Author: paik

Ieri, 14 februarie 2017, a avut loc o nouă dezbatere publică a proiectului de lege nr. 161 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (cunoscut și ca Legea „Big Brother”). Evenimentul a devenit o platformă de discuții între societatea civilă, autorități și sectorul privat, fiecare având posibilitatea să își expună părerea despre proiectul de lege care extinde și înăsprește controlul organelor de drept asupra spațiului informațional. Ulterior, concluziile dezbaterilor au fost făcute publice în cadrul unei conferințe de presă, la care au participat Vadim Vieru, Promo-LEX, Nadejda Hriptievschi, CRJM, Ana Chirița, Asociația Națională a Companiilor TIC din Moldova, Alina Radu, Ziarul de Gardă și Veaceslav Bădărău, Centrul de Combatere a Crimelor Cibernetice al IGP al MAI.

Discuțiile au pornit de la prezentarea unei opinii juridice elaborate de către Centrul Internațional de Drept Necomercial (ICNL)[1], la solicitarea Asociației Promo-LEX. ICNL este îngrijorat de faptul că Proiectul de lege conține prevederi care ar putea avea drept efect inducerea ”stării de frică” în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la viața privată. În forma sa actuală, Proiectul de lege încalcă standardele internaționale ce garantează aceste drepturi fundamentale. Principalele îngrijorări sunt următoarele: motive vagi pentru blocarea paginilor web, lipsa controlului judiciar pentru unele măsuri de investigație și lipsa protecției pentru denunțători sau jurnaliști. Vedeți textul opiniei ICNL aici (în engleză).

În cadrul dezbaterii au fost discutate și concluzii din opinia CRJM și opinia comună a Comisiei de la Veneția și Consiliului Europei cu privire la proiectul de lege nr. 161 (disponibilă în engleză deocamdată), care de asemenea au atenționat la o serie de prevederi problematice din proiect care necesită a fi modificate sau excluse. În special, s-a atenționat despre acordarea drepturilor extrem de largi organelor de drept pentru interceptarea și investigarea datelor informatice, în prea multe tipuri de infracțiuni, prevederea măsurilor generale de supraveghere, care sunt ineficiente, costă bani și încalcă nejustificat dreptul la viața privată. Sectorul privat, reprezentat de mai mulți furnizori de servicii, au constatat limbajul vag din mai multe prevederi ale proiectului, care vor fi dificil sau chiar imposibil de implementat în practică.

Organizatorii evenimentului rămân ferm convinși că adoptarea Proiectului de lege în actuala variantă va afecta grav dreptul la viața privată și libertatea de exprimare. “La această etapă având în vedere multiplele opinii critice aduse Proiectului de lege, considerăm că acest Proiect trebuie să fie transmis autorului pentru a fi îmbunătățit, în cadrul unui proces consultativ în care să fie implicați și reprezentanții societății civile, mass-media și domeniul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor”, a declarat Vadim Vieru, avocat Promo-LEX. Totuși, în cazul în care proiectul nu va fi transmis autorului pentru o nouă redacție, participanții la dezbatere au solicitat Parlamentului să asigure un proces de consultare publică a proiectului de lege nr. 161. În special, s-a solicitat publicarea noii versiuni a proiectului, modificat în baza opiniilor primite până acum, acordarea unui timp rezonabil societății civile și mediului privat pentru prezentarea opiniilor asupra noii versiuni și organizarea dezbaterilor publice până la prezentarea proiectului modificat nr. 161 spre dezbateri în forul legislativ.

Președintele Comisiei parlamentare „Comisia securitate națională, apărare şi ordine publică” din cadrul Parlamentului Republicii Moldova, dl. deputat Roman Boțan a asigurat participanții la dezbatere că toate recomandările vor fi luate în considerare în procesul de revizuire a proiectului nr. 161 și Comisia securitate națională, apărare şi ordine publică va asigura  consultări publice în format larg până la prezentarea proiecului nr. 161 spre dezbateri în Parlament.

Amintim că Proiectul de lege a fost adoptat de Guvern la 30 martie 2016, la scurt timp a fost publicat Apelul societății civile are și-a manifestat îngrijorarea față de consecințele negative asupra drepturilor fundamentale ale omului care ar putea apărea în urma adoptării acestuia. Apelul poate fi consultat aici.

