Cu mai puține cereri depuse la CtEDO, dar în top după numărul de cereri pendinte și hotărâri pronunțate

Chiar dacă în 2020 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a primit cel mai mic număr de cereri îndreptate împotriva Moldovei din ultimii 12 ani - 523 de cereri, Moldova se află pe locul 9 din cele 47 de țări membre ale Consiliului Europei după numărul de cereri adresate, se arată în analiza statisticii cauzelor moldovenești la CtEDO, efectuată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

Potrivit documentului, numărul mai mic de cereri în 2020 nu a schimbat statistica ultimilor ani și moldovenii s-au adresat la CtEDO de 3 ori mai des decât media europeană.

În 2020, CtEDO a pronunțat 32 hotărâri în cauzele moldovenești, Moldova fiind pe locul 7 din cele 47 de țări membre ale Consiliului Europei după numărul de hotărâri pronunțate. În cele 32 de hotărâri pronunțate în 2020, CtEDO a constatat 50 de violări ale Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), majoritatea cărora se referă la activitatea judecătorilor. 15 din cele 50 de violări ale CEDO (30%) se referă la un singur articol al CEDO - art. 6 (dreptul la un proces echitabil).

Violari cedo 2020

Până la 31 decembrie 2020, CtEDO a pronunţat 473 de hotărâri în cauzele moldoveneşti. La acest capitol, Moldova devansează cu mult Germania, Spania, Portugalia sau Olanda, ţări care au aderat la CEDO cu mult timp înaintea Moldovei şi au o populaţie cu mult mai mare decât țara noastră.

În baza hotărârilor pronunțate în 2020, Republica Moldova a fost obligată să plătească EUR 2,102,675 (în total din 1997 - peste EUR 19,263,793.44).

La 31 decembrie 2020, 1,054 de cereri moldovenești așteptau să fie examinate și peste 95% dintre acestea au şanse mari de succes. Acest număr este aproape egal cu numărul total de cereri în baza cărora Moldova a fost condamnată în cei 23 de ani de când persoanele se pot plânge la CtEDO împotriva Moldovei.

Cauze pendinte cedo 2020

Nota analitică privind cauzele moldovenești la CtEDO poate fi descărcată aici.

Documentul a fost elaborat în cadrul proiectului „Asigurarea implementării în Moldova a unor standarde mai bune în domeniul drepturilor omului” implementat de CRJM cu susținerea financiară a Ambasadei Olandei.

Înregistrarea conferinței de presă în cadrul căreia au fost prezentate datele statistice privind cauzele moldovenești la CtEDO este disponibilă aici.

 

Judecători, procurori și avocați apreciază funcționarea justiției, susțin inițiativele de reformare a acesteia și confirmă existența corupției în sistem

Pe parcursul ultimilor cinci ani percepția judecătorilor, procurorilor și avocaților privind impactul reformelor lansate în 2011 și privind calitatea actului justiției nu s-a schimbat simțitor, deși pe marginea unor subiecte opiniile diferă considerabil, arată rezultatele unui sondaj efectuat între judecători, procurori și avocați în octombrie-decembrie 2020, realizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în octombrie-decembrie 2020.

Astfel, aproximativ 2/3 din judecători, mai mult de jumătate dintre procurori și aproape jumătate din avocați consideră că reformele lansate în anul 2011 au avut un impact pozitiv asupra sistemului judecătoresc și 83% dintre judecători, 59% dintre procurori și doar 35% dintre avocați au fost de acord că în prezent calitatea actului de justiție este mai bună decât acum cinci ani.

Privitor la independența judecătorilor, 83% dintre judecători și doar 22% dintre avocați au răspuns afirmativ. Totodată, 60% din procurori au susținut afirmația privitor la independența procurorilor în anul 2020, iar 39% dintre procurori nu au fost de acord cu aceasta.

