Autor: paik

Organizațiile societății civile dezaprobă secretomania şi graba de care au dat dovadă legiuitorii la elaborarea şi la înregistrarea ca iniţiativă legislativă a unor noi modificări la Codul audiovizualului şi la legea cu privire la libertatea de exprimare.

ONG-urile consideră inadmisibile încercările de a îmbunătăţi o lege prin încălcarea altei legi, or, în cazul dat, au fost ignorate prevederile Legii nr. 239  privind transparenţa în procesul decizional.

Într-un apel comun ONG-urile declară că împărtăşesc preocupările parlamentarilor pentru suveranitatea reală a spaţiului informaţional naţional şi pentru respectarea demnităţii umane. În acelaşi rând, constată cu maximă îngrijorare că noua iniţiativă legislativă conţine stipulări care, fiind adoptate, ar pune în mare pericol atât libertatea presei, cât şi libertatea de exprimare. Facem referinţă, în principal, la propunerea de a introduce articolul 6 prim în Codul audiovizualului.

Organizațiile semnatare atrag atenţia autorilor proiectului şi asupra necesităţii de a defini cu exactitate criterii care ar constata că programele transmise/retransmise cad sub incidenţa alin. (2) din Articolul 7 prim. Altfel, prevederea în cauză, devenită normă legală, ar lăsa loc enorm pentru interpretări şi abuzuri, şi ar putea genera procese de judecată interminabile.

„Luând în calcul natura extrem de sensibilă a problemelor vizate în proiectul de lege, solicităm să fie organizate şi desfăşurate suficiente dezbateri publice pentru a identifica soluţiile ce ar conferi viitoarelor prevederi juridice coerenţă şi caracter profund democratic, iar procesul de dezbatere publică a acestor modificări sa nu fie mimat, prin consultarea formală a unor ONG-uri de media inactive, afiliate politic sau care reprezintă interese politice.”, declară organizațiile semnatare a Apelului.

Au semnat Apelul:

Asociaţia Presei Electronice

Centrul pentru Jurnalism Independent

Asociaţia Presei Independente

Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Asociaţia Telejurnaliştilor Independenţi

Centrul “Acces-Info”

Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"

Asociaţia Promo-LEX

Centrul "Piligrim-Demo"

Centrul Naţional al Tineretului din Moldova

Asociaţia Internationala Eco-TIRAS

Consiliul Naţional al ONG-urilor din Moldova

Institutul pentru o Guvernare Deschisă

Fundaţia Est-Europeană

RISE Moldova

PP "Timpul de Dimineață"

IDIS "Viitorul"

Centrul de Resurse Juridice

Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT

Centrul CONTACT

Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate

Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități

Asociaţia pentru Politică Externă

(Lista rămâne deschisă pentru toate organizatiile care vor să semneze această declaraţie)

Centrul de Resurse Juridice din Moldova a lansat raportul „Executarea de către Republica Moldova a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului: 2013-2014”. Raportul conține o retrospectivă a situației Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) și a măsurile întreprinse pentru executarea hotărârilor CtEDO de către autoritățile moldovenești.

Raportul a fost gândit ca un instrument de analiză a măsurilor întreprinse pentru a remedia violările Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) și a evita abaterile similare pe viitor. Raportul se referă la situația existentă la sfârșitul anului 2014. Autorii raportului au analizat principalele domenii vizate în hotărârile CtEDO pronunțate până la 31 decembrie 2013 și au formulat recomandări pentru remedierea carențelor depistate.

Până la sfârșitul anului 2014, CtEDO a pronunțat 297 de hotărâri în cauzele moldovenești, care se referă la mai mult de 50 de tipuri de violări ale Convenției Europene pentru Drepturile Omului. Domeniile cel mai frecvent vizate în hotărârile CtEDO sunt maltratarea de către organele de forță, detenția în condiții proaste, motivarea insuficientă a arestării și casarea neregulamentară a hotărârilor judecătorești civile irevocabile. Condamnările din cauza neexecutării hotărârilor judecătorești, care sunt destul de numeroase, se referă la situația de până în anul 2009.

Raportul menționează că, în urma emiterii hotărârilor CtEDO, în anii 2013-2014, procurorii au redeschis multe cauze cu privire la maltratare. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, redeschiderea nu a dus la sancționarea vinovaților de maltratare. Cu urmare a modificării Codului penal, sancțiunile aplicate pentru tortură în anul 2014 s-au înăsprit. Nu au avut loc îmbunătățiri importante în ceea ce privește condițiile de detenție, iar alimentarea deținuților deși era insuficientă, în anul 2014 alocațiile pentru alimentarea acestora au scăzut. Motivarea insuficientă a arestărilor a rămas o problemă, precum nu s-au schimbat considerabil lucrurile nici la capitolul remiterii cauzelor de rejudecare, ceea ce determină tergiversarea procedurilor. Din contra, rata cauzelor penale remise de către Curtea Supremă de Justiție (CSJ) la rejudecare a crescut. Fără a aduce motive suficiente, în anul 2014, CSJ a casat mai multe hotărâri irevocabile.

