Autor: paik

La 16 mai 2016, câteva organizații din societatea civilă au adresat un apel public Președintelui țării, solicitându-i refuzul promulgării proiectului de lege nr. 434 privind evaluarea integrității instituționale și restituirea acestuia Parlamentului pentru organizarea consultărilor publice și reexaminarea proiectului.

Spre regret, am interpretat greșit informația plasată pe pagina web a Parlamentului. Și anume, am fost informați că proiectul de lege nr. 434 de fapt nu a fost adoptat în a doua lectură la 28 aprilie 2016, deoarece au fost câteva amendamente și proiectul urmează a fi reexaminat în Comisia Juridică, Numiri și Imunități. În acest sens, retragem solicitarea expediată la 16 mai.

În același timp, oganizațiile semnatare își exprimă în continuare îngrijorarea cu privire la conținutul proiectului de lege nr. 434, care a fost elaborat în vederea ajustării legii nr. 325 cu privire la testarea integrității profesionale. Mai multe prevederi ale Legii nr. 325 au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituțională prin hotărârea din 15 aprilie 2015. Comisia de la Veneția de asemenea a emis la 15 decembrie 2014 o opinie în care a criticat mai multe aspecte ale Legii nr. 325. Proiectul de lege nr. 434 în continuare nu include suficiente garanții împotriva abuzului și nu răspunde în totalitate criticilor din hotărârile enumerate mai sus. În special, Centrul Național Anticorupție (CNA) în continuare va avea discreția de a iniția testarea integrității profesionale față de funcționari concreți, fără a fi obligați să prezinte justificarea inițierii testării respective unui judecător spre aprobare. Judecătorul va autoriza doar planul de testare per entitate publică, categoriile de agenți publici selectați și eșantionul agenților publici, fără detaliile cu privire la justificarea inițierii testării împotriva unei persoane anume. Proiectul, de asemenea, prevede desemnarea unor „judecători specializați”, selectați și desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii în baza unui regulament consultat cu CNA. Unul din „criteriile” de selectare și desemnare a judecătorilor respectivi este „judecătorii selectați să aibă reputație ireproșabilă”. De fapt, orice judecător trebuie să aibă o reputați ireproșabilă. Selectarea acestor judecător în baza unui regulament consultat cu CNA ridică mari semne de întrebare cu privire la intenția adevărată a autorului proiectului de lege.

Considerăm că proiectul nu este suficient de clar și nu răspunde tuturor cerințelor ce reies din hotărârea Curții Constituționale și Opiniei Comisiei de la Veneția. Proiectul de lege nu a fost dezbătut suficient, având în vedere importanța și potențialul impact al acestuia. Chemăm Parlamentul să revizuiască proiectul până la adoptarea finală a acestuia.

Aici găsiți opinia detaliată a societății civile cu privire la proiectul de modificare a Legii nr. 325 privind testarea integrității profesionale, adresată Ministerului Justiției.   

Societatea civilă condamnă modul netransparent de adoptare a Legii privind evaluarea integrității instituționale de către Parlamentul Republicii Moldova la 28 aprilie 2016, produs pe fundalul numeroaselor declarații ale conducerii Parlamentului despre necesitatea intensificării colaborării cu sectorul asociativ. Legea conține prevederi care riscă să genereze un șir de încălcări ale drepturilor omului, precum și riscuri de abuz din partea instituțiilor care vor evalua integritatea instituțională - Centrul Național Anticorupție (CNA) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Organizațiile societății civile au criticat anterior acest proiect de lege, dar Parlamentul a ignorat aceste opinii, fără a organiza dezbateri publice. Necesitatea perfecționării cadrului legal în domeniul prevenirii și combaterii corupției la nivel înalt este unul din angajamentele Republicii Moldova asumate în contextul implementării Acordului de Asociere RM-UE.

