Infografic// Eficiența mecanismului de reparare de către stat a prejudiciului cauzat prin examinarea prea lungă a cauzelor sau neexecutarea hotarârilor judecatorești

Compensațiile acordate cu titlu de prejudiciu moral sunt mult mai mici decât cele acordate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) în cazuri comparabile, durata de examinare a cauzelor este destul de lentă, iar calitatea motivării hotărârilor necesită îmbunătățiri. La aceste concluzii a ajuns Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), în urma analizei a 176 de cauze soluționate irevocabil în perioada octombrie 2017 – martie 2020, în temeiul Legii nr. 87. Această lege oferă posibilitatea persoanelor ale căror cauze în instanță se examinează excesiv de lent, sau hotărârile în folosul cărora nu se execută de prea mult timp, să solicite instanței de judecată acordarea compensațiilor morale și compensarea prejudiciilor materiale cauzate. Judecătorii au obligația de a examina aceste acțiuni în termen restrâns.

Pentru a înlătura problema existentă, ceea ce va duce la creșterea satisfacției justițiabililor de actul judiciar și la reducerea numărului de adresări la CtEDO, CRJM recomandă schimbarea procedurii de acordare a compensațiilor pentru încălcarea termenului rezonabil, prin instituirea unui mecanism extrajudiciar prin care compensațiile să fie acordate de Ministerul Justiției în baza unor criterii clare. Mecanisme similare funcționează eficient în Cehia, Anglia și Spania.

În cazul menținerii sistemului actual, CRJM propune introducerea în instanțele judecătorești a unui sistem care să asigure în practică examinarea prioritară a cauzelor urgente, inclusiv a celor privind Legea nr. 87. Este nevoie și de instruirea aprofundată a judecătorilor care examinează procedurile privind Legea nr. 87 pentru aplicarea standardelor CtEDO. Totodată, Curtea Supremă de Justiție ar trebui să instituie practici care să asigure compensații adecvate pentru încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei, dar și să monitorizeze modul de examinare a acestui tip de cauze pentru racordarea practicii în domeniul dat la standardele CtEDO .

Raportul „Eficiența mecanismului de reparare de către stat a prejudiciului cauzat prin examinarea prea lungă a cauzelor sau neexecutarea hotărârilor judecătorești” poate fi accesat pe pagina web a CRJM.

Documentul a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă” implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

 

Infografic// Încrederea în justiția din Republica Moldova

Începând cu anul 2010, tendința generală a fost una de scădere a încrederii populației în justiție, cu scurte reveniri în preajma sau urmare a scrutinelor parlamentare din 2010, 2014, alegerii președinților Republicii Moldova din 2012, precum și urmare a schimbării guvernării în anul 2019. Punctele minime de încredere în justiție în istoria măsurărilor au fost înregistrate pe fundalul crizelor politice din 2015-2016 și furtului miliardului din sistemul bancar, dezvăluit public în anul 2014.

Principalele constatări privind încrederea în justiție în Republica Moldova sunt:

  • Peste 6 ani de la demararea în 2011 a reformelor în justiție, încrederea în justiție era mai scăzută ca la începutul acestora, sugerând că reformele nu au avut efectul așteptat.
  • Încrederea în justiție a crescut în preajma alegerilor și a schimbării guvernării în 2009 și 2019 și a scăzut considerabil după alegeri;
  • Circa jumătate din cetățenii chestionați consideră că justiția tratează în mod egal justițiabilii, indiferent de gen și vârstă;
  • Circa o treime din respondenți consideră că justiția se face egal indiferent de funcție, apartenență politică sau avere;
  • Atât în 2018, cât și în 2019 circa 60% din cei chestionați nu erau siguri că judecătorii le vor face dreptate;
  • Doar 29% din avocații chestionați în 2018 considerau că legea se aplică în mod egal faţă de toţi justiţiabilii;
  • În 2018, doar 17% din avocați considerau că judecătorii sunt independenți şi 35% considerau că soluţiile judecătorilor sunt echitabile şi adoptate fără influenţe din exterior;
  • Avocaţii consideră că soluțiile judecătorilor sunt cel mai des influenţate de politicieni, procurori, alți judecători și Consiliul Superior al Magistraturii.

Datele cu privire la încrederea joasă a populației cu privire la justiție ar trebui să determine sistemul judecătoresc și alți factori de decizie relevanți să ia măsuri urgente axate pe sporirea calității și echității actului de justiție.