Autor: paik

Vă invităm să vedeți, pe scurt, care au fost cele mai importante 10 activități ale CRJM în 2016:

1. Ne-am opus inițiativei legislative privind amnistia fiscală.

La 2 ianuarie 2017, Ministerul Justiției a publicat Lista beneficiarilor desemnării procentuale. Aceasta cuprinde aproximativ 500 de organizații ale societății civile, mai exact 413 asociații obștești, fundații, instituții private și 71 culte religioase și părți componente ale acestora.

Cele 484 de organizații ale societății civile s-au înregistrat în Lista beneficiarilor în perioada 5-29 decembrie 2016. Organizațiile înregistrate corespund unor condiții de eligibilitate, și anume activează de cel puțin un an, nu au datorii la bugetul public național și desfășoară fie activități de utilitate publică, ori activități sociale, morale, culturale sau de caritate.

În același timp, aproximativ 40 de solicitanți au fost respinși pentru că nu au întrunit condițiile de eligibilitate sau nu au avut forma juridică de organizare prevăzute de Regulamentul cu privire la mecanismul desemnării procentuale.

Organizațiile deja incluse în Lista beneficiarilor desemnării procentuale vor fi incluse automat în lista pentru anii următori și nu este nevoie să se înregistreze din nou în fiecare an. Totodată, Ministerul Justiției va verifica în fiecare an dacă acestea nu au datorii la bugetul public național. În cazul în care organizațiile nu mai doresc să participe la mecanismul 2%, acestea pot solicita Ministerului Justiției excluderea din Lista beneficiarilor. Noii solicitanți vor depune cererile de înregistrare în perioada 1 - 30 septembrie a fiecărui an. Până la 31 decembrie a fiecărui an, Ministerul Justiției va publica Lista beneficiarilor mecanismului desemnării procentuale pe pagina sa web.

Între 1 ianuarie și 25 martie 2017, persoanele fizice plătitoare de impozite vor putea direcționa 2% din impozitul pe venit, achitat la buget, către una din organizațiile incluse în Lista beneficiarilor 2%. Pentru aceasta, persoanele vor completa și depune declarația cu privire la impozitul pe venit, în care vor indica numărul de identificare de stat al organizației beneficiare. Acest număr este indicat în Lista beneficiarilor publicată de Ministerul Justiției.

Lista integrală a asociațiilor obștești, fundațiilor și instituțiilor private către care puteți redirecționa 2% în 2017 este disponibilă aici

Lista integrală a cultelor religioase și părților lor componente către care puteți redirecționa 2% în 2017 este disponibilă aici

Centrul Analitic Independent „Expert - Grup” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova lansează astăzi, 19 decembrie, Notă de poziție pe marginea inițiativei legislative privind amnistia fiscală și de capital. Nota este susținută de către un grup de Organizații Necomerciale precum și experți neafiliați. Aceasta vine ca o reacție de răspuns la aprobarea în primă lectură a proiectului de lege privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală (proiectul nr.452), dar și a proiectului de lege pentru modificarea actelor legislative (proiectul nr.451) – ambele aprobate cu o grabă fară precedent și încălcarea normelor legale ce țin de transparența în procesul decizional și elaborarea actelor legislative.  

Potrivit experților, amnistia de capital propusă ar putea duce la legalizarea actelor precedente de corupție şi perpetuarea în funcţie a funcţionarilor corupţi, fapt ce vine în contradicție cu obiectivele luptei împotriva corupției (în special, a corupției mari), prin faptul că instituțiile de resort nu vor putea verifica proveniența activelor declarate. Aceasta compromite întreaga reformă a sistemului de verificare și asigurare a integrității.

Printre principalele riscuri ale aprobării acestei legi se numără: riscul de creștere și mai puternică a evaziunii fiscale, prin creșterea beneficiilor evaziunii, scăderea costurilor evaziunii și probabilității de depistare, deoarece beneficiarii amnistiei de capital nu vor putea fi investigați. Riscul de creștere a corupției și spălării de bani prin interdicția de a verifica proveniența activelor declarate, riscul de imagine pentru sectorul bancar, deja șifonat după fraudele bancare și a cazurilor de spălări de bani de proporții și cu rezonanță internațională, dar și riscul înrăutățirii relațiilor cu partenerii de dezvoltare, prin subminarea principiilor statului de drept, a eforturilor de asigurare a integrității în sectorul public și reformare a sistemului bancar – condiționalități-cheie ale suportului bugetar al principalilor parteneri de dezvoltare.

În acest context, experții propun retragerea proiectelor de lege nr. 451 și 452 și demararea unei reforme complexe cu scopul diminuării economiei informale. Potrivit experților, aceasta trebuie să vizeze acțiuni mult mai fundamentale și eficiente decât amnistia propusă, printre care și:

• Dezvoltarea sistemului de plăți electronice și descurajarea utilizării numeralului;
• Eficientizarea în continuare a administrării fiscale și elaborarea unui nou Cod Fiscal, în corespundere cu bunele practici internaționale;
• Majorarea amenzilor, dar și capacitatea autorităților de a depista cazurile de evaziune fiscală, ocupare sau remunerare informală; eventual, extinderea penalităților pentru ocupare informală și asupra angajaților.
• Revizuirea cotelor de impozitare în vederea unor eventuale ajustări pentru a stimula conformarea fiscală și a minimiza beneficiile evaziunii fiscale;
• Sporirea nivelului de informare și conștientizare a populației privind riscurile evaziunii fiscale și ocupării informale;
• Sporirea eficienței, durabilității și transparenței sistemului de pensionare;
• Creșterea transparenței privind procesul de emitere a documentelor permisive pentru companii, precum și diminuarea discreției funcționarilor publici în acest sens;
• Reformarea mecanismelor de exercitare a controalelor de stat, prin diminuarea numărului acestora în paralel cu sporirea eficienței și țintirii acestora;
• Alte acțiuni relevante, în conformitate cu bunele practici internaționale în acest domeniu.

 Textul integral al notei de poziție în română disponibil aici. 

 Textul integral al notei de poziție în rusă disponibil aici. 

 Textul integral al notei de poziție în engleză disponibil aici. 

Semnatari (lista  se completează):

1. Centrul Analitic Independent Expert-Grup;
2. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM);
3. Centrul de Analiză și Pevenire a Corupției;
4. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER);
5. Transparency International - Moldova;
6. Asociația pentru Democrația Participativă (ADEPT);
7. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE);
8. Veaceslav NEGRUȚĂ;
9. Alexei BUZU;
10. Ion PREAȘCA;
11. Dumitru VICOL;
12. Sergiu TOFILAT;
13. Alexandru ZGARDAN;
14. Stat MADAN;
15. Sergiu UNGUREANU;
16. Alexandru FALA;
17. Dumitru ALAIBA;
18. Alianța Anticorupție.

***  Societatea civilă din România cere președintelui Klaus Iohannis, Guvernului si principalelor partide parlamentare să ia în considerare suspendarea împrumutului de sprijin bugetar pentru Republica Moldova în cazul în care Parlamentul de la Chișinau va aproba și în lectura a doua legea amnistiei fiscale si anularea obligatiei declararii averilor.

Textul integral al petiției lansate de ONG-urile din România este disponibil aici.

Persoane de contact:

1. Centrul Analitic Expert-Grup – Adrian LUPUȘOR (adrian@expert-grup.org);

2. Centrul de Resurse Juridice din Moldova – Nadejda HRIPTIEVSCHI (nadejda.hriptievschi@old2.old.crjm.org); Vladislav GRIBINCEA (vladislav.gribincea@old2.old.crjm.org).