Autor: Natalia Șeremet

Coaliția pentru Alegeri Libere și Corecte își exprimă suportul pentru misiunea națională de monitorizare a procesului electoral, desfășurată de Asociația Promo-Lex, respingând atacurile denigratoare repetate la adresa misiunii. Experții misiunii de observare au dovedit de-a lungul mai multor campanii electorale, de diferite niveluri, pe care le-au monitorizat în țară și peste hotare, că dispun de calificarea necesară în domeniul monitorizării alegerilor. 

Elaborările și concluziile din cele două rapoarte ale misiunii (rapoartele nr. 1 și nr. 2) reprezintă o expunere consecventă a unor fapte și fenomene observate și raportate de-a lungul mai multor campanii electorale, dar care nu au fost soluționate. Apropierea alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 doar pune în evidență comportamente și practici nocive încetățenite de-a lungul anilor, în loc să fie eliminate.

Problemele la care se referă detractorii misiunii de observare (a se vedea comunicatul Partidului Democrat din Moldova și declarația lui Ilan ȘOR (min. 16.00-16.50)) apar nu din lipsa vreunei metodologii sau a atitudinilor subiective ale experților, ci din cauza unor confuzii create deliberat de către cei ce dețin pârghiile puterii. Anume ei acceptă ca partidele politice și membrii marcanți ai acestora să practice instantaneu activități politice, de business, binefacere, mediatice și propagandistice, religioase, etc. Anume acest gen de intercalări de activități creează confuzii pe care nici cea mai desăvârșită metodologie nu le poate descâlci.

Abordarea noastră cetățenească are la bază cea mai simplă și sănătoasă metodologie – bunul simț.  Noi credem că formăm un corp de alegători, calitate fără sincope, din momentul declarării independenței Republicii Moldova. De aceea, ne întrebăm și îi întrebăm pe detractori – de ce metodologie mai e nevoie pentru a înțelege fără echivoc prevederile articolului 181¹ din Codul penal, care se referă în mod expres la corupția electorală: “Oferirea sau darea de bani, bunuri, servicii ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să îşi exercite sau să nu îşi exercite drepturile electorale în cadrul alegerilor parlamentare, prezidenţiale, locale ori în cadrul referendumului”?

Dacă am accepta o altă interpretare a Articolului 181¹, că anumite acțiuni reprezintă acte de corupție doar în ziua alegerilor, oare nu am ofensa cetățenii, calificându-i drept niște amnezici, care nu mai țin minte cine sunt “binefăcătorii” lor, care partide politice și lideri partinici le-a organizat concerte pe gratis cu participarea vedetelor de prima mărime, le-a oferit pungi cu alimente, cadouri pentru familiile tinere etc.? Acest gen de practici a fost raportat constant de observatori, precum și folclorul electoral care le ridiculizează. De aceea, este imperios necesar ca autoritățile publice să caute soluții clare, fără echivocuri, pentru delimitarea activității partidelor politice și a liderilor acestora de activitățile de binefacere, religioase, de business și de propagandă mediatică. Acest lucru este imperios necesar, fiindcă legislația, în principiu, prevede diferite tipuri organizatorice pentru practicarea unor astfel de activități. De asemenea, este necesară o delimitare clară a activității guvernamentale de cea de partid. Mai cu seamă că partidele reprezintă segmente sociale, iar guvernul administrează treburile publice ale întregii țări.

Declarația este semnată de organizațiile membre ale Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte și este deschisă pentru semnare.

Organizații care au subscris Declarației:

• Centrul de Investigații Jurnalistice

Versiunea engleză a declarației este disponibilă aici. 

Ca urmare a declarației de mai sus, Comisia Juridică, numiri și imunități menționează că modificările aduse prin Legea nr. 265  Răspunsul Comisiei Juridice, numiri și imunități cu privire la declarația de mai sus disponibil aici.  2

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în colaborare cu Expert Forum România (EFOR) au organizat, în perioada 17 – 20 ianuarie 2019, o nouă ediție a școlii „Democrația aplicată” la care au participat 19 tineri din Republica Moldova. Evenimentul a fost destinat studenților și proaspeților absolvenți ai facultăților de drept, științe politice, relații internaționale și jurnalism, interesați în promovarea democrației în Republica Moldova.

Școala de iarnă „Democrația Aplicată” 2019 a urmărit să sporească gradului de conștientizare și înțelegere a problemelor pe care le înfruntă Moldova în drumul său spre democrație și să încurajeze promovarea drepturilor omului, gândirea critică și activismul civic în rândul studenților și tinerilor profesioniști.