Jurnaliştii de investigaţie şi reprezentanţii societăţii civile și-au exprimat îngrijorarea față de tendința mai multor autorități publice de a refuza nejustificat accesul la informațiile de interes public solicitanților, în cadrul dezbaterii „Datele cu caracter personal, între protecţia demnitarilor şi limitarea accesului la informaţie”. La dezbaterea, care a avut loc la 13 februarie 2017, au fost prezentate un șir de exemple prin care autoritățile publice au refuzat oferirea informațiilor jurnaliștilor, avocaților și organizațiilor neguvernamentale, motivându-și refuzul prin faptul că informațiile solicitate constituie date cu caracter personal care nu pot fi divulgate fără consimțământul persoanei vizate. Cele mai frecvente plângeri ale reporterilor privind limitarea accesului la informație vizează Ministerul Justiției şi în special Portalul instanțelor de judecată, Procuratura Generală, Autoritatea Naţională de Integritate, Ministerul Afacerilor Interne, Preşedinţia, dar și numeroase întreprinderi cu capital de stat (Moldtelecom, Metalferos, Registru, Poșta Moldovei, Moldovagaz etc).

Societatea civilă a reamintit tuturor autorităților publice că art. 10 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal prevede excepții de la regulile generale de prelucrare a datelor cu caracter personal în situațiile în care „prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, dacă aceasta se referă la date care au fost făcute publice în mod voluntar şi manifestate de către subiectul datelor cu caracter personal sau la date care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat, în condiţiile Legii cu privire la libertatea de exprimare”. Interesul public prevalează asupra interesului individual, așa cum este expres prevăzut de art. 10 al legii citate mai sus, dar și de legislația europeană, inclusiv CEDO, a cărei membră este și Republica Moldova.

Rolul mass-media și al organizațiilor neguvernamentale este să vegheze felul în care funcționează autoritățile statului, prezentând acea contrabalanță absolut necesară pentru o democrație funcțională. Mass-media are nu doar dreptul, dar și obligația să aducă informație de interes public societății și nicio autoritate publică sau privată nu are dreptul să-i interzică sau să împiedice exercitarea acestui rol. Mai mult, în state cu un nivel înalt al corupției, reporterii au datoria civică să releve cazuri de averi obţinute în mod dubios, interese şi afaceri obscure, care afectează interesul public, prezentând, inclusiv, date exacte despre schemele frauduloase și persoanele implicate.

Organizațiile semnatare:

1. Solicită tuturor autorităților publice să aplice în spiritul standardelor europene Legea privind protecția datelor cu caracter personal, la procesarea oricărei solicitări de informații.
2. Solicită Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal să se ocupe de informarea instituțiilor publice privind prevederile art.10 din Lege, dar și să explice responsabilitatea instituțiilor care încalcă acest articol al legii.  
3. Cer Guvernului Republicii Moldova să asigure accesul real la informații de interes public şi să împiedice interpretarea abuzivă a Legii privind protecția datelor cu caracter personal de către responsabilii din instituţiile publice.
4. Cer Parlamentului Republicii Moldova să exercite controlul parlamentar privind realizarea practică a Legii privind protecția datelor cu caracter personal şi să identifice soluţii legislative şi normative pentru problemele semnalate de jurnalişti şi organizaţiile negivernamentale la dezbatere publică „Datele cu caracter personal, între protecţia demnitarilor şi limitarea accesului la informaţie”.
5. Solicită partenerilor de dezvoltare să se implice în dialog pentru a informa instituțiile din Republica Moldova cu privire la importanța accesului la informație pentru un stat care s-a asociat cu UE.

Textul integral al declarației este disponibil aici.

Organizațiile semnatare:

1. Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova
2. Transparency International Moldova
3. Centrul pentru Jurnalism Independent
4. Asociația Presei Independente
5. Newsmaker.md
6. TV7
7. Ziarul de Gardă
8. Amnesty Internatinal Moldova
9. Centrul de Resurse Juridice din Moldova
10. Juriști pentru Drepturile Omului
11. Asociația pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă
12. Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției
13. Institutul de Politici Publice
14. Fundația Est-Europeană
15. Report.md
16. Asociația Femeilor Avocate