La 23 decembrie 2013, Parlamentul a adoptat Legea nr. 325 privind testarea integrității profesionale în scopul combaterii corupției în structurile de stat. La 15 decembrie 2014, Comisia de la Veneția a constatat că Legea nr. 325 nu corespunde standardelor europene de protecție a drepturilor omului.[1] La 16 aprilie 2015, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale principalele prevederi ale acestei legi.[2] În toamna anului 2015, Ministerul Justiției a elaborat un nou proiect de lege care modifică substanțial conceptul Legii nr. 325, înlocuind testarea individuală a integrității profesionale a agenților publici cu evaluarea integrității instituționale, care a fost aprobat de Guvern la 28 octombrie 2015.

La 26 februarie 2016, Parlamentul a adoptat acest proiect de lege în prima lectură. Ulterior, pe 27 aprilie 2016, Comisia parlamentară Juridică, numiri și imunități a examinat amendamentele deputaților la respectivul proiect și l-a înaintat spre votare în a doua lectură, fapt care a avut loc a doua zi, pe 28 aprilie 2016. În situația în care proiectul de lege este unul deosebit de problematic din punct de vedere al respectării drepturilor omului și a stârnit critici din partea organizațiilor societății civile[3], trezește îngrijorare faptul că nu au fost organizate consultări și dezbateri publice, în corespundere cu prevederile legislației privind transparența decizională și ale Regulamentului Parlamentului.

Criticile societății civile s-au referit, în principal, la faptul că proiectul de lege nu soluționează câteva probleme esențiale ridicate de Comisia de la Veneția și Curtea Constituțională. El nu prevede un control judiciar adecvat al testării integrității, nu este cerută existența unei bănuieli rezonabile veritabile pentru începerea testării și nici nu există garanții că testorii nu vor provoca persoanele testate la comiterea infracțiunilor. De asemenea, noul sistem creează premise pentru influențarea nelimitată de către CNA a oricărei entități publice. Proiectul împuternicește CNA să efectueze controale asupra entităților publice și să conteste refuzul de demitere a conducătorului entității supuse evaluării, adică să influențeze în mod direct concedierea oricărui conducător al instituțiilor publice din țară. În plus, legea prevede că dosarele generate de acest proiect de lege să fie examinate de judecători specializați în judecătorii și curți de apel, care să fie selectați și numiți de Consiliul Superior al Magistraturii în baza unui Regulament coordonat cu CNA, ceea ce ridică mari semne de întrebare cu privire la imixtiunea în independența justiției.

Organizațiile semnatare solicită Președintelui Republicii Moldova să refuze promulgarea proiectului de lege nr. 434 privind evaluarea integrității instituționale și să-l întoarcă Parlamentului pentru organizarea consultărilor publice și reexaminarea proiectului.

Textul integral al apelului disponibil aici.

Semnatari:

1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova,
2. Expert-Grup,
3. Asociația pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER),
4. Asociația Promo-LEX,
5. Transparency International-Moldova,
6. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT),
7. Institutul de Politici și Reforme Europene(IPRE).

La 24 aprilie 2016, în mun. Chișinău au avut loc proteste anti-guvernamentale, la care au participat câteva mii de persoane. Acestea s-au desfășurat în mai multe locații ale orașului. În cadrul evenimentelor, între unii protestatari și poliție s-au produs altercații. Peste mai mult de 10 zile de la protest, patru persoane au fost reținute de către forțele de ordine și ulterior arestate.

La 25 aprilie 2016, organizația neguvernamentală CReDO, specializată în monitorizarea întrunirilor publice, a plasat pe pagina sa de Facebook o analiză bazată pe constatările observatorilor din teren. Potrivit analizei, observatorii CReDO au fost în toate cele mai importante locuri şi momente ale demonstrației: Piața Marii Adunări Naționale, în jurul clădirii Guvernului, blvd. Ştefan cel Mare, str. Bulgară, str. Ismail, str. D. Cantemir. Ei au constatat că întrunirea a decurs pașnic, dar cu câteva episoade de violență care pot fi caracterizate ca huliganism individual şi în nici un caz dezordini în masă. Poliția a acționat adecvat, în mare parte a comunicat efectiv cu organizatorii şi demonstranții. Numărul redus al demonstranților de câteva mii nu a prezentat provocare substanțială pentru gestionarea politiei.

