Autor: paik

Reprezentanţii mai multor organizaţii nonguvernamentale se arată îngrijoraţi de lipsa transparenţei şi de riscul adoptării în grabă a unei serii de iniţiative legislative cu privire la modificări radicale în sistemul judecătoresc şi Codul de Procedură Civilă, precum şi crearea instanţelor specializate pentru infracţiunile de corupţie. ONG-urile au lansat un apel public prin care cheamă factorii de decizie, în special Guvernul şi Parlamentul, să nu admită abateri de la obiectivele asumate anterior şi să nu promoveze în grabă iniţiative care se pot adeveri periculoase în contextul Republicii Moldova.

Nadejda Hriptievschi, director de program la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, a declarat marţi, 29 septembrie, la o conferinţă de presă la IPN, că încă în luna mai Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc (CRSJ) a făcut public un set de propuneri de modificări legislative care vizează organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală. Printre iniţiative se numără reorganizarea Curţii Supreme de Justiţie, astfel încât 17 judecători să fie numiţi din rândul judecătorilor de carieră, iar 16 din mediul academic, al avocaţilor şi al societăţii civile. La fel, este vorba despre divizarea Curţii de Apel în două curţi de apel – pentru municipiul Chişinău şi, respectiv, pentru 19 raioane din centrul şi estul ţării. Expertul consideră că acestea, dar şi alte propuneri de modificări nu sunt justificate.

Referindu-se la reorganizarea CSJ, Nadejda Hriptievschi a menţionat că nu este atât de important de unde vine persoana, dar contează profesionalismul şi voinţa care este la nivelul întregii instituţii. Totodată, CSJ are posibilitatea să implice societatea civilă prin consiliul ştiinţific pe care îl are, are posibilitatea să implice societatea şi la elaborarea hotărârilor explicative, la elaborarea recomandărilor, însă calitatea acestora lasă de dorit şi atunci această modificare nu-şi are rostul. „De ce nu-i promovăm pe cei mai buni judecători, dar venim cu astfel de propuneri? Nu vrem să ajungem la o demotivare în rândul judecătorilor, ba din contra, vrem să-i motivăm pe cei care sunt buni şi dedicaţi”, a notat Nadejda Hriptievschi.

Vadim Vieru, de la Asociaţia Promo-LEX, a comunicat că o altă modificare propusă se referă la achitarea taxei de stat la încheierea procesului de judecată şi societatea civilă nu este de acord cu ea. Potrivit lui, taxa de stat are scopul principal de a preveni impunerea în instanţă a cererilor abuzive şi dacă acestea vor fi scutite de taxă, atunci există riscul ca în instanţă să fie depus un număr extrem de mare de cereri, fapt ce va genera o creştere a volumului de muncă pentru judecători. De asemenea, în opinia sa, perceperea taxei de stat la încheierea procesului, şi nu în debutul acestuia, presupune venituri ratate pentru bugetul statului, care şi aşa este unul auster.

Iulian Groza, coordonator de programe la Institutul pentru Politici şi Reforme Europene, a declarat că în promovarea acestor iniţiative nu au fost respectate în totalitate regulile de transparență decizională. Totodată, în aceste iniţiative nu se regăseşte expertiza oferită la acest capitol de către societatea civilă încă în luna iunie. În opinia sa, unele dintre aceste propuneri vin în contradicţie cu obiectivele Strategiei de Reformă a Sectorului Justiţiei şi în loc să fie promovate legile incluse în această strategie şi angajamentele asumate în raport cu Uniunea Europeană, se vine cu iniţiative care sunt mai mult de faţadă, iar abordarea este una simptomatică.

Printre semnatarii apelului se numără Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Amnesty International – Moldova, „Promo-LEX”, Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Asociaţia pentru Politică Externă, Institutul de Politici Publice, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” etc.

15 organizații nonguvernamentale din R. Moldova se opun inițiativei Centrului pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc (CRSJ), creat pe lângă Curtea Supremă de Justiție, de a institui instanțe specializate în cauze de corupție.

„Se creează impresia că prin această propunere de fapt se dorește amânarea reformelor care ar avea un impact real și pozitiv asupra luptei cu corupția, cum ar fi consolidarea Procuraturii anticorupție și limitarea mandatului acesteia pe lupta cu fenomenul corupției mari”, se arată într-un apel semnat de reprezentanții societății civile.