Evaluarea externă a profesionalismului și integrității judecătorilor și procurorilor de către o comisie independentă este susținută de 21% din judecători și 25% dintre procurori. 54% de judecători și procurori nu susțin inițiativa. Totuși, fiecare al patrulea judecător și al cincilea procuror are o atitudine neutră față de această reformă.

83% dintre judecători și 61% dintre procurori consideră că soluțiile judecătorilor sunt adoptate fără influențe din exterior, afirmația susținută de doar 25% dintre avocați. Aceeași întrebare despre soluțiile procurorilor a fost susținută de doar 49% dintre judecători și 24% dintre avocați și de 75% dintre procurori. Aceste cifre sugerează o neîncredere vădită a avocaților în independența reală a judecătorilor și procurorilor și o încredere moderată a judecătorilor în independența procurorilor. Respondenții care nu sunt de acord că soluțiile judecătorilor sunt echitabile și adoptate fără influențe din exterior, consideră că deciziile judecătorilor sunt influențate cel mai frecvent de către politicieni și cel mai rar de către polițiști.

Încrederea în justiție în anul 2020 este la același nivel scăzut ca și în anul 2011, când a început reforma în justiție. 72% dintre judecători, 73% dintre procurori și 68% din avocați consideră că încrederea joasă în justiție este determinată de atacurile politicienilor în adresa justiției. 40% din judecători consideră că unii dintre colegii lor iau decizii la comandă politică, ceea ce afectează încrederea în întregul sistem – opinie susținută de 68% dintre procurori și 80% dintre avocați.

Doar 67% dintre judecători, 70% dintre procurori și 33% dintre avocați consideră că Convenția Europeană pentru Drepturile Omului este respectată în sistemul de justiție din Republica Moldova.

Activitatea CSM și, respectiv, a CSP, este considerată transparentă de către 60% dintre judecători și 76% dintre procurori. Doar 46% dintre judecători consideră hotărârile CSM bine motivate și 77% dintre procurori consideră hotărârile CSP bine motivate. Doar 30% dintre judecători și 47% dintre procurori consideră că CSM și, respectiv, CSP asigură independența judecătorilor/procurorilor.

68% dintre judecători au declarat că procedura de numire a judecătorilor se bazează pe merit și 48% - că promovarea judecătorilor se bazează pe merit. 71% dintre procurori au declarat că numirea procurorilor se bazează pe merit și 57% - că promovarea procurorilor se bazează pe merit. Doar 31% dintre judecători și 14% dintre avocați consideră că sistemul de atragere la răspundere disciplinară a judecătorilor este adecvat și numai 26% dintre procurori au fost de acord că sistemul de tragere la răspundere disciplinară a procurorilor este adecvat. 56% dintre avocați au fost de acord cu afirmația că în ultimii patru ani activitatea Consiliului Uniunii Avocaților a fost transparentă.

Privitor la percepția lor cu privire la nivelul corupției în țară, 12% dintre judecători, 9% dintre procurori și 6% dintre avocați au declarat că în Republica Moldova nu există corupție, iar 28% dintre judecători, 43% dintre procurori și 74% dintre avocați - că în Moldova există multă corupție.

20% dintre judecători, 8% dintre procurori și 8% dintre avocați consideră că în sectorul justiției fenomenul corupției nu există. 49% dintre judecători, 46% din procurori și 27% dintre avocați au considerat că corupția a scăzut față de anul 2011, în timp ce 22% din judecători, 40% dintre procurori și 61% dintre avocați consideră că în această perioadă corupția în justiție a rămas la același nivel sau a crescut. Rezultatele sondajului confirmă că profesiile juridice în general recunosc existența fenomenului corupției în sistemul de justiție, însă preferă să creadă că corupția este răspândită mai larg în alte profesii decât în cea din care fac parte. Fiind întrebați despre care sunt cele mai corupte instanțe, reprezentanții celor trei profesii au numit: în sistemul judecătoresc - curțile de apel, în sistemul procuraturii - Procuratura Anticorupție, în domeniul de autoadministrare - spre CSM, iar în avocatură - Comisia de licențiere a profesiei de avocat. Fiind întrebați despre cauzele corupției, toate cele trei profesii au indicat printre principalele motive neatragerea la răspundere a corupților, lipsa de transparență a organelor de conducere și autoadministrare, deficiențele în sistemul de promovare în funcție și salariile mici.