Prima zi a școlii de iarnă a debutat cu exerciții de „topire a gheții”, regizate de Septimius PÎRVU, manager de proiecte la Expert Forum, care au fost gândite astfel încât să faciliteze interacțiunea și comunicarea dintre participanți și adaptarea lor la noul mediu. A doua parte a zilei a continuat cu sesiunile introductive oferite de Sorin IONIȚĂ, președintele Expert Forum, și Nadejda HRIPTIEVSCHI, directoare de programe la CRJM, despre ce înseamnă buna guvernare, democrația și statul de drept. Finalul de zi a fost rezervat discuțiilor despre importanța unei justiții independente, drepturile omului și provocările acestora în Moldova, care au fost facilitate de către Vladislav GRIBINCEA, președintele CRJM și Daniel GOINIC, consilier juridic la CRJM.  

Ziua a doua s-a axat pe subiecte legate de activism civic și combatere a dezinformării și a început cu trainerul de la Academia „Nicolae Dumitrescu”, Vlad-Peter IANUȘEVICI și cu lecții de „leadership” și sfaturi practice despre cum să devii agent al schimbării. Anja Jahn Günther, de la Ambasada Suediei,  le-a relatat tinerilor despre experiența Suediei în drumul său către un stat democratic. Școala de iarnă a continuat cu miturile și adevărurile despre Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prezentate de Vladislav GRIBINCA și a fost prelungită cu o sesiune practică, livrată de Sorin IONIȚĂ, despre știrile false și propagandă, mecanisme ale dezinformării și „secrete” despre cum poți să devii un trol de succes. Alexandru TĂNASE, ex-președintele Curții Constituționale, a discutat cu tinerii despre dificultățile statului de drept din Republica Moldova, iar Natalia ȘERMET, manager web și rețele sociale la CRJM, a încheiat seara cu o sesiune despre cum pot fi folosite rețelele sociale pentru a promova democrația și drepturile omului.

În cea de-a treia zi a școlii de iarnă, participanții au aflat despre importanța alegerilor și rolul pe care-l joacă partidele politice într-o democrație, de la Igor BOȚAN, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă „ADEPT”.  Ulterior, Septimius PÂRVU le-a vorbit tinerilor despre clientelismul din bani publici. Mai târziu, participanții școlii de iarnă au continuat discuțiile pe subiectul manipulării informaționale, facilitate de Petru MACOVEI, de la Asociația Presei Independente. Spre finalul zilei tinerii au învățat cum și de ce trebuie să promovăm egalitatea și nediscriminarea în societatea noastră, de la Nadejda HRIPTIEVSCHI.

Ultima zi a școlii de iarnă  a pornit la drum cu o sesiunea dedicată prevenirii și combaterii corupției, oferită de Ion GUZUN, consilier juridic la CRJM și a fost urmată de sesiunea lui Septimius PÂRVU despre advocacy și cum trebuie să îți ceri drepturile. Despre jurnalismul de investigație și activitatea jurnaliștilor de investigație în cadrul școlii de iarnă a vorbit Mariana RAȚĂ, jurnalistă și directoare de știri la TV8.

În încheierea zilei, Ilie CHIRTOACĂ, consilier juridic la CRJM, a antrenat participanții într-un exercițiu de simulare și solicitare a unor informații publice, explicându-le tinerilor și ce înseamnă transparența decizională.

Astfel, ediția 2019 a școlii  de iarnă „Democrația Aplicată” a generat 19 promotori ai democrației și drepturilor omului și a determinat participanții să promoveze și să disemineze activ principiile democrației și bunele practici, însușite pe parcursul celor 4 zile de formare care pentru participanți s-au dovedit a fi „o experiență extraordinară, unică și extrem de utilă...”.   

Școala de iarnă a fost organizată în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și finanțat de Suedia.

În perioada noiembrie – decembrie 2018, Centrul de Investigații Sociologice și Studii de Marketing „CBS-AXA”, la comanda Centrului de Resurse Juridice din Moldova, a efectuat un sondaj la nivel național în rândul avocaților cu privire la independența, eficiența și responsabilitatea justiției din Republica Moldova. Obiectivele sondajului au fost de a identifica percepțiile avocaților cu privire la independența, eficiența și responsabilitatea sistemului de justiție, inclusiv impactul unor modificări legislative adoptate în perioada 2011-2017 în cadrul implementării Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției. Unele rezultate comparabile ale sondajului din 2018 sunt comparate cu rezultatele unui sondaj similar efectuat la sfârșitul anului 2015^[1] în rândul judecătorilor, procurorilor și avocaților.