Aceștia amintesc în context că un studiu realizat în cadrul Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției recomanda renunțarea la practica de constituire a instanțelor specializate și de aceea propun fortificarea mecanismului de specializare a judecătorilor în instanțele existente.

„Crearea unei judecătorii și a colegiilor specializate pe dosare de corupție în cadrul Curilor de Apel și CSJ nu va rezolva problema Curții Supreme de Justiție, care are, în continuare, o practică neuniformă, inclusiv pe dosarele de corupție. Adevărata problemă în combaterea corupției în R. Moldova este investigarea ineficientă. Prin urmare, este necesară adoptarea urgentă a proiectului legii procuraturii și a legislației conexe pentru crearea premiselor de luptă contra corupției prin investigarea profesionistă a faptelor de corupție și nu sustragerea atenției către etapa finală”, se precizează în apel.

Autorii acestuia se arată îngrijorați de faptul că factorii de decizie din Guvern și Parlament nu dezbat modalitatea de promovare a legii cu privire la procuratură, a celor trei proiecte de legi ce țin de reformarea sistemului național de integritate. Or, anume aceste acte creează cadrul instituțional și instrumentele reale de prevenire și combatere a corupției.

Reprezentanții societății civile au obiecții și față de alte propuneri legislative formulate de CRSJ și care urmează a fi propuse spre votare Guvernului și Parlamentului. Potrivit lor, nu există nicio dovadă că sistemul judecătoresc susține propunerile CRSJ, numele membrilor acestui Centru rămân până în prezent necunoscute opiniei publice.

În cadrul unui interviu acordat recent portalului anticorupție.md, președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, a comentat criticile aduse de societatea civilă inițitivelor legislative pe care le promovează CRSJ.

„După părerea noastră, examinarea cauzelor anticorupție se tergiversează pentru că majoritatea sunt examinate la Chișinău, unde judecătorii au 800-1.000 de dosare în procedură. Ce se întâmplă? Dosarul este trimis în instanța de judecată, din motiv că nu este examinat cu celeritate, hotărârile nu au impactul scontat în societate”, a justificat Poalelungi necesitatea creării judecătoriilor anticorupție.

Iniţiativele unor politicieni de a promova reforma justiţiei în contextul încheierii unui acord cu FMI, dar şi pentru a răspunde cumva cerinţelor protestelor stradale din ultima perioadă, vin să soluţioneze în realitate anumite efecte şi nu cauze. Opinia a fost exprimată într-un apel al societăţii civile făcut public astăzi într-o conferinţă de presă după ce autorităţile au omis mai multe dintre propunerile acesteia făcute în iunie în ceea ce priveşte reformarea sistemului judiciar.

„Aceste iniţiative ale unor politicieni se referă la unele chestii care de fapt, vin să soluţioneze anumite efecte şi nu cauze. Ne referim aici la declaraţiile ce ţin de posibila creare a instanţelor specializate pentru cauzele de corupţie şi la potenţiale modificări în ceea ce ţine de pachetul naţional de integritate legat de modalitatea de funcţionare a Comisiei Naţionale de Integritate, care urma să fie reorganizată în Centrul Naţional de Integritate, şi modul de declarare a averilor”, a specificat Nadejda Hriptievschi de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

În context, Nadejda Hriptievschi a menţionat că problemele esenţiale din sistem ţin de funcţionarea insuficientă a instituţiilor care investighează cazurile de corupţie şi a modului de declarare a averilor şi a conflictelor de interese. „Noi chiar avem marii dubii la finalitatea acestor reforme. De exemplu, una dintre iniţiative se referă la reorganizarea Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) prin reducerea numărului de judecători de carieră. Se propune ca 16 judecători din cei 33 de la CSJ să fie numiţi din rândul reprezentanţilor mediului academic, societăţii civile şi avocaţilor. O astfel de propunere nu este justificată. Nu este importantă calitatea de unde vine persoana, este foarte important profesionalismul şi voinţa la nivelul întregii instituţii. Respectiv, nu schimbi oamenii de unde vin, se schimbă modalitatea de lucru. De ce trebuie să închidem calea pentru judecătorii de la prima instanţă şi din instanţele de apel, care de fapt au experienţă. De ce nu promovăm pe cei mai buni judecători?”, a subliniat reprezentantul CRJM.