Răspunsurile la principalele întrebări ale sondajului au fost comparate cu cele dintr-un sondaj similar efectuat în anul 2015, și cu rezultatele unui sondaj efectuat în anul 2018 în rândul avocaților.

Sondajul „Percepţia judecătorilor, procurorilor și avocaţilor privind reforma în justiţie și combaterea corupţiei” a fost realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-RESEARCH” la solicitarea CRJM, în cadrul proiectului „Susținerea eforturilor de integritate și anticorupție prin monitorizare activă de către societatea civilă în Moldova” implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu sprijinul financiar al Departamentului de Stat al SUA prin intermediul Biroului Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova.

Chestionarele pentru judecători, procurori și avocați pot fi descărcate după cum urmează:

Chestionar judecători (română, rusă)

Chestionar procurori  (română, rusă)

Chestionar avocați (română, rusă)

Sumarul Sondajului în limba engleză poate fi descărcat aici, iar în limba rusă - aici.

Înregistrarea evenimentului de prezentare a rezultatelor sondajului este disponibilă aici.

Activitate multidirecțională pentru respectarea efectivă a drepturilor omului în Moldova întreprinsă de CRJM

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a instruit peste 100 de judecători, avocați și procurori în domeniul Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), a pledat în fața Curții Constituționale și Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru ca victimele torturii să aibă acces la materialele urmăririi penale, pentru ca cetățenii să nu fie sancționați pentru că protestează, chiar dacă o fac în mod  extravagant, dar și au argumentat neconstituționalitatea legilor care au permis scoaterea abuzivă din țară a profesorilor turci. Aceste activități importante, fie planificate sau venite drept răspuns la inițiativele nedemocratice sau violările constatate, au fost întreprinse de experții CRJM în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

În prezent, alte patru cauze inițiate de CRJM așteaptă să fie examinate de CtEDO și vizează probleme legate de libertatea de asociere, independența judecătorilor, securitatea și viața privată și viața de familie. Totodată, CRJM a expediat Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei șapte note de informare referitoare la condițiile de detenție, îndepărtarea forțată și privarea de libertate, arestul preventiv, și relele tratamente, astfel încât hotărârile CtEDO în aceste cauze să fie executate eficient.

Un important aport la aplicarea standardelor europene în respectarea drepturilor omului în Republica Moldova a fost sintetizarea de către CRJM a jurisprudenței CtEDO privind Moldova pentru 23 de ani, pentru ca judecătorii, procurorii și avocații să poată aplica mai ușor în practica lor jurisprudența Curții.

CRJM a contribuit la consolidarea cadrului legal și practicii privind egalitatea și nediscriminarea în Moldova prin efectuarea unei analize detaliate a jurisprudenței instanțelor naționale în cauzele de discriminare, a respectării legislației privind nediscriminarea și funcționării Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii. „Am promovat îmbunătățirea mecanismului de asigurare a egalității, astfel încât discriminarea să fie sancționată adecvat și la timp. Ne-am opus promovării proiectului „Big Brother” și a unui alt proiect de lege, care permiteau o intervenție prea mare a autorităților în viața privată a persoanelor”, a spus Vladislav GRIBINCEA, președintele CRJM, în cadrul evenimentului de închidere a proiectului.

Activitățile menționate au fost întreprinse de către CRJM, deoarece respectarea efectivă a drepturilor omului în Republica Moldova este una dintre valorile și obiectivele organizației, acestea fiind promovate și în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, susținut financiar de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), implementat în perioada octombrie 2016 – noiembrie 2020.

