Subsemnaţii la acest apel atenţionează Preşedintele Republicii Moldova asupra deficienţelor în procesul de examinare şi adoptare a recentelor amendamente legislative, și anume modificarea procedurii de motivare a hotărîrilor judecătoreşti în procesele civile în prima instanţă; stabilirea noilor reguli cu privire la eliberarea din funcţie a judecătorilor şi stabilirea numărului de asistenţi judiciari pentru judecătorii Curţii Supreme de Justiţie.

În particular, suntem îngrijoraţi de câteva prevederi ce au fost introduse ad-hoc, nemotivat şi fără consultare publică pentru examinare în lectura a doua a proiectului de lege pentru modificarea Codului de Procedură Civilă (CPC) (înregistrat în Parlament cu nr. 2829) şi a proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (înregistrat în Parlament cu nr. 392), ambele fiind votate în a doua lectură de Parlament la 5 iulie 2012, fără dezbateri adecvate:

1. Amendamentele la art. 236 din CPC (proiectul nr. 2829) exclud motivarea obligatorie a hotărârilor judecătoreşti de prima instanţă, cu excepţia a trei cazuri: dacă părţile cer expres motivarea hotărârii, dacă hotărârea este contestată sau dacă hotărârea urmează a fi recunoscută şi executată pe teritoriul altui stat. În apelurile din 26 iunie şi cel din 4 iulie anul curent, subsemnaţii au exprimat dezacordul cu propunerea respectivă şi au expus consecinţele pe care le-ar putea avea acceptarea acesteia asupra justiţiabililor şi a sistemului judecătoresc (ambele apeluri sunt anexate, precum şi apelul Consiliului Uniunii Avocaţilor la subiect). Spre regret, la 27 iunie 2012, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul nr. 2829 şi a acceptat propunerile promovate ad-hoc fără consultare publică, iar la 5 iulie Parlamentul a votat proiectul în a doua lectură. Societatea civilă şi reprezentanţii grupurilor profesioniste nu au fost consultate cu privire la această modificare, deşi este de ordin conceptual şi schimbă radical regimul propus în proiectul de lege aprobat de Guvern. În varianta iniţială, aprobată de Guvern, era prevăzut un alt regim al motivării hotărîrilor judecătoreşti şi acel regim era suficient argumentat în nota informativă la proiectul de lege.

2. Amendamentele la proiectul de Lege nr. 392, în privinţa art. 25 al Legii nr. 544-ХШ din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului, care stabilesc excluderea dreptului judecătorilor de a beneficia de indemnizaţia unică de concediere şi de pensia stabilită în condiţii privilegiate în cazul în care aceştia vor fi eliberaţi din funcţia de judecător în baza următoarelor temeiuri: incompetenţei profesionale stabilite în rezultatul evaluării performanţelor; comiterii unei abateri disciplinare specificate la art. 22 alin. (1) al Legii nr. 544; sau pronunţării hotărîrii definitive de condamnare şi nerespectării prevederilor art. 8 al Legii nr. 544-XIII. Nu contestăm oportunitatea modificărilor propuse per se, dar considerăm că aceste aspecte sunt sensibile şi de o importanţă majoră pentru asigurarea independenţei judecătorilor, ceea ce impune discutarea şi argumentarea oricăror propuneri ce afectează statutul lor social. Spre exemplu, nu pare a fi proporţională privarea de dreptul de a beneficia de indemnizaţia unică de concediere şi pensia stabilită în condiţii privilegiate pentru eliberararea din funcţie pentru orice abatere disciplinară prevăzută de art. 22 al Legii. Privarea de dreptul respectiv ar putea fi prevăzută ca sancţiune complimentară, la discreţia organului care aplică sancţiunea disciplinară, decât prevederea obligatorie pentru toate cazurile de eliberare din funcţie.

3. Amendamentele la proiectul de Lege nr. 392, art. III, privind includerea în art. 4 al Legii nr. 789-XII din 26.03.1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie a textului: „Fiecare judecător al Curţii Supreme de Justiţie este asistat de 3 asistenţi judiciari”. Această prevedere de asemenea nu a fost inclusă în proiectul iniţial şi nu este clară argumentarea necesităţii existenţei a câte 3 asistenţi judiciari pentru fiecare judecător, în condiţiile în care competenţa Curţii Supreme de Justiţie urmează a fost limitată iar numărul de judecători nu a fost redus substanțial. În condiţiile actuale, cînd judecătorii de primă instanţă şi ai Curţilor de Apel, care înfăptuiesc cel mai mare şi cel mai complicat volum de lucru, dar nu au nici măcar un singur asistent judiciar, ar fi mai corect şi mai eficient de asigurat mai întâi aceşti judecători cu cel puţin cîte un asistent judiciar şi de efectuat un studiu complex cu privire la necesitatea creşterii numărului asistenţilor judiciari la Curtea Supremă de Justiţie, reieşind din experienţa şi volumul de activitate a acesteia, conform noilor modificări legislative.

Pornind de la cele expuse, solicităm Preşedintelui Republicii Moldova să susţină obiecţiile şi propunerile organizaţiilor societăţii civile şi să remită spre reexaminare Parlamentului cele două legi adoptate la 5 iulie 2012.

Semnatari:

1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav GRIBINCEA
2. Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, Igor BOŢAN
3. Institutul pentru Politici Publice, Arcadie BARBĂROSIE
4. Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP, Valeriu PROHNIŢCHI
5. Victor MUNTEANU, Director al Programului de Drept al Fundaţiei Soros-Moldova
6. Asociaţia Promo-LEX, Ion MANOLE
7. Institutul pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, Ana UNGUREAN
8. Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului, Sergiu OSTAF