O altă propunere a Centrului pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc, a spus Nadejda Hriptievschi, se referă la investirea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu dreptul de a verifica averile judecătorilor şi de a-i elibera din funcţii în cazul când aceştia nu şi le pot justifica. Aceasta a precizat că o astfel de propunere chiar este periculoasă, în condiţiile în care se creează o dublare de competenţe între CSM şi CNI. Astfel, a notat, reprezentantul CRJM, apare impunitate, când în realitate CSM-ul are toate posibilităţile de a verifica judecătorii atunci când îi admit în funcţii.

Crearea instanţelor de specializate pe cauze de corupţie la fel ridică multe semne de întrebare. „Noi nu avem nevoie de instanţe specializate de corupţie. Avem o experienţă, contextul cu privire la instanţele economice, nu au fost deloc o experienţă fericită. Existau mari probleme de integritate. Avem hotărâri contradictorii la acest capitol. Avem hotărâri contradictorii în cazul judecătorilor care au lucrat în judecătoria economică. De ce să repetăm exact aceeaşi greşeală? Cu cât instanţa este mai mică, cu atât este mai uşor pentru terţi să-i poată influenţa. Dacă judecătorii se vor specializa pe cauze penale şi civile, vor avea suficient timp. Noi trebuie să promovăm iniţiative care reduc volumul de lucru al judecătorilor şi le permit să emită hotărâri justificate. Mai mult, noi avem în strategie optimizarea hărţii judiciare, adică crearea instanţelor mai mari”, a conchis Nadejda Hriptievschi.

La rândul lui, Vadim Vieru de la Asociaţia „Promo-LEX” a menţionat că o altă modificare ţine de achitarea taxei de stat după finisarea procesului. „Nu susţinem această iniţiativă. Aparent este justificată această modificare de scutire a taxei de stat reieşind din numărul de condamnări la CEDO, deşi au fost doar cinci condamnări. În opinia noastră, faptul că judecătorii uneori nu-şi îndeplinesc atribuţiile, nu trebuie să servească temei pentru modificarea legii, în cazul dat scutirea taxei de stat. Dacă cererile de chemare în judecată vor fi scutite de taxa de stat, există riscul ca în instanţa de judecată să fie depuse un număr foarte mare de cereri şi va duce la creşterea volumului de lucru al judecătorilor”, a spus Vadim Vieru.

Reprezentantul Institutului pentru Reforme şi Politici Europene, Iulian Groza, a ţinut să menţioneze că opiniile societăţii civile nu se regăsesc în totalitate în propunerile enunţate de către Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc. „Se vine cu o abordare fracturată. Unele din propuneri vin în contradicţie. În loc să fie promovate legile menţionate în strategia de reformare a justiţiei, se vine cu iniţiative mai mult de faţadă. Abordarea este una simptomatica. Se încearcă a rezolva probleme de sistem ascunse prin faţadă. Ca Republica Moldova să avanseze este nevoie de coerenţă şi abordare sistemică. Prin această abordare sporadică ar putea fi promovate anumite interese de grup”, a afirmat Iulian Groza.

Apelul societăţii civile este susţinut inclusiv şi de către Institutul de Politici Publice (IPP). Astfel, directorul executiv al IPP, Arcadie Barbăroşie, a adus în acest sens critici dure îndeosebi Guvernului şi Parlamentului. Acesta se arată nedumerit de inacţiunile autorităţilor, deşi strategia de reformare a justiţiei a trecut deja de etapa discuţiilor, a obţinut jirul partenerilor europeni şi a fost aprobată de Parlament.

„De ce strategia nu este implementata în conformitate cu planurile de acţiune? De ce nu se promovează acele legi care într-adevăr ar consolida sistemul judecătoresc? De ce legea procuraturii aşa şi stă în Parlament şi nu se mişcă? Răspunsul meu este următorul: Nu există voinţă politică. Iar când nu există voinţă politică de a promova reforme fundamentale, atunci apar nori de fum. Aceştia vin să acopere lipsa de activitate a Parlamentului în primul rând pentru că asta este problema principală. Parlamentul nu lucrează pentru a promova aceste norme.  Vreau să ne concentrăm în acest apel asupra cerinţelor de continuare a reformelor stipulate în strategie. Presiunea să fie exercitată în primul rând asupra Parlamentului şi a Guvernului pentru că există nişte intenţii de a deturna în fond cursul reformei stipulate prin strategie. Cred că nu există altceva decât un nor de fum pentru a ascunde lipsa de activitate”, a comunicat Arcadie Barbăroşie.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.