criterii nu indică asupra absenței cazurilor din categoriile date, ci lipsa de informare a populației privind drepturile sale și lipsa de implicare proactivă a autorităților cu un mandat în monitorizarea relațiilor de muncă și în combaterea discriminării.

În acest context, CRJM a lansat și două ghiduri – unul adresat angajatorilor și altul – angajaților – privind prevenirea discriminării în câmpul muncii. Ghidurile vin cu un șir de informații utile, cum ar fi noțiunea discriminării în relațiile de muncă, acțiunile care trebuie întreprinse pentru a o preveni, care sunt obligațiile angajatorilor și ale angajaților pentru a asigura egalitatea de șanse și nediscriminarea în relațiile de muncă, ce trebuie de făcut când constatăm cazuri de discriminare, care ar trebui să fie acțiunile întreprinse atunci când suntem discriminați, ș.a. și oferă o listă de contacte utile în domeniul dat.

Totodată, a fost elaborată o Compilație a legislației internaționale și naționale relevante în domeniul nediscriminării în câmpul muncii.

Documentele au fost elaborate în cadrul proiectului „Analiza fenomenului discriminării în câmpul muncii în Republica Moldova”, implementat de CRJM, cu sprijinul financiar al Fundației Soros-Moldova.

Home / / Страница 37
Home / / Страница 37
Home / / Страница 37
Home / / Страница 37
Home / / Страница 37
Home / / Страница 37
Home / / Страница 37
Home / / Страница 37

Vizită de studiu a membrilor CRJM privind cadrul legal al sectorului non-profit în Ungaria

Posted on by paik

Two LRCM members, Sorina MACRINICI and Ilie CHIRTOACĂ, had a study visit to Budapest (Hungary), to learn about the legal framework of the Hungarian nonprofit sector with an outlook to the European practices. The study visit took place during 16 – 20 February within the Moldova Partnerships for Sustainable Civil Society Program.

During the week, LRCM members held meetings with ECNL experts, leading Hungarian CSOs and Hungarian public officials. During the meetings were discussed the organization and functioning of the CSOs sector in Hungary and shared good practices regarding coalition‐building and advocacy for civil society law reform, based on examples from Hungary and other European countries.

During an inception training provided by ECNL experts Hanna Asipovich, Eszter Hartay and Eszter Márkus, Sorina and Ilie were informed on the current challenges of the CSOs in Hungary and the specifics of the percentage designation mechanism, based on comparative practices, including Slovakia and Poland. Later, income generation by outreach to the public and 1% mechanism, the role of the National Civil /Cooperation Fund in Hungary and the percentage designation mechanism as to recent advocacy efforts to amend the 1% legislation were discussed with the public official from the Hungarian Statistical Office (KSH), Sebestény István and Executive Director of the Nonprofit Information and Training Centre (NIOK) Foundation, Balázs Gerencsér.

Discussions on the steps of the implementation of the percentage designation mechanism in Hungary, with emphasis to the practical aspects of 1 % mechanism continued with József Nagy, Member of the Cabinet of the President, Head of Department of Documentation of Central Office, National Tax and Customs Administration (NAV).

Other important subjects discussed within the meeting with Hungarian representatives were the experience and advocacy efforts to develop the legal environment of CSOs, with Veronika Móra, Executive Director of Ökotárs Foundation, and strategies aimed to develop sustainable social enterprises that solve critical social problems in emerging market economies and the tax treatment of income generation activities - with Éva Vörös, Financial Manager from NESst organization.

The work-week ended with a meeting with members of Hungarian Civil Liberties Union (TASZ), in which they emphasized the experience regarding the Human rights and watchdog organizations in Hungary, media appearance and outreach to the public, as well as 1% campaign and income generating activities.

The experience gained within the study visit will help the Legal Resources Centre from Moldova project team to consolidate their efforts in order to promote legal and regulatory reforms based on the best expertise and practices, with the emphasis on the Hungarian experience, with the goal to create an enabling environment for civil society organizations in Moldova.

The visit was made possible with the support of the European Center for Not-for-Profit Law (ECNL), a leading European research and resource center promoting strengthening of a supportive legal environment for civil society in Europe.

The activity was made possible by the generous support of the American people through the United States Agency for International Development (USAID).

Home / / Страница 37
Home / / Страница 37
Home / / Страница 37

Moldovenii depun mai puţine cereri la CEDO

Posted on by paik

Reprezentantul guvernului la Înalta Curte de la Strasbourg, Lilian Apostol, vorbeşte despre mai multe tendințe, la părerea sa, optimiste…

Reprezentantul Guvernului la CEDO, Lilian Apostol, a spus astăzi că în 2014 numărul cererilor trimise la CEDO de către cetăţenii moldoveni a scăzut, după ce în 2013 a atins un record absolut. Scade şi numărul cererilor admise pe rolul Curţii, iar una din explicaţii ar fi că executivul moldovean recurge tot mai des la soluţionarea amiabilă a cazurilor. Pe de altă parte, experţii din domeniu atrag atenţia că Guvernul încearcă astfel să evite noi condamnări la Curtea Europeană. 

Prezentând un bilanţ al dosarelor moldoveneşti la CEDO pentru anul trecut reprezentantul guvernului la Înalta Curte de la Strasbourg, Lilian Apostol, a vorbit despre mai multe tendinţe, la părerea sa, optimiste. El  a subliniat, întâi de toate, tendinţa guvernului moldovean de a soluţiona pe cale  amiabilă din ce în ce mai multe litigii. Aşa încât Guvernul moldovean a achitat reclamanţilor despăgubiri mai modeste anul trecut. Lilian Apostol a mai comunicat că numărul de încălcări a Convenţiei pentru drepturile omului s-a diminuat, chiar dacă anul trecut CEDO a pronunţat cu 5 decizii mai multe împotriva Republicii Moldova. Un alt aspect pe care a ţinut să-l menţioneze reprezentantul guvernului este că Moldova şi-a menţinut performanţa atinsă în 2013 ieşind din „top zece” ţări cu cele mai multe cereri aflate pe rol la Curte, chiar dacă şi în 2014 a ocupat un loc de frunte la capitolul adresări la CEDO:

„Nu contează numărul de cereri, pentru că în mare parte ele sunt declarate inadmisibile. Acest indice relevă doar popularitatea Curţii Europene în rândul moldovenilor. Tendinţa de descreştere a cererilor trimise la Curte se datorează inclusiv şi faptului că atitudinea Guvernului este mai degrabă de a soluţiona problemele la nivel naţional, inclusiv prin reglementări amiabile. O reglementare la nivel naţional, o mediere este mult mai convenabilă chiar şi din punct de vedere financiar.”

Chiar dacă au pornit de la aceleaşi date statistice, experţii de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, care au realizat o analiză independentă a activităţii CEDO în 2014, nu împărtășesc constatările oarecum optimiste prezentate de reprezentantul Guvernului la CEDO.

Juristul de la Centru, Pavel Grecu spune că numărul de plângeri depuse la CEDO se menţine încă la o cotă mare ceea ce relevă lipsa de încredere a cetăţenilor moldoveni în sistemul de justiţie din ţară. Nesemnificativa scădere a plângerilor depuse s-ar explica mai curând prin condiţiile mai stricte aplicate începând cu anul trecut de CEDO la depunerea cererilor, crede expertul.

Cât priveşte tendinţa Guvernului de a propune soluţii amiabile în mai multe cazuri e o încercare de a evita noi condamnări la CEDO,  mai curând, decât de a economisi banii publici achitaţi reclamanţilor, spune expertul Pavel Grecu. El observă că în 2014 suma despăgubirilor achitate reclamanţilor în dosarele în care Moldova a fost condamnată, o egalează practic pe cea achitată reclamanţilor în decizii soluţionate pe cale amiabilă, constituind în jur de peste 220 de mii de euro.

„Prin acordarea satisfacţiei financiare prin decizii de fapt se evită condamnarea Republicii Moldova şi respectiv scoaterea problemelor din sistem din vizorul publicului. Pentru că în public mai mult se discută anume de câte ori a fost condamnată Republica Moldova şi câte hotărâri sunt.”

Deşi numărul de încălcări a Convenţiei constatate sunt într-o uşoară scădere, expertul Pavel Grecu, atrage atenţia că în continuare cea mai mare parte a deciziilor pronunţate împotriva Republicii Moldova vizează  aplicarea torturii şi relelor tratamente sau condiţiile „inumane” din penitenciare:

„Este un lucru îngrijorător, pentru că majoritatea încălcărilor sunt în continuare pe marginea unor articole destul de grave.”

Atât reprezentantul guvernului la CEDO, cât şi experţii independenţi se arată îngrijoraţi mai cu seamă de cererile depuse la CEDO de cetăţenii din stânga Nistrului. Numărul acestora este în continuă creştere, iar deocamdată nu e limpede în ce măsură Republica Moldova se face responsabilă din moment ce nu controlează de facto acest teritoriu.