Author: paik

Până în prezent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat, în peste 15 cauze,  condițiile proaste de detenție în Penitenciarul nr. 13, în special din cauza suprapopulării (extreme), condițiilor anti-sanitare și a cantității și calității foarte proaste a hranei servite deținuților.

În grupul de cauze Ciorap, care include 14 hotărâri, CtEDO a constatat următoarele probleme de bază în ceea ce privește condițiile de detenție în Penitenciarul nr. 13:

1. suprapopularea (extremă), de exemplu, în cauza Arseniev: 1.3 m² per persoană;
2. condiții/igiena nesanitară, de exemplu, în cauza Ciorap: insectele parazitare; prezența murdăriei,  lipsa paturilor, prezența rozătoarelor, lipsa ventilaţiei corespunzătoare și a accesului la lumina zilei;
3. insuficiența și calitatea proastă a hranei servite, de exemplu, în cauza Ciorap: reclamantul a descris raţia sa alimentară pentru o zi ca fiind formată din 100 de grame de terci din ovăz pe apă, servit de două ori pe zi, şi o supă compusă în mare parte din apă la prânz şi 400 de grame de pâine pentru întreaga zi.

Totodată CtEDO a constatat că legislația moldovenească nu dă dreptul instanţelor de judecată sau oricărui organ administrativ care examinează o plângere să dispună îmbunătăţirea imediată a condiţiilor de detenţie a unei persoane, îmbunătăţire care depinde de alocarea resurselor de la bugetul de stat (cauza Mitrofan, par. 58).

La 21 octombrie 2013, Guvernul Republicii Moldova a prezentat Planul de Acțiuni pentru executarea hotărârilor în grupul de cauze Becciev, Ciorap și Paladi care prevedea îmbunătățirea legislației în domeniul sistemului penitenciar și a condițiilor de detenție, sporirea finanțării sistemului penitenciar, revizuirea modului și practicilor existente în procesul de aplicare a măsurilor de arest preventiv pentru a reduce numărul persoanelor arestate, precum și introducerea unei căi eficiente de recurs pentru condițiile proaste de detenție.

Până în prezent doar câteva din aceste măsuri au fost puse în aplicare, impactul lor însă fiind nesemnificativ. Dimpotrivă, în comparație cu anul 2013, suma alocațiilor pentru hrana deținuților a scăzut, în timp ce numărul deținuților plasați în penitenciare a crescut. Mai mult decât atât, comparativ cu anul 2013, rata de admitere a demersurilor de aplicare a arestului preventiv, de asemenea, s-a majorat.

Centrul de Resurse Juridice din Moldvoa (CRJM) a elaborat o comunicare ce analizează impactul măsurilor întreprinse că către autorități în vederea executării hotărârilor în grupul de cauze Ciorap în care reflectă cele mai relevante constatări ale Raportului CPT, readuce în vizor remarcile Ombudsmanului cu privire la condițiile dezastruoase ale Penitenciarul nr. 13 și prezintă date statistice oferite de Departamentul Instituțiilor Penitenciare cu privire la capacitatea Penitenciarului, calitatea și cantitatea produselor alimentare, precum și numărul de persoane arestate.

Comunicarea a fost expediată Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei care este responsabil de supravegherea executării hotărârilor CtEDO de către statele membre. De asemenea, constatările au fost prezentate în cadrul unei dezbateri publice la care au participat reprezentanți ai Departamentului Instituțiilor Penitenciare, membri ai Comisiei drepturile omului și relații interetnice și Comisiei juridice, numiri și imunități, consultanți ai Oficiului Avocatul Poporului, dar și delegați ai comunității donatorilor.

CRJM a solicitat autorităților moldoveneștiSă construiască un nou penitenciar în Chișinău care va înlocui Penitenciarul nr. 13;

1. Până la finisarea construcției Penitenciarului nr. 13, să ia măsuri necesare pentru a reduce suprapopularea în acest penitenciar. Acest lucru se poate face prin extinderea practicii de aplicare a măsurilor non-privative de libertate și transferul deținuților condamnați de la Penitenciarul nr. 13 în alte penitenciare;
2. Să mărească substanțial fondurile alocate pentru hrana deținuților;
3. Să introducă un remediu intern restaurator si compensator eficient pentru detenția în condiții proaste.