Conform rezultatelor sondajului, doar 48% din respondenți (avocați) consideră că reformarea sistemului judecătoresc începută în anul 2011 a avut un impact pozitiv asupra sistemului judecătoresc, iar 52% nu sunt de acord cu această afirmație. Cifrele arată o  îmbunătățire nesemnificativă față de 2015, când 43% din avocații respondenți considerau reforma cu impact pozitiv și 57% nu erau de acord cu această afirmație.

În 2018, 44% din respondenți apreciază calitatea actului de justiție fiind mai bună decât în anul 2011, comparativ cu 55% care nu sunt de acord cu aceasta. Percepția avocaților despre calitatea actului de justiție este un pic mai bună decât în anul 2015, când 37% apreciau calitatea actului de justiție mai bună în 2015 decât în 2011, comparativ cu 43% care nu erau de acord că actul de justiție s-a îmbunătățit.

La întrebarea dacă înregistrarea audio a ședințelor de judecată contribuie la transparența actului de justiție și respectarea drepturilor participanților la proces, 87% din respondenți au răspuns afirmativ. Aceasta este un indicator semnificativ al importanței și utilității înregistrării audio a ședințelor de judecată. Un procent semnificativ, și anume 72% din respondenți, consideră că utilizarea Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor a sporit transparența în activitatea instanțelor judecătorești, în timp ce 26% nu au fost de acord.

Răspunsurile la o serie de întrebări cu privire la independența judecătorilor dau motiv de îngrijorări în acest domeniu. Și anume, 81% din respondenți nu cred că judecătorii din Republica Moldova sunt independenți și doar 17% din respondenți consideră că judecătorii sunt independenți. Cât privește soluțiile judecătorilor din Republica Moldova, 35% din avocați le consideră echitabile și adoptate fără influențe din exterior, în timp ce 64% nu sunt de acord cu această afirmație. Cei 64% de respondenți care consideră că soluțiile judecătorilor din Republica Moldova nu sunt echitabile și nu sunt adoptate fără influențe din exterior, consideră că următorii subiecți influențează soluțiile judecătorilor: politicienii (91%), procurorii (83%), alți judecători (68%), CSM (65%), părțile la proces (58%), polițiștii (38.5%) și presa (28%).

Transparența activității CSM rămâne o problemă în aprecierea avocaților. În cadrul sondajului din 2018, doar 33% din avocații respondenți au fost de acord cu afirmația că activitatea CSM este transparentă, iar 65% nu au fost de acord cu aceasta. Chiar dacă datele nu înclină spre pozitiv, acestea atestă totuși o creștere a transparenței CSM în percepția avocaților comparativ cu anul 2015, când doar 20% din avocații respondenți au fost de acord cu afirmația că activitatea CSM este transparentă, iar 80% nu au fost de acord.

În ceea ce privește auto-administrarea avocaturii, în 2018, 59% din avocații respondenți au fost de acord cu afirmația că în ultimii doi ani activitatea Consiliului Uniunii Avocaturii este una transparentă și 39% nu au fost de acord. Cifrele indică o îmbunătățire ușoară a percepției comparativ cu 2015, când 52% au fost de acord și 46% nu au fost de acord cu această afirmație. Instruirea organizată de Uniunea Avocaților un rol important în activitatea avocaților fiind apreciată ca importantă sau foarte importantă de tocmai 91% din respondenții avocați.

Întrebați despre percepția lor cu privire la nivelul corupției din țară, 73% din avocații respondenți au răspuns că există multă corupție, 14% că există puțină corupție, 2% că nu există corupție, iar 11% nu au oferit un răspuns.

În ce privește evoluția fenomenului corupției în sectorul justiției din 2011 până în prezent, 26% din respondenți au răspuns că corupția a scăzut (în 2015 – 15%), 35% - este la același nivel (sondajul din 2015: 28%), 34% - a crescut (sondajul din 2015: 53%). Întrebați despre percepția cu privire la nivelul corupției în prezent în sectorul justiției (sistemul judiciar, procuratură, avocatură, poliție), 69% din avocați respondenți au răspuns că, corupția este răspândită la toate nivelurile, iar 19% consideră că aceasta este răspândită cu precădere la nivelul conducerii instituțiilor. Datele sunt comparabile cu cele din 2015.

În cadrul sondajului au completat chestionarele 300 de persoane, ceea ce reprezintă mai mult de 13% din numărul total al avocaților. Chestionarea a fost confidențială, fiind exclusă posibilitatea identificării persoanei chestionate.

