CRJM anunță concurs pentru producerea și promovarea a trei spoturi video (grafice)
Sorry, this entry is only available in Romanian.
Author: paik
The 2 % mechanism has its own web page – www.2procente.info
Tot ce vrei să afli despre Legea 2% - instrumentul care permite persoanelor fizice să redirecționeze 2% din impozitul lor pe venit către organizațiile neguvernamentale și cultele religioase din țară - găsești acum pe o singură adresă www.2procente.info.
Locația virtuală - www.2procente.info - găzduiește informații accesibile atât pentru cei care vor să susțină comunitatea cu 2% și să participe la gestionarea banului public, cât și pentru beneficiarii mecanismului.
Portalul informativ - www.2procente.info - este în același timp și un raft virtual cu cele mai relevante resurse multimedia care explică pe îndelete mecanismul 2%.
CRJM îndeamnă organizațiile neguvernamentale să devină promotori ai mecanismului 2%. Tot ce trebuie să faci este să plasezi logo-ul 2% pe pagina organizației tale, iar noi vom face același lucru pe - www.2procente.info. Mai mult, te vom răsplăti și cu titlul onorific „Ambasadorul 2%”,
Anunț privind angajarea unui consilier juridic
Sorry, this entry is only available in Romanian.
Depersonalization of court judgments must be balanced with access to information and the right to privacy
Depersonalizarea hotărârilor judecătorești trebuie să aibă loc cu asigurarea unei balanțe între accesul la informația de interes public și respectarea dreptului la viața privată. Acest apel este formulat în Propunerile de modificare a Regulamentului CSM privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul unic al instanțelor de judecată elaborate și transmise autorităților de 14 organizații ale societății civile, inclusiv Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).
Semnatarii documentului găsesc prevederile actualului Regulament în mare parte adecvate, însă consideră excesivă înlăturarea motorului de căutare a hotărârilor judecătorești publicate după numele părților. Această măsură face practic imposibilă identificarea hotărârii de către o persoană terță.
Nepublicarea și depersonalizarea excesivă a hotărârilor judecătorești ar putea fi percepută drept limitare a transparenței sistemului judecătoresc. În contextul în care doar 8% din populația Republicii Moldova are încredere în justiție (BOP 2016), una din acțiunile prioritare pentru creșterea încrederii în justiție trebuie să fie sporirea transparenței sectorului, ce poate fi obținut prin ședințe publice și hotărâri bine motivate și accesibile publicului.
Semnatarii documentului propun publicarea tuturor hotărârilor judecătorești pe portalul instanțelor judecătorești cu excluderea doar a datelor care ar permite o intruziune excesivă în viața privată (cum ar fi domiciliul, codul numeric personal, numărul de înmatriculare al automobilului, numărul de telefon folosit, etc). Suplimentar ei propun definirea clară a categoriilor de hotărâri care nu sunt publicate pe portal, păstrarea principiului potrivit căruia depersonalizarea hotărârilor judecătorești reprezintă o excepție și definirea categoriilor de hotărâri care se depersonalizează din oficiu.
Conform unei analize a practicii privind depersonalizarea hotărârilor judecătorești în alte state și în tribunale internaționale efectuate de CRJM, nici un sistem analizat nu depersonalizează toate hotărârile judecătorești.
Documentul transmis autorităților conține un șir de recomandări punctuale de îmbunătățire a Regulamentului CSM privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul unic al instanțelor de judecată, iar organizațiile semnatare și-au exprimat în continuare disponibilitatea de a participa la lucrările grupului de lucru privind modificarea Regulamentului.
Civil Society Organizations ask the Parliament to give up promoting the uninominal vote and to address real issues of the electoral system
Mai multe organizații neguvernamentale solicită Parlamentului să urgenteze procedurile de modificare a legislației electorale în strictă conformitate cu adresele Curții Constituționale și recomandările misiunilor locale și internaționale de observare a alegerilor.
Problemele reale și urgente din sistemul electoral au fost semnalate în hotărârea Curții Constituționale din 13 decembrie 2016 (validarea alegerilor prezidențiale) și recomandările misiunilor locale și internaționale de observare a alegerilor din 2014, 2015 și 2016. Acestea includ, dar nu se limitează la, finanţarea partidelor, modul de examinare a contestațiilor privind organizarea și desfășurarea alegerilor, mecanismul de votare în străinătate (votul diasporei), reflectarea campaniei electorale în mass-media, implicarea cultelor religioase în procesul electoral, asigurarea drepturilor electorale ale persoanelor cu dizabilități și asigurarea oportunităților egale pentru concurenții electorali. La 2 februarie 2017, 18 organizații non-guvernamentale au solicitat Preşedintelui Parlamentului crearea unui grup de lucru pentru modificarea cadrului legal conform adreselor Curții Constituționale și recomandărilor misiunilor de observare a alegerilor. Grupul de lucru nu a fost creat nici până azi, în schimb a fost înregistrat un proiect de lege care bulversează sistemul electoral dar nu răspunde în mod adecvat la nicio problemă reală (proiectul de lege nr. 60, care prevede schimbarea modului de alegere a deputaţilor în Parlament și anume propune alegerea celor 101 deputaţi în circumscripții uninominale şi nu în baza listelor de partid, cum este la moment).
La dezbaterea din 31 martie 2017, mai mulți reprezentanți ai societății civile au semnalat problemele fundamentale și lipsa oportunității modificării sistemului electoral până nu sunt soluționate problemele urgente din legislația electorală. A fost solicitată retragerea proiectului nr. 60 și focusarea pe modificările urgente. Conform celor mai bune practici europene, pentru a evita orice dubii de oportunism și favoritism a partidelor de la guvernare, sistemul electorat nu poate fi schimbat pentru următorul scrutin. Din acest motiv, am propus discutarea oportunității modificării sistemului electoral doar după efectuarea unor analize de rigoare, cu orientarea pentru alegerile parlamentare din 2022.
Cu regret, nu există o claritate din partea organizatorilor acestor dezbateri dacă opiniile și argumentele prezentate au fost luate în considerație de autori, în special având în vedere că astăzi vor continuă dezbaterile pe aspecte tehnice ale proiectului de lege nr. 60 şi ei refuză să discute despre problemele urgente din domeniul electoral. Mai mult decât atât, unele surse mass-media afiliate inițiatorilor proiectului de lege au prezentat intervențiile colegilor din societate civilă de la dezbaterea din 31 martie 2017 de o manieră distorsionată și incompletă, manipulând în continuare opinia publică.
În acest context, societatea civilă reiterează intenția și deschiderea sa în vederea colaborării cu Parlamentul cu privire la îmbunătățirea legislației electorale și solicită respectuos:
- Parlamentului Republicii Moldova – crearea urgentă a unui grup de lucru pentru modificarea Codului Electoral și a legislației electorale în conformitate cu adresele Curții Constituționale și a recomandărilor misiunilor locale și internaționale de observare a alegerilor din 2014, 2015 și 2016;
- Autorilor proiectului de lege nr. 60 - retragerea proiectului de lege nr. 60. Iar în cazul în care se insistă pe modificarea sistemului electoral, inițierea unor dezbateri complexe cu efectuarea studiilor și analizelor de rigoare, cu implicarea experților credibili, independenți și echidistanți, care să fundamenteze necesitatea reformei sistemului electoral în baza unui model optim pentru sistemul de drept și regimul politic al Republicii Moldova. Un nou sistem de alegere a Parlamentului poate fi aplicat doar pentru alegerile din 2022;
- Instituțiilor mass-media – respectarea normelor deontologice de jurnalism și reflectarea corectă și echidistantă a dezbaterilor legate de modificarea legislației electorale.
Textul integral al declarației este disponibil aici.
Semnatarii declarației:
- A.O. Comunitatea ”WatchDog.MD”
- Asociația Presei Independente (API)
- Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD)
- Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
- Centrul de Politici și Reforme (CPR)
- Institutul de Politici Publice (IPP)
- Promo-LEX
- Transparency International - Moldova
What legal constraints NGO’s encounter in their activity?
Peste jumătate dintre ONG-urile participante în cadrul unui sondaj (56%) afirmă că au întâmpinat sau întâmpină constrângeri legale în activitatea zilnică, în principal cauzate de dificultățile aplicării legislației muncii și fiscale.
Aceste rezultate au fost stabilite în cadrul sondajului „Percepția cu privire la cadrul legal care reglementează activitatea organizațiilor societății civile”, efectuat de către Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) la începutul lunii ianuarie 2017. La chestionar au participat 43 de respondenți, reprezentanți ai organizațiilor necomerciale, dintre care 22% organizații înregistrate la nivel local.
Cei chestionați consideră în special că legislația actuală fiscală nu ține cont de specificul activității organizațiilor societății civile (OSC). Respondenții semnalează că aceasta nu ține cont de natura activităţii OSC în sensul separării activităților de întreprinzător şi activității necomerciale (povara fiscală, volumul de raportare, importarea serviciilor de consultantă). Ei remarcă specificul activității OSC care este condiționat de proiecte/granturi, fapt care influențează capacitatea de asigurare a unui proces continuu de activitate. De asemenea, OSC-urile au subliniat că scopul necomercial al activității necesită o abordare specifică din partea autorităților. 77% dintre respondenți consideră necesară elaborarea unui capitol separat în codul fiscal care să reglementeze activitatea acestora.
Un alt impediment legal în activitate o constituie legislația muncii. Mai mulți respondenți semnalează că aceasta nu ține cont de specificul activității OSC. În special, legislația actuală influențează negativ capacitatea ONG-urilor să asigure un proces continuu de angajare și relații contractuale permanente cu personalul. Având în vedere specificul activității în bază de proiecte (unele de scurtă durată), ONG-urile sunt în imposibilitate de a se conforma legislației muncii și asigurării beneficiilor pentru angajați în perioada în care nu există finanțări pentru activitățile acestora.
58% din respondenți consideră că legislația actuală nu oferă mecanisme suficiente de susținere financiară a OSC-urilor din partea statului. Organizațiile respondente consideră că este necesară o implicare mai mare a autorităților statului pentru susținerea sectorului necomercial. Pentru a soluționa problemele întimpinate, respondenții consideră că este necesar ca statul să îmbunătățească mecanismele curente, printre care:
- să acorde facilități pentru donațiile filantropice efectuate de către personalele fizice (50%) și juridice (58.3%);
- să finanțeze și să subvenționeze programe de granturi (55.6%);
- să creeze un fond special de stat destinat OSC-urilor (52.8%).
OSC-urile se confruntă și cu impedimente semnificative la implicarea în procesul decizional, atât la nivel central, cât și local. 85% din respondenți consideră că legislația actuală limitează OSC-urile să contribuie eficient la procesele de consultare publică a proiectelor și inițiativelor legislative. Pentru a soluționa problemele întimpinate în acest domeniu, respondenții consideră că cele mai oportune metode ar fi:
- asigurarea publicării obligatorii a sintezei obiecțiilor și comentariilor la nivel de Executiv și Parlament (68.6%);
- elaborarea și consultarea obligatorie a analizelor ex-ante în domeniile strategice și proiectelor de decizii (65.7%);
- anularea actelor normative aprobate cu încălcarea procesului de consultare publică (62.9%).
Rezultatele sondajului pot fi găsite aici.
Elaborarea chestionarului a fost posibilă datorită ajutorului generos al poporului american, oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod prioritar poziția USAID sau a Guvernului SUA.
CRJM anunță concurs pentru contractarea serviciilor de traducere simultană din română-engleză-română
Sorry, this entry is only available in Romanian.