CRJM a recomandat Comitetului de Miniștri să mențină în continuare grupul de cauze Ciorap sub supravegherea consolidată (enhanced supervision).

Textul integral al comunicării este disponibil aici.

The signatory organizations request the Parliament to amend, as a matter of utmost urgency, the Constitution of the Republic of Moldova with the view to allow the appointment of the Prosecutor General under the procedure established by the new Law on Prosecution Service.

At the beginning of 2016, the reform of the prosecution service represented one of the major outstanding unfulfilled commitments undertaken by the Republic of Moldova towards the European Union and the Council of Europe. The current government declared its intention to adopt the necessary legislation to reform the prosecution system and ensure its independence.

On 25 February 2016, the Parliament, with a quasi-constitutional majority, adopted a new Law on Prosecution Service. The new law, which came into force on 1 August 2016, provides that the Prosecutor General is appointed by the President of the Republic of Moldova, at the proposal of the Superior Council of Prosecutors, for a term of 7 years.

According to the current version of Art. 125 of the Moldovan Constitution, the Prosecutor General is appointed by the Parliament, following the proposal submitted by its Speaker, for a term of 5 years. Throughout the elaboration of the draft Law on Prosecution Service, it was generally agreed that the current procedure for appointing the Prosecutor General does not guarantee the independence of the prosecution service and Art. 125 of the Constitution is to be amended so as to ensure the appointment of the Prosecutor General by the President of the Republic of Moldova, at the proposal of the Superior Council of Prosecutors.

The working group in charge with reforming the legal framework of the prosecution service prepared a draft law amending the Constitution in full compliance with the concept of the new Law on Prosecution Service. The Government asked the Constitutional Court’s opinion on the draft law. On 19 April 2016, the Constitutional Court gave a positive opinion on the draft law. The draft was registered in the Parliament on 3 May 2016.

According to Art. 143 of the Constitution, the Parliament has the right to pass a law on amending the Constitution at least 6 months after the initiative was registered. Starting today, 4 November 2016, the Parliament may adopt the draft law amending the Art. 125 of the Constitution.

We urge the Parliament of the Republic of Moldova to urgently adopt the above-mentioned draft amendment to the Constitution, so that the new Prosecutor General to be selected by the Superior Council of Prosecutors and appointed by the President of the Republic of Moldova. It should be recalled that on 22 September 2016, the Superior Council of Prosecutors launched a contest to select the new Prosecutor General, which is to be completed by the end of this year.

It is crucial to make this appointment according to the new procedure. It will strengthen the independence of the prosecution service and will ensure the society and development partners that the current government takes effective measures to guarantee the independence of prosecutors. Any hesitation in adopting this amendment to the Constitution risks to be interpreted by the society as an attempt to maintain political control over the prosecution service.

Moreover, the failure to adopt the draft amendment to the Constitution may lead to confusion on the tenure of the to be appointed Prosecutor General.

The appeal is available here.

 Signatories: 

1. Legal Resources Centre from Moldova (LRCM),
2. Institute for European Policies and Reforms (IPRE),
3. Center "Partnership for Development",
4. National Environment Center,
5. Association of Independent Press (API),
6. Transparency International-Moldova,
7. Women's Law Center (WLC),
8. EcoContact,
9. Est-European Foundation,
10. Women’s Association for the Environment Protection and Sustainable Development,
11. Human Rights Embassy,
12. Amnesty International-Moldova,
13. Association for Efficient and Responsible Governance (AGER)
14. Foundation for Advancement of Moldova,
15. Institute for Development and Social Initiatives (IDIS) "Viitorul",
16. Small Business Association,
17. GENDERDOC-M Information Centre,
18. CHILD RIGHTS INFORMATION CENTER,
19. Association Promo-LEX,
20. Institute for Public Policy (IPP),
21. Foreign Policy Association (APE),
22. Association for Participatory Democracy (ADEPT),
23. Resources Centre DIALOG-Pro,
24. Justice Program, Soros Foundation - Moldova,
25. Association of Professional and Business Women from Moldova,
26. Expert-Grup,
27. Olga Bîtcă, project coordinator, Resource Center for Human Rights,
28. Institute for Urban Development,
29. La Strada, Moldova,
30.  Investigative Journalism Center of Moldova,
31. Rehabilitation Centre for Torture Victims "Memoria".

The list of signatories remains open.

La sfârşitul lunii septembrie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat Regulamentul privind accesul în sediile instanțelor judecătorești, document care impune restricţii de acces pentru jurnaliști, dar și pentru cetățenii simpli în instanţe şi la şedinţele de judecată. Regulamentul a fost publicat vineri, 21 octombrie, în Monitorul Oficial, intrând astfel în vigoare.

Noul Regulament prevede ca accesul mass-media în şedinţele de judecată să fie permis de preşedintele şedinţei şi doar în sălile de şedinţă. Potrivit documentului reprezentanţii mass-media urmează să ceară permisiunea printr-o cerere scrisă cu cel puţin 24 de ore înainte de deschiderea şedinţei de judecată. În același timp, accesul va fi condiţionat de prezentarea buletinului de identitate, însoţit de o copie care va fi anexată la dosar.

Accesul altor persoane care doresc să asiste la ședințele judiciare publice va fi, la fel, permis de președintele ședinței și doar în sălile de ședință. Persoanele interesate urmează să ceară permisiunea printr-o cerere scrisă cu cel puțin 30 de minute înainte de deschiderea ședinței de judecată.

În acest context, la 25 octombrie 2016, un grup de organizații neguvernamentale de media și instituții de presă și-au exprimat nemulțămirea față de restricțiile impuse de noul regulament al CSM.

Organizațiile de media consideră noile prevederi ale Regulamentului „abuzive, absurde și ridicole pentru un sistem judecătoresc care se declară în plină reformă conform standardelor europene” și califică adoptarea Regulamentului privind accesul în sediile instanțelor judecătorești, fără consultări publice largi cu participarea organizațiilor și a instituțiilor de presă, drept un abuz din partea CSM, prin care jurnaliștilor și redacțiilor mass-media li se vor impune restricții suplimentare de acces la ședințele de judecată.

Experții media susțin că, prin copiile buletinelor de identitate, vor fi colectate numele jurnaliștilor incomozi cărora, ulterior, le va fi interzis accesul în sediile instanțelor judecătorești, invocând drept motiv lipsa spațiului în săli și argumentând supoziția lor prin faptul că în ultimul an, accesul jurnaliștilor și a echipelor de filmare au fost deseori restricționate în instanțe, la procese publice, în special la dosarele de rezonanță, cum ar fi cele cu Filat sau Șor.  Organizațiile media specifică că există multe dificultăți privind accesul reporterilor la informația de natură judiciară, iar CSM în loc să discute cu media despre soluționarea problemelor existente, a emis un regulament care va complica și mai mult accesul.

Organizațiile și redacțiile semnatare cer CSM să-și anuleze propria decizie de aprobare a Regulamentului privind accesul în sediile instanțelor judecătorești și să inițieze discuții la această temă cu participarea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă relevante pentru sectorul judiciar și solicită implicarea Delegației Comisiei Europene în Republica Moldova și și a reprezentanțelor diplomatice din alte țări care oferă finanțare pentru reformarea sistemului judiciar din țara noastră să intervină pentru a soluționa prezenta situație care încalcă atât drepturile mass-mediei de a reflecta procesele de judecată, cât și drepturile justițiabililor la un proces de judecată corect.

În aceeași ordine de idei, la  1 noiembrie 2016, CRJM a lansat o opinie juridică în care detaliază prevederile problematice ale aceluiași Regulament și solicită clarificarea și modificarea prevederilor ambigui și improprii ce se conțin în prezentul act.

Textul integral al opiniei este disponibil aici.