Author: Gribincea Vladislav

The Internet and new technologies have become ubiquitous, playing a vital role in our daily lives. Despite being relevant globally, conversations about the challenges and opportunities of topics like -  ‘Artificial Intelligence’ ‘Algorithms’, ‘Digital Society’  just to name a few, are mostly happening only in certain parts of the more advanced world. For countries in transition like Republic of Moldova, these topics still await further exploration.

In order to cultivate interest for these new emerging topics and research their potential impact on human rights, the Legal Resources Centre from Moldova (LRCM) with the generous support of International Center for Not-for-profit Law (ICNL), launches the Digital Rights Literacy Program. The overall objective of the program is to research and explore topics related to emerging technologies, and help Moldovan CSO community and the general public to eventually becoming a part to these conversations.  

The program envisages capacity building activities for LRCM and partner CSOs, the creation of a digital database resource section on the LRCM page, non-academic research and brief articles on themes related to Artificial Intelligence, Big Data, 5G technologies and the impact of the COVID-19 pandemic, and last but not least, the launch of the first digital rights podcast in Moldova.

The Digital Rights Literacy Program was launched on 1 October 2020 and will last for six months.  

Follow the project’s activities on its Facebook page „Drepturile omului în era digitală” (Human rights in the digital era) and LRCM’s Facebook page. For more details click on the project’s page available HERE.

This activity was supported by the International Center for Not-for-Profit Law (ICNL). ICNL does not necessarily share the opinions here within expressed. The authors bear the sole responsibility for the content.

Justice delayed is justice denied. Therefore, lately, special attention has been paid to the length of proceedings at European level. Moldova did not have and does not have chronic problems length of court proceedings. On the contrary, Moldovan courts examine all types of cases about 2.8 times faster than the Council of Europe's average.[1] However, until the middle of the last decade, the non-enforcement of judgments was a particularly severe problem. Things have not changed significantly in terms of non-enforcement of judgments requiring allocation of social housing.

In Olaru and Others v. Moldova judgement (28 July 2009), the European Court of Human Rights (ECtHR) called on the Government, inter alia, to establish a remedy at the national level for victims of the non-enforcement of judgments on housing. For this purpose, on 21 April 2011, the Parliament passed the Law no. 87 on the compensation by the state of the damage caused by the violation of the reasonable time requirement or of the right to the enforcement of the judgement within a reasonable time (Law no. 87). Under this law, persons who believe that their cases are examined with excessive delays, or judgments in their favor have not been enforced for too long, may apply to the court for compensation of material and moral damages. Judges are obliged to examine such claims within a short time.

In 2014, the LRCM analyzed over 90% of all proceedings filed under the Law no. 87 and as part of which an irrevocable judgment was adopted between September 2012 and October 2013. The LRCM's analysis found that, inter alia, such actions were examined rather slowly, while judges provided superficial reasoning to their judgments in such cases and even stated that the reasonable time requirement was violated, although the ECtHR standards do not allow for such conclusions.[2] Compensations awarded for moral damage were lower than that those awarded by ECtHR in comparable cases, while only a small part of justified legal costs were compensated.[3] This document was developed in order to further promote the uniformity of judicial practice and to increase the practical efficiency of the mechanism introduced by the Law no. 87.

After more than six years, the LRCM analyzed again the practice of examination of such types of cases. In total, 176 cases with irrevocable judgments were analyzed between October 2017 and March 2020. The purpose of the analysis is to assess the effectiveness of the mechanism introduced by the Law no. 87, and to establish, whether if there have been changes in the length of their examination actions, the quality of the reasoning of the decisions, as well as the awarded compensations. The efficiency of the acceleratory remedy introduced by Law No. 88 or other remedies for breach of the reasonable time requirement, are not covered by this document.

The analysis of the practice from October 2017 to March 2020 confirms that the practice of application of the Law no. 87 has not changed significantly compared to 2012-2013. A case regarding the violation of the reasonable time requirement was examined on average for 11.6 months, while a case regarding the non-enforcement of judgments – for 12.8 months, which is a lot. The level of compensations granted rarely meets the recommendation of the Supreme Court of Justice (SCJ) and the ECtHR practice, while justified legal costs are only partially compensated.[4] The reasoning of judgments on the merits, as a rule, is even shorter than in 2012-2013 and sometimes it is impossible to identify concrete arguments on which the judgment is based. Usually, the reasoning provided by judges is limited to one sentence, while reiterating the parties' arguments and claims. Moreover, the reasoning of judgments in at least 9% of all cases analyzed raises questions as to the validity of the judicial solution.

The analysis „The efficiency of the mechanism for compensation by the state of the damage caused by protracted proceedings or non-enforcement of judgments” is available in English HERE.

