Republica Moldova se află în topul statelor cu cele mai multe condamnări la CtEDO. În 2021, moldovenii au depus plângeri de trei ori mai des decât media europeană

În anul 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a primit 630 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova. Acest număr este aproape egal cu cererile depuse în anul 2019 (an de până la pandemie).  Raportat la populaţia ţării, numărul cererilor depuse împotriva Moldovei este foarte mare. În 2021, moldovenii s-au adresat la CtEDO de 3 ori mai des decât media europeană, arată o analiză a cauzelor moldovenești la CtEDO, efectuată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

Anul trecut CtEDO a pronunțat 68 hotărâri în cauzele moldovenești, iar Moldova la acest aspect este pe locul cinci din cele 47 de țări membre ale Consiliului Europei. În hotărârile pronunțate, CtEDO a constatat 69 de violări ale Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), majoritatea cărora se referă la activitatea judecătorilor.

[caption id="attachment_24286" align="alignright" width="150"] Daniel Goinic, consilier juridic, CRJM[/caption]

„Din cele 68 de hotărâri pronunțate în 2021, cele mai multe se referă la un singur articol al CEDO - Articolul 6 (Dreptul la un proces echitabil). Șapte hotărâri se referă la plata satisfacției echitabile. Alte 13 hotărâri se referă la violarea drepturilor persoanelor din regiunea transnistreană, în aceste cazuri fiind condamnată doar Federația Rusă”, a declarat Daniel GOINIC, consilier juridic în cadrul CRJM, unul din autorii cercetării.

De la ratificarea CEDO, în 1997, până la 31 decembrie 2021, CtEDO a pronunţat 541 de hotărâri în cauzele moldoveneşti. În 461 dintre acestea a fost constatată cel puțin o violare comisă de statul nostru. La acest capitol, devansăm cu mult Marea Britanie, Germania, Portugalia, Spania sau Olanda, ţări care au aderat la CEDO, cu mult timp înaintea Moldovei şi care au o populaţie mult mai numeroasă.

În baza tuturor hotărârilor şi deciziilor pronunţate până la 31 decembrie 2021, Republica Moldova a fost obligată să plătească 21.903.749 euro, dintre care 2.639.956 euro doar în 2021.

[caption id="attachment_24291" align="alignleft" width="175"]dg8-0686 Vladislav Gribincea, președintele CRJM[/caption]

„Se vorbește foarte mult despre plata din buzunarele judecătorilor și procurorilor a despăgubirilor dispuse de CtEDO pentru încălcarea drepturilor omului. Potrivit Comisiei de la Veneția, judecătorii pot răspunde cu averea proprie doar pentru erori nescuzabile, în cazul în care, cu bună știință, ignoră prevederile CEDO și jurisprudența Curții”, a declarat Vladislav GRIBINCEA, președintele CRJM.

La 31 decembrie 2021, 1.038 de cereri moldovenești așteptau să fie examinate și peste 92% dintre acestea au şanse mari de succes. Acest număr este aproape egal cu numărul total de cereri în baza cărora Moldova a fost condamnată în cei 24 de ani de când persoanele se pot plânge la CtEDO împotriva Moldovei.

Nota analitică privind cauzele moldovenești la CtEDO poate fi descărcată de pe acest link.

[gallery ids="24302,24299,24298,24297,24296,24295"]

logo-ambasada-olandei

Acest document a fost elaborat în cadrul proiectului „Asigurarea implementării în Moldova a unor standarde mai bune în domeniul drepturilor omului”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și susținut financiar de Ambasada Olandei. Opiniile exprimate aparțin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziția Ambasadei Olandei.

Cum sunt judecate și sancționate cazurile de corupție în Republica Moldova? Opt din zece persoane condamnate nu petrec nicio zi în penitenciar

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat peste 400 de hotărâri judecătorești, care se referă la cauze de corupție. Autorii cercetării au constatat că mai mult de 90% din dosarele analizate vizează „corupția mică”, iar polițiștii se află în topul subiecților investigați pentru infracțiuni de corupție. Acestea și alte constatări au fost prezentate în cadrul unui eveniment public la care au participat judecători, procurori, avocați, dar și reprezentanți ai autorităților publice.

Justiție în cauzele de corupție se face într-un termen mediu de 3,5 ani – cea mai rapidă cauză fiind judecată în 138 de zile, iar cel mai lung proces judiciar într-o cauză de corupție a durat 4610 zile (12,6 ani). Deși durata medie poate fi considerată acceptabilă, există preocupări serioase în cazul în care faptele de corupție săvârșite sunt sancționate prea târziu, iar făptuitorii nu mai ajung să-și ispășească pedepsele din cauza expirării termenului de prescripție sau din alte motive, inclusiv naturale (decesul persoanei).

Chiar dacă pedeapsa cu închisoarea este cea mai frecventă sancțiune aplicată de judecători, opt din zece persoane condamnate nu petrec nicio zi în penitenciar. Doar 18% din condamnați petrec, în medie, 2,3 ani în pușcărie după ce au comis acte de corupție. În același timp, două din zece persoane găsite vinovate iau doar amenzi.

Printre cei mai vizați în cauzele de corupție se numără polițiștii, persoanele fizice, aleșii locali, avocații, contabilii și inspectorii vamali. Autorii remarcă faptul că ar putea fi și alte categorii de persoane care comit fapte de corupție, însă care nu ajung să fie examinate în instanțele de judecată, fiind încheiate acorduri de recunoaștere a vinovăției

„Cu siguranță putem vorbi și despre cazuri de corupție care nu sunt descoperite, dar și despre dosare care nu ajung pe masa judecătorilor pentru că subiecții infracțiunilor, de obicei, cei reținuți în flagrant delict, își recunosc vina în schimbul unei pedepse mai blânde”, a declarat Ilie Chirtoacă, consilier juridic în cadrul CRJM, liderul echipei de cercetare.

Studiul elaborat de CRJM vine și cu o serie de recomandări, cea mai importantă fiind alocarea resurselor suficiente pentru lupta cu corupția mare, specializarea și limitarea competențelor Procuraturii Anticorupție la investigarea cauzelor mari de corupție.

„Nivelul endemic al corupției din Republica Moldova nu poate fi redus considerabil fără a face o prioritate din combaterea corupției la nivel înalt”, a punctat președintele CRJM, Vladislav Gribincea, care este și unul din autorii cercetării.

Directorul INL Moldova și reprezentantul Ambasadei SUA, Brett Rose, a subliniat colaborarea de durată cu CRJM, menționând faptul că acest studiu reprezintă o parte componentă a eforturilor comune de reformare a justiției și de combatere a corupției în Republica Moldova.

„Studiul reprezintă o bună oportunitate de a promova lupta anticorupție, inclusiv prin intermediul evaluării extraordinare a judecătorilor și procurorilor. În acest sens, mă bucur să constat interesul ministrului Justiției pentru acest studiu și, în general, pentru eforturile de combatere a corupției în Moldova”, a declarat Brett Rose, directorul INL Moldova.

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a declarat că eforturile autorităților naționale se concentrează, la nivel legislativ și executiv, pe combaterea corupției mari, care este problema principală a Republicii Moldova.

„Este o problemă că peste 90% din cauzele de corupție care ajung în judecată țin de mica corupție. Acest studiu este un argument în plus ca instituțiile statului să depună mai multe eforturi pentru a depista și pentru a sancționa faptele mari de corupție”, a declarat Litvinenco.

Studiul „Judecarea și sancțiunile aplicate în cauzele de corupție – cât de uniformă este practica judecătorească?” are la bază 416 hotărâri emise de Curtea Supremă de Justiție în privința a 553 de persoane în perioada 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2020.

La această etapă, proiectul cercetării este propus spre consultare comunității de profesioniști din sectorul justiției. Comentariile, reviziile și sugestiile pot fi expediate până pe 31 ianuarie 2022 pe adresa electronică ilie.chirtoaca@old2.old.crjm.org. Ulterior, versiunea finală va fi publicată și expediată tuturor persoanelor interesate. 

logo-us-+-inl

Cercetarea a fost posibilă datorită unui grant oferit de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările și concluziile formulate în document aparțin CRJM și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.

 

Finanțarea organizațiilor neguvernamentale: Cum creezi o campanie eficientă pentru a aduna bani prin Mecanismul 2%

Reprezentanții organizațiilor societății civile sunt invitați să participe la un atelier de instruire privind planificarea și desfășurarea unei campanii pentru atragerea fondurilor prin Mecanismul 2%. Atelierul este organizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și este destinat organizațiilor care sunt beneficiare sau intenționează să aplice la mecanismul de desmnare procentuală.

Ce este Mecanismul 2%, cum funcționează donațiile, ce presupune acest proces, dar și ce trebuie să facă o organizație sau cult religios pentru a avea o campanie de strângere de fonduri de succes?Răspunsurile la aceste întrebări vor putea fi găsite în cadrul Atelierului „Cum să desfășori  eficient o campanie de informare 2% pentru organizația ta”, care va avea loc pe 27-28 ianuarie și 3-4 februarie. Sesiunile se vor desfășura online, pe platforma Zoom, între 14:00-16:00.

Participarea la Atelier este gratuită. Pentru a vă înregistra, este necesară completarea acestui formular până pe 25 ianuarie 2022. Iată calendarul sesiunilor:

• 27 ianuarie
Sesiunea I, Campania de informare 2%: necesitate, etape, riscuri. Tipuri de public în campania 2%.

• 28 ianuarie
Sesiunea II. Mesajul campaniei 2%. Instrumente și canale de diseminare ale mesajului. Evaluarea campaniei

• 3 februarie
Sesiunea III. Instrumente digitale gratuite pentru crearea conținutului vizual (exemplu: Canva, Adobe, Crello, Animoto etc).

• 4 februarie
Sesiunea IV. Întâlnire de comunitate cu ONG-urile beneficiare ale mecanismului 2% în cadrul căreia membrii organizațiilor vor fi invitați să împărtășească din experiența anilor anteriori privind campaniile 2% pe care le-au implementat și rezultatele pe care le-au obținut.

Sesiunile se vor desfășura în limba română. Puteți opta pentru participarea la întreg atelierul sau doar la sesiunile care sunt relevante pentru Dumneavoastră sau organizația din care faceți parte.

Acest eveniment este organizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și este posibil datorită fondurilor acumulate prin intermediul Mecanismului 2%.