Principalele rezultate obținute de CRJM în cadrul proiectului pot fi văzute în fișa informativă a proiectului. Mai multe detalii despre documentele elaborate și activitățile implementate în cadrul proiectului sunt disponibile pe pagina web a CRJM.

Înregistrarea evenimentului de închidere a proiectului este disponibilă pe pagina web www.privesc.eu.

 

Un proiect de anvergură al CRJM pentru consolidarea democrației din Republica Moldova – ce rezultate am obținut și care sunt lecțiile învățate?

Timp de patru ani, Centrul de Resurse Juridice (CRJM) a activat pentru responsabilizarea sistemului judiciar, respectarea drepturilor omului și capacitarea societății civile din Moldova în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, susținut financiar de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Despre reușitele și lecțiile învățate din acest proiect, echipa CRJM a vorbit public la 25 noiembrie 2020 în cadrul unui eveniment dedicat finalizării proiectului.

„Obiectivele proiectului - supremația legii, protejarea statului de drept și asigurarea unui mediu adecvat încât societatea civilă să fie financiar sustenabilă și să se implice activ în procesul decizional – sunt subiecte importante pentru Republica Moldova”, a declarat domnul Scott HOCKLANDER, Șeful Misiunii USAID Moldova. „USAID crede că organizațiile societății civile (OSC-urile) locale sunt cele mai potrivite pentru a identifica cele mai bune soluții pentru problemele din Moldova, iar CRJM-ul a fost unul din acești lideri”, a spus dl HOCKLANDER.

Contribuția majoră a proiectului în domeniul justiției a constat în promovarea transparenței și independenței justiției, inclusiv în procesul de numire și promovare a judecătorilor, prin monitorizare și reacție la activitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și la inițiativele legislative din domeniu. Una dintre realizările importante a proiectului este că în interiorul sistemului s-a format o masă critică a judecătorilor - cei care nu vor mai permite intervenții în activitatea lor și vor reacționa la problemele existente în sistem, a subliniat Nadejda HRIPTIEVSCHI, directoare de program la CRJM. 

„CRJM a monitorizat toate ședințele CSM și a elaborat anumite concluzii, inclusiv critici privind activitatea Consiliului. Toate reacțiile CRJM privind deschiderea și transparența CSM sau criteriile de selecție și promovare a judecătorilor au fost ulterior examinate și implementate. Meritul de a fi sensibilizat societatea civilă, prin reacționarea la anumite situații, vă aparține”, a apreciat Dorel MUSTEAȚĂ, membru al CSM.

„Despre justiție a început să se vorbească mult grație CRJM, care a încercat să traducă în limbaj accesibil cea ce se întâmplă în justiție, ca să putem vorbi profesionist despre problemele în acest domeniu, a apreciat Mariana RAȚĂ, directoare de știri la TV8. „Într-o anumită perioadă, CRJM a fost singurul ONG ce s-a expus public împotriva derapajelor în justiție și mereu a criticat tentative ale guvernării de a introduce legi sau mecanisme dăunătoare statului, cum ar fi legea privind amnistia fiscală și cetățenia pentru investiții, a subliniat Mariana RAȚĂ.

În domeniul drepturilor omului, CRJM a instruit peste 100 de judecători, avocați și procurori pe subiecte actuale situației și contextului Republicii Moldova, astfel încât profesioniștii să obțină răspunsuri și instrumente concrete pentru situațiile cu care se confruntă în practică. Totodată, în cadrul proiectului a fost sintetizată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) în cauzele Moldovenești timp de 23 de ani și a continuat litigarea strategică pe subiecte critice pentru drepturile și libertățile omului. „Am promovat implementarea mecanismului care să asigure executarea hotărârilor CtEDO în Moldova și îmbunătățirea mecanismului de asigurare a egalității, astfel încât discriminarea să fie sancționată adecvat și la timp”, a spus Vladislav GRIBINCEA, președintele CRJM.

„Prin instruirile pe care le organizează în domeniul jurisprudenței CtEDO, CRJM asigură transmiterea cunoștințelor și abilităților și schimbă atitudinea avocaților, iar documentele CRJM sunt bază pentru instruirile oferite în cadrul Centrului de Instruire a Avocaților”, a apreciat doamna Viorica GRECU, directoarea Centrului de Instruire al Avocaților. „CRJM elaborează informații importante pentru creșterea și dezvoltarea profesională a avocaților, ceea ce înseamnă grăbirea reformelor”, a adăugat dna Grecu.

Domnul avocat Tudor OSOIANU, care a beneficiat de instruirile CRJM a menționat că acestea ajută avocații să aibă abilitatea de a identifica jurisprudența relevantă și de a o invoca în procesele judiciare în care participă, iar propunerile de politici cu care vine CRJM în urma cercetărilor efectuate contribuie la promovarea respectării reale a drepturilor omului.

Cu susținerea organizațiilor neguvernamentale (ONG-urilor) partenere și a partenerilor de dezvoltare, proiectul CRJM a avut contribuții majore pentru îmbunătățirea legislației ONG-urilor. Din 2017 și până în prezent, grație îmbunătățirilor aduse mecanismului financiar – Legea 2% și Regulamentului de implementare a acesteia, sectorul neguvernamental a beneficiat de peste 22 mil. de lei. Un alt mare succes a fost aprobarea noii Legi privind organizațiile necomerciale, susținută de CRJM, care elimină restricțiile nejustificate a libertății de asociere, simplifică procedura de înregistrare și regulile privind structura internă a OSC-urilor. „O societate democratică are nevoie de un sector al societății civile dezvoltat, vibrant, încât acesta, alături de media independentă, să asigure ca cetățenii să fie bine informați și să poată cere socoteală autorităților”, a subliniat Ilie CHIRTOACĂ, consilier juridic la CRJM. Un alt produs exclusiv elaborat în cadrul proiectului este „Radiografia atacurilor asupra OSC-urilor” – o documentare a atacurilor asupra ONG-urilor și a campaniilor de defăimare, document important în contextul  protejării spațiului societății civile.

„CRJM a reacționat prompt, cu regularitate, de multe ori în regim de pompieri, a luat atitudine și au prezentat opinii profesioniste pe subiecte precum tortura, democrația, nediscriminare, activitatea Curții Constituționale, alte subiecte ce țin de supremația legii, sau ce țin  de mediul activității OSC-urilor. Sunt nespus de bucuros că CRJM ne-a fost alături în crearea de parteneriate și coaliții – fie ad-hoc sau permanente”, a declarat domnul Sorin MEREACRE, președintele Fundației Est-Europene.  

 „Acest proiect a fost unul de succes cu rezultate remarcabile. Chiar dacă nu toate obiectivele au fost atinse, echipa a acționat cu bună credință și abnegație. Contextul politic a influențat major și rezultatele, și nereușitele proiectului, iar una din lecțiile învățate este să nu avem niciodată încredere în stat, deoarece întotdeauna ne va da planurile peste cap”, a apreciat domnul Ovidiu VOICU, expert independent în evaluarea proiectelor. „CRJM a reușit să coaguleze societatea civilă în jurul lui în vremuri grele și să creeze o platformă de răspuns la amenințarea statului – acest rezultat merită întărit chiar mai mult decât îmbunătățirea anumitor legi”, a adăugat dl Voicu.

Proiectul „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă” a fost implementat de CRJM cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în perioada octombrie 2016 - noiembrie 2020.

Principalele rezultate obținute de CRJM în cadrul proiectului pot fi văzute în fișa informativă a proiectului. Mai multe detalii despre documentele elaborate și activitățile implementate în cadrul proiectului sunt disponibile pe pagina web a CRJM.

Înregistrarea evenimentului de închidere a proiectului este disponibilă pe pagina web www.privesc.eu.