Depersonalizarea hotărârilor judecătorești în Republica Moldova este efectuată defectuos sau inconsecvent în 63% din cauzele civile, contravenționale și penale generale, și în 55% în hotărârile în cauze de corupție. La această concluzie au ajuns experții Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM după analiza a 1,340 de hotărâri judecătorești pronunțate între 1 ianuarie 2018 – 31 martie 2019). Datele au fost făcute publice în cadrul evenimentului de prezentare a analizei „Transparența justiției versus datele cu caracter personal – O analiză a modului de publicare a hotărârilor judecătorești în Republica Moldova”, la 24 ianuarie 2020.
Potrivit legii, până a fi publicate, anumite informații din hotărâre trebuie excluse din conținutul unei hotărâri judecătorești. Judecătorul este cel care trebuie să stabilească dacă anumite informații din hotărâre pot afecta serios intimitatea părților sau afecta anumite interese și, în consecință, să anonimizeze anumite părți sau chiar întreaga hotărâre. Regulile privind anonimizarea sunt stabilite într-un Regulament CSM aprobat în luna octombrie 2017.
Autorii analizei au stabilit că, de cele mai multe ori, nu sunt respectate prevederile care prevăd obligația ascunderii, adresei de domiciliu, a datei și locului nașterii, a IDNP-ului sau numărului de înmatriculare al automobilului (în cel puțin 305 (38%) hotărâri din cele analizate). Totodată, sunt depersonalizate abuziv numele inculpaților, autorilor sau instigatorilor acolo unde acestea nu trebuie depersonalizate (în 179 de hotărâri din hotărârile penale și contravenționale analizate (34%)). La fel, sunt anonimizate abuziv numele avocatului, procurorului, sau agentului constatator , O altă încălcare este depersonalizarea parțială a hotărârii – când datele sunt depersonalizate doar într-o parte a hotărârii în 172 de hotărâri judecătorești (21% din hotărârile analizate).
Potrivit analizei, aplicarea defectuoasă a depersonalizării hotărârilor judecătorești este o problemă sistemică. În cazul judecătoriilor, rata medie a încălcării Regulamentului este de 75%, iar în unele judecătorii aceasta depășește 90%. La nivelul curților de apel, situația este mai bună decât în judecătorii, dar la fel de îngrijorătoare: 47% din hotărârile judecătorești nu corespund Regulamentului CSM. La CSJ, prevederile Regulamentului nu au fost respectate în 23% din hotărârile analizate.
Autorii analizei subliniază că modul incorect de depersonalizare a hotărârilor judecătorești afectează viața privată a persoanelor fizice care compar în instanțele de judecată, dar și erodează încrederea în sistemul judecătoresc, dacă anumite informații publice lipsesc.
Autorii recomandă autorităților responsabile clarificarea prevederilor problematice din Regulamentul CSM, precum și măsuri urgente de consolidare sau „reîmprospătare” a cunoștințelor corpului judecătoresc și ale asistenților judiciari ce țin de înțelegerea și aplicarea prevederilor Regulamentului. Totodată, instituțiile competente precum CSM și Agenția de administrare a instanțelor judecătorești trebuie să continue să asigure mai eficient monitorizarea respectării prevederilor privind publicarea și depersonalizarea hotărârilor judecătorești.
Documentul analitic „Transparența justiției versus datele cu caracter personal. O analiză a modului de publicare a hotărârilor judecătorești în Republica Moldova”, a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin CRJM şi nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.