Raportul mai stabilește că, deși în anul 2012 legislația cu privire la interceptarea convorbirilor s-a înăsprit, în anul 2014 au fost autorizate de două ori mai multe interceptări decât în anul 2013. Analiza mecanismului de compensare a prejudiciului cauzat prin încălcarea termenului rezonabil a confirmat că, în anii 2012-2013, acțiunile date erau examinate lent, iar compensațiile acordate erau mult mai mici decât cele acordate de CtEDO în cauze similare. Deși a fost inițiată reforma mecanismului național de executare a hotărârilor CtEDO, legislația pentru implementarea acesteia încă nu a fost adoptată. Concluzia raportului este că, deși au fost înregistrate anumite progrese, iar Republica Moldova recunoaște necesitatea respectării CEDO, la acest capitol mai este încă mult de lucru.

Elaborarea și lansarea raportului a fost posibilă datorită grantului acordat de Foundation Open Society Institute în cooperare cu Human Rights Initiative al Open Society Foundations și datorită susținerii Fundației Est-Europene, din resursele acordate de către Guvernul Suediei prin intermediul Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (SIDA) și Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.

Reamintim că CtEDO primește anual cca 1,000 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova. După numărul de cereri depuse raportat la populația țării, în anii 2013 și 2014, Moldova s-a plasat pe locul patru între cele 47 de țări membre ale Consiliului Europei.

Primul raport al CRJM cu privire la executarea hotărârilor CtEDO a fost publicat în anul 2012.

The English version of the report on Execution of judgments of the European Court of Human Rights by the Republic of Moldova: 2013-2014 is available here.

Organizații ale societății civile reiterează cerința adresată Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova privind selectarea transparentă a judecătorilor la Curtea Constituțională, cu respectarea unor etape a procesului de selectare și numire în funcție a candidatului.

În octombrie 2014, mandatul judecătorului Curții Constituționale Petru RĂILEAN a expirat iar un al judecător nu a fost numit de către Guvern nici până acum, locul fiind vacant. Legislația nu descrie procedura de alegere a judecătorilor la Curtea Constituțională (CC).

În aprilie 2013, Parlamentul a numit doi judecători la Curtea Constituțională, fără o procedură transparentă. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunța, în decembrie 2012, un concurs pentru candidați, iar în februarie 2013 a numit doi judecători în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Până acum, doar CSM a organizat un concurs, a audiat candidații și a numit în funcție pe cei doi judecători în urma concursului respectiv.

La 2 octombrie 2014, mai multe organizații nonguvernamentale au făcut un apel public solicitând reglementarea concursului pentru selectarea judecătorilor CC. La 17 octombrie 2014, a fost recepționat răspunsul Ministerului Justiției la Apelul societăţii civile, potrivit căruia organizarea concursului pentru funcția de judecător la CC nu poate avea loc înainte de modificarea art. 20 al Legii cu privire la Curtea Constituţională. Răspunsul primit sugerează lipsa voinței autorităților de a organiza un proces transparent şi echitabil de numire a judecătorilor CC.

În februarie 2015, ministrul justiției a declarat că va insista ca funcția de judecător la CC să nu fie partajată politic. Cu toate acestea, în mass-media au apărut informații că un partid politic pretinde anumite funcții în stat ca urmare a votării noului guvern în februarie 2015. Partajarea politică a funcției de judecător la Curtea Constituțională este inacceptabilă.

*  *  *

Reamintim că cei șase judecători ai Curții Constituționale sunt numiți pentru un mandat de șase ani: doi – de către Parlament, doi – de către Guvern și doi – de către CSM. În anul 2013, CSM și Parlamentul au numit câte doi judecători ai Curții Constituționale. Judecătorul Alexandru TĂNASE a fost numit de către Guvern în aprilie 2011, iar mandatul acestuia va expira în anul 2017.

Reforma Curții Constituționale este prevăzută în Strategia de reformă a Sectorului Justiției (SRSJ) și în Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-2016. Până în prezent nu au fost întreprinse măsuri importante pentru reformarea Curții Constituționale, deși conform SRSJ aceasta trebuia să înceapă încă în anul 2011.

Textul integral al apelului poate fi descărcat aici.