La fel, la 25 aprilie 2016, organizația neguvernamentală Promo-LEX, a plasat pe pagina sa web o analiză bazată pe constatările observatorilor din centrele raionale ale țării. Potrivit analizei, în intervalul de timp 12.00 - 15.00, observatorii Promo-LEX au constatat sistarea sau activitatea redusă a transportului public de pasageri în cel puțin 9 raioane ale țării.

Astfel, organizațiile societății civile au constatat că:

1. autoritățile au încercat să limiteze nejustificat desfășurarea evenimentului prin sistarea transportului de pasageri,
2. pe parcursul desfășurării întrunirii din 24 aprilie 2016, organele de politie au gestionat adecvat situația şi numărul redus de participanți nu a prezentat o provocare substanțială pentru gestionarea forțelor polițienești,
3. câteva epizoade izolate de violențe nu pot fi calificate ca fiind dezordini în masă, ci ca huliganism individual.

Contrar acestor constatări, la o dată nedeterminată, organele de drept au pornit urmărirea penală pe faptul dezordinilor în masă care ar fi avut loc în ziua de 24 aprilie 2016. Peste mai mult de 10 zile de la protest, patru persoane au fost reținute de către forțele de ordine.

La 5 mai 2016, Procuratura Generală a înaintat demers de aplicare a măsurii preventive sub formă de arest în privința a patru persoane care au participat la protestele din 24 aprilie 2016. Aceştia sunt acuzaţi că „au participat activ la dezordini în masă, erau agresivi, incitau alți manifestați la acțiuni de violență, au aruncat cu pietre în direcția poliției, ș.a.”. Procurorii nu au explicat suficient de clar în demersul său din ce motiv este necesară arestarea celor patru şi de ce aflarea lor la libertate nu poate fi acceptată.

La 6 mai 2016, judecătoria Centru mun. Chișinău a admis demersul procurorilor și a dispus aplicarea arestului pentru un termen de 30 de zile, pentru toate cele patru persoane. Potrivit Codului de procedură penală și a Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 1 din 15 aprilie 2013, judecătorii urmau să aprecieze în ce măsură neaplicarea măsurii de arest împiedica buna desfăşurare a justiţiei, prevenirea săvârșirii de către persoană a unei noi infracțiuni sau riscul că punerea în libertate a persoanei va cauza dezordine publică. Atât procurorul cât și judecătorul au argumentat necesitatea aplicării arestului prin riscul persoanelor de a prejudicia urmărirea penală prin ascunderea urmelor infracțiunii, fără însă a explica de ce consideră că aceste riscuri sunt reale şi suficiente. Instanța de judecată nu a explicat nici de ce nu pot fi aplicate măsuri alternative celei preventive (de ex. liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, obligarea de a nu părăsi localitatea sau ţara, garanţia personală sau a unei organizaţii ș.a.). Instanța nu au combătut nici argumentele apărării împotriva arestării.

Arestarea trezește şi mai multe semne de întrebare având în vedere faptul că persoanele arestate s-au aflat în libertate cel puțin 10 zile după protestul din 24 aprilie 2016. Motivarea insuficientă a hotărârilor de arestare din Republica Moldova a fost constant criticată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). În cel puțin 18 hotărâri, CtEDO a constatat că hotărârile judecătorilor cu privire la arestare nu au fost suficient de motivate.

Semnatarii sunt indignați și de modalitatea în care a fost pronunțată încheierea de aplicare a măsurii preventive în privința lui Radu CIBOTARU, precum și de argumentarea juridică a arestului preventiv. Judecătoarea nu a citit în fața participanților la proces încheierea de aplicare a măsurii preventive. Acest comportament a fost difuzat în mass-media.

Aplicarea arestului preventiv față de protestatari în lipsa unei motivări suficiente, lasă impresia unei justiții selective care vrea să descurajeze protestatarii. Această impresie este susținută şi de modul cum cel puțin trei persoane au fost reținute. Mascații au descins în domiciliile lor la ora 6 dimineața, chiar dacă nu era vorba de infracțiuni flagrante, iar suspecții nu păreau să fie persoane care să opună rezistență.

Semnatarii declarației solicită:

• Curții de Apel Chișinău, să examineze prin prisma standardelor CtEDO şi a celor instituite de Curtea Supremă de Justiție, necesitatea arestării celor patru protestatari și să se expună convingător asupra soluției date în hotărârea sa;
• Inspecției Judiciare, să examineze dacă la adoptarea şi pronunțarea încheierii, judecătoarea Elena COSTIUC a încălcat legea sau Codul de etică și conduită profesională a judecătorului;
• Organelor de urmărire penală și procuraturii, să efectueze urmărirea penală prompt, corect și cu respectarea demnității umane și a drepturilor omului.
• Atragerea de către CSM la răspundere disciplinară a judecătorilor care nu s-au conformat standardelor de argumentare detaliată și întemeiată a încheierilor judecătorești în cazul nominalizat.

 Organizațiile semnatare:

1. Alianța Centrelor Comunitare de Acces la Informație și Instruire din Moldova,
2. Alianța Centrelor Comunitare de Acces la Informație și Instruire din Moldova,
3. Amnesty International-Moldova,
4. Asociația „Promo-Lex”,
5. Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltare Durabilă,
6. Asociația Micului Business,
7. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT),
8. Asociația pentru Politică Externă,
9. BIOS,
10. BPW Moldova,
11. Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC),
12. Centrul de Resurse DIALOG-Pro,
13. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),
14. Centrul pentru Politici si Analize în Sănătate,
15. Centrul pentru Reabilitarea Victimelor Torturii „Memoria”,
16. Fundația Est-Europeană,
17. Fundația pentru Dezvoltare din Moldova,
18. Institutul de Politici Publice (IPP),
19. Institutul de Politici și Reforme Europene,
20. Mișcarea Ecologistă din Moldova,
21. REC-Moldova,
22. Transparency International-Moldova,
23. Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a lansat numărul 8 al Buletinului informativ, ce prezintă o retrospectivă a lunilor octombrie-decembrie 2015 pe domeniile justiției și drepturilor omului.

Noul buletin reflectă principalele evenimente care au avut loc în perioada vizată, în Republica Moldova în ceea ce priveste combaterea corupției, drepturile omului, activitatea CSM, dar și  subiecte interesante despre practica judiciară.

Buletinul nr. 8, alături de numerele anterioare, sunt disponibile aici.

La 21 aprilie 2016,  Parlamentul Republicii Moldova a votat în lectură finală Legea cu privire la reorganizarea hărții judecătorești. Potrivit acesteia, începând cu 1 ianuarie 2017, în țară vor exista 15 instanţe judecătoreşti de nivelul întâi (judecătorii), față cele 44 existente în prezent.

Noile instanţe judecătoreşti vor fi create prin comasarea judecătoriilor existente, astfel încât în fiecare judecătorie să fie cel puțin 9 judecători. Toate cele 5 judecătorii din Chişinău vor fi comasate într-o singură judecătorie. Judecătoriile specializate (militară și comercială de circumscripție) își vor înceta activitatea.

Construcţia sediilor se va efectua treptat, până la 31 decembrie 2027. Potrivit studiului de fezabilitate, reorganizarea hărții judecătorești va costa 1.18 miliarde lei. Optimizarea va genera anual economii nete de 45,3 milioane lei, iar recuperarea investițiilor va avea loc în 17 ani.

Optimizarea hărții judecătorești reprezintă una din cele mai importante acțiuni de reformă, asumate prin Strategia de Reformă a Sectorului Justiției (SRSJ) pentru 2011 – 2016 și va crea condițiile necesare pentru sporirea calității actului de justiție și eficientizarea costurilor sistemului judiciar.

Optimizarea a avut la bază Studiile privind optimizarea hărţii judiciare şi specializarea judecătorilor, elaborate de CRJM, precum și  Studiul de fezabilitate privind optimizarea hărții instanțelor judecătorești din Republica Moldova și Ghidul pentru construcția și proiectarea clădirilor instanțelor judecătorești din Republica Moldova.

CRJM a elaborat un INFOGRAFIC  în care prezintă avantajele și dezavantajele procesului de reorganizare a hărții judecătorești și alte date informative.