Sondaj/Percepția avocaților cu privire la independența, eficiența și responsabilitatea justiției din Republica Moldova

Survey/ Perception of lawyers on efficiency and responsibility of the justice in Republic of Moldova

Rezultatele sondajului privind percepția avocaților cu privire la independența, eficiența și responsabilitatea justiției din Republica Moldova

Încrederea în justiția din Republica Moldova. Evoluții și determinante

Nota analitică: Încrederea în justiția din Republica Moldova 2001-2018. Evoluții și determinante

Sondajul a fost finanțat finanțat printr-un grant oferit de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările și concluziile formulate în document aparțin CRJM și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.

--------

[1] Sondaj: Percepția judecătorilor, procurorilor și avocaților privind reforma în justiție și combaterea corupției, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, decembrie 2015, disponibil la https://old2.old.crjm.org/wp-content/uploads/2016/01/CRJM-Percepts-reformelor-just-1.pdf.

Mai multe organizații ale societății civile își exprimă îngrijorarea privind excluderea obligativității audierii raportului de activitate anual al Procuraturii în plenul Parlamentului și publicării acestuia pe pagina-web oficială a Procuraturii Generale.

 La 4 ianuarie 2019, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a fost publicată Legea nr. 265 din 23 noiembrie 2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative din care a fost exclus următorul text: „Raportul Procuraturii se audiază în plenul Parlamentului, este făcut public și se plasează pe pagina web oficială a Procuraturii Generale. Raportul conţine şi date privind impactul activității Procuraturii din anul precedent asupra drepturilor persoanelor”.

Autorul propunerii a fost deputatul în Parlament, Anatolie ZAGORODNÎI. La 23 octombrie 2018, amendamentul dat a fost inclus după adoptarea în prima lectură din 11 octombrie 2018 a proiectului de lege nr. 312. Amendamentul deputatului nu a fost publicat pe pagina web a Parlamentului și nici nu au fost organizate consultări sau dezbateri publice cu societatea civilă și părțile interesate. Amendamentul a fost publicat în raportul Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului abia la 23 noiembrie 2018, în aceeași zi în care proiectul de lege a fost votat în lectură finală.

Autorul inițiativei nu a prezentat niciun argument în vederea necesității excluderii prevederii date. Mai mult, nici în Raportul Comisiei juridice, numiri și imunități nu sunt de găsit argumente pentru motivarea acestui amendament. Avizul Guvernului și raportul de expertiză anticorupție, întocmit de către Centrul Național Anticorupție, nu au analizat impactul amendamentului, or actele respective au fost elaborate în baza versiunii de până la votarea proiectului în primă lectură, adică anterior inițiativei deputatului.

Ca urmare a noii modificării, Procurorul General va fi obligat doar să prezinte (a se vedea - transmite) Parlamentului, anual, până în data de 31 martie, un raport despre activitatea Procuraturii în anul precedent. Astfel, deputații nu vor mai putea audia Procurorul General și examina raportul acestuia în mod public și în plenul legislativului.

Astfel, societatea riscă să nu poată analiza rapoartele Procuraturii fiindcă aceasta nu mai este obligată să le publice pe pagina web a instituției, fapt ce contravine principiului transparenței și accesului la informație.

Organizațiile semnatare condamnă cu fermitate excluderea prevederii legale enunțate mai sus și solicită viitorului Parlament ca norma respectivă să fie reintrodusă în textul Legii cu privire la Procuratură.

Semnatarii speră că Procuratura Generală va continua practica pozitivă stabilită anterior de publicare regulată a rapoartelor sale anuale de activitate, care să conțină inclusiv şi date privind impactul activităților sale asupra drepturilor persoanelor.

Declarația integrală disponibilă aici.

SEMNATARI:

1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
2. Transparency International Moldova
3. Centrul de Investigaţii Jurnalistice (CIJ)
4. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
5. Institutul de Politici Publice (IPP)
6. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
7. Amnesty International Moldova
8. Ambasada Drepturilor Omului
9. Centrul „Acces-info”
10. Centrul de Jurnalism Independent (CJI)
11. Asociația pentru Politică Externă (APE)
12. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
13. Asociația Promo-LEX
14. Comunitatea WatchDog.md
15. Centrul de Analiza si Prevenire a Corupției (CAPC)
16. Centrul Analitic Independent Expert-Grup
17. Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”
18. Centrul de Drept al Femeilor (CDF)
19. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)

Lista semnatarilor rămâne deschisă

***

Procuratura Generală a reacționat la Declarația ONG-urilor privind îngrădirea accesului la informație. 

Centrul de Resurse Juridice din Moldova apreciază răspunsul prompt al Procuraturii Generale, care a asigurat societatea că va continua să facă publice rapoartele anuale de activitate, chiar dacă obligația de a le publica a fost exclusă din Legea cu privire la Procuratură. Comunicatul complet al Procuraturii Generale poate fi vizualizat aici.