[1] LRCM, “Justice of the Republic of Moldova in figures - a comparative perspective” (2019), p. 18, available online: https://old2.old.crjm.org/wp-content/uploads/2019/10/Justi%C8%9Bia-din-Republica-Moldova-%C3%AEn-cifre-%E2%80%93-o-privire-comparativ% 4% 83_final-web.pdf .

[2] LRCM, “The mechanism for compensation of damages caused by the violation of reasonable time requirement — is it efficient?”; (2014), pp. 6 - 10, available online: https://old2.old.crjm.org/wp-content/uploads/2019/10/Justi%C8%9Bia-din-Republica-Moldova-%C3%AEn-cifre-%E2%80%93-o-privire-comparativ% 4% 83_final-web.pdf .

[3] Idem, p. 10.

[4] LRCM, “The mechanism for compensation of damages caused by the violation of reasonable time requirement — is it efficient?” (2014), pp. 6 - 10, available online: https://old2.old.crjm.org/wp-content/uploads/2019/10/Justi%C8%9Bia-din-Republica-Moldova-%C3%AEn-cifre-%E2%80%93-o-privire-comparativ% 4% 83_final-web.pdf , p. 10.

To the registered candidates

for the position of President of the Republic of Moldova

for the election of 1 November 2020

The signatory organizations, members of the Civic Coalition for Free and Fair Elections (CALC),

Call upon candidates for the position of President of the Republic of Moldova to participate in the election debates organized by media service providers in the context of the election campaign for the presidential election of 1 November 2020.

The presidential elections in the Republic of Moldova are set for 1 November 2020. Free access to information, information and electoral education activities, as well as election campaign activities are essential for the voters to exercise a conscious vote.

The presidential election of 1 November 2020 will be organized in the context of a specific situation related to the sanitary and epidemiological restrictions imposed at the national and/or regional level due to the COVID-19 pandemic. Given that there are less than 20 days left before the election and the authorities report approximately 1000 COVID-19 confirmed cases daily, a `Red Code’ state of emergency in public health was established in 26 administrative-territorial units[1]. It is thus clear that the election candidates are very limited in conducting the campaign activities, and voters – in their right to receive information about the campaign from the first source.

To this end, the opening of several media service providers to organize public debates is welcome.

First, the election debates are a direct, important and credible source of information for voters about the election campaign and election contenders.

Second, the electoral debates are a free and accessible possibility for all candidates to inform voters on the most sensitive issues of the society that are described in their election platforms. In addition, voters are informed at the same time as the value of the candidates’ platform is compared with those of the rival candidates, and, as a consequence, determining the voters to vote.

And last but not least, in the COVID-19 pandemic, the election debates organized by media service providers are one of the few campaign activities with a low contamination risk.

Furthermore, debates are a good practice of election campaign internationally and an efficient tool for promoting the freedom of expression and political pluralism during elections.

Beyond the aspects detailed above, we remind that according to the electoral law of the Republic of Moldova[2], media service providers shall organize election debates, and the local/regional ones have the right to organize election debates during the presidential election campaign. In this context, the media service providers are obliged by law to bear considerable costs in order to reach the goal of informing the voters. On the other hand, there were already first instances of election contenders refusing to participate in election debates. Moreover, even if the law allows informing voters through trusted persons, the candidates do not use this alternative instrument and often the candidates’ viewpoint is lacking or it is not reflected in debates.

In view of the above, we believe that it is imperative for all candidates or their trusted persons to participate in election debates, in order to ensure an electoral competition based on equal opportunities, as well as in the best interest of voters to form conscious opinion about the contenders!

Thus, reiterating the above-mentioned,

We ask the candidates to participate personally in the election debates organized by media service providers or to delegate their trusted persons.

—————————————————————————————————————————————–

The Civic Coalition for Free and Fair Elections is a group of 34 non-governmental organizations from the Republic of Moldova, which are monitoring the election processes, are conducting electoral education and the apolitical mobilization of voters.

The Coalition aims at developing democracy in the Republic of Moldova by promoting and conducting free and fair elections according to the standards of ODIHR (OSCE), Council of Europe and specialized affiliated institutions.

[1]  National Extraordinary Public Health Commission, Decision No 33 of 28.09.2020 (https://gov.md/sites/default/files/hotarirea_cnesp_nr.33_28.09.2020.pdf

[2] Election Code of the Republic of Moldova (Article 70 (3)).

Organizațiile societății civile, Consiliul pentru Egalitate și Consiliul de Presă solicită concurenților electorali și susținătorilor acestora să nu utilizeze discursul de ură, iar instituțiile media să prevină răspândirea acestui tip de discurs

În contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020,  organizațiile societății civile, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității și Consiliul de Presă atrag atenția asupra faptului că discursul de ură și instigare la discriminare în spațiul public și în mass-media din Republica Moldova este tot mai des utilizat și crește în intensitate în campaniile electorale.

Conform datelor Promo-LEX, în ultimii doi ani, numărul de cazuri de discurs de ură s-a dublat (de la 2 la 4,2 cazuri pe zi), acest tip de discurs manifestându-se preponderent în context politic (47,5% din numărul total de cazuri). În același timp, monitorizarea discursului de ură de către Asociația Promo-LEX în contextul alegerilor locale noi din Chișinău, din 20 mai 2018, alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 și alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019, confirmă creșterea dinamicii discursului de ură în perioadele preelectorale și electorale, și descreșterea acesteia după încheierea alegerilor.

Datele monitorizării arată că, candidații și simpatizanții acestora, dar și politicienii sunt atât autori ai discursului de ură, cât și victime. De cele mai multe ori, discursul de ură împotriva acestui grup este utilizat și răspândit de alți politicieni, creându-se astfel un cerc vicios. În același timp, prin statutul lor, politicienii care utilizează discursul de ură determină înrădăcinarea prejudecăților, dezvoltarea unor atitudini negative în societate și chiar apariția unor forme de violență față de alte grupuri sociale.

Pe de altă parte, mass-media rămâne a fi cea mai importantă sursă de răspândire a intoleranței în spațiul public. De exemplu, doar în perioada august – noiembrie 2019, cele 516 cazuri de discurs de ură identificate de Promo-LEX au înregistrat 6 288 058 de vizualizări în spațiul online, ceea ce reprezintă 51 541 de vizualizări pe zi.

De asemenea, unele instituții media și jurnaliștii fac uz de discurs de ură și instigă la discriminare, inclusiv prin promovarea prejudecăților față de politicieni, femei, persoane LGBTI, persoane cu dizabilități etc.

În acest sens, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, semnatarii apelului recomandă politicienilor, concurenților electorali și simpatizanților acestora, precum și instituțiilor media și jurnaliștilor să se abțină de la utilizarea discursului de ură și instigare la discriminare și să contribuie la promovarea unui discurs public echilibrat.

Astfel, semnatarii apelului îndeamnă:

1. Candidații și simpatizanții acestora, precum și politicienii:

a)Să respecte demnitatea tuturor persoanelor indiferent de rasă, culoare, naționalitate, origine etnică, religie sau convingeri, gen, vârstă, dizabilitate, orientare sexuală, identitate de gen, limbă vorbită, apartenență politică sau orice alt criteriu protejat;

b)Să utilizeze un limbaj respectuos în raport cu contracandidații și oponenții lor politici;

c)Să promoveze discursul public curat în activitatea politică și, în special, în campania electorală;

d)Să nu admită utilizarea discursului de ură și instigare la discriminare împotriva diferitelor grupuri sociale;

e)Să nu folosească în materialele campaniei electorale imagini sexiste, instigatoare la ură și discriminare;

f)Să nu exprime, susțină sau promoveze idei sau teorii privind superioritatea unui grup de persoane pe baza rasei, originii etnice, religiei, genului, vârstei, orientării sexuale, identității de gen, dizabilității, altor caracteristici personale protejate sau o asociere a acestora.

2. Instituțiile media:

a)Să nu multiplice discursul de ură și instigare la discriminare în campania electorală, dar și în afara acesteia, prin utilizarea stereotipurilor și prejudecăților față de diverse grupuri sociale sau fără dezaprobarea clară a unui astfel de comportament;

b)Să modereze comentariile de ură și instigare la discriminare apărute pe paginile lor din rețetele de socializare sau la subsolul articolelor de pe paginile lor web;

c)Să reflecte în mod responsabil, cu explicații cuvenite și cu reflecții critice subiectele sensibile care vizează un anumit grup, pentru a evita stigmatizarea acestora.

3. Jurnaliștii:

a)Să informeze publicul despre campania electorală și să promoveze un limbaj respectuos și echilibrat fără utilizarea imaginilor sexiste și denigratoare sau utilizarea titlurilor care accentuează elementele de discriminare, atac, denigrare, agresivitate, ură sau violență;

b)Să informeze echidistant și obiectiv fără prezentarea unor grupuri sociale doar în contexte negative;

c)Să intervină și să dezaprobe mesajele de ură și/sau instigare la discriminare spuse de către invitați în cadrul emisiunilor TV, Radio, online etc.;

d)Să raporteze cazurile de discurs de ură la Consiliul Audiovizualului;

e)Să depună plângeri la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității atunci când sunt victime ale discursului de ură și/sau instigare la discriminare.

Apelul public este disponibil AICI.

Organizații și autorități semnatare:

1. Asociația Promo-LEX
2. Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității
3. Consiliul de Presă din Republica Moldova
4. Centrul de Resurse Juridice din Moldova
5. Platforma pentru Egalitate de Gen
6. Coaliția pentru Incluziune și Nediscriminare
7. Asociația Obștească „Gender Centru”
8. Asociația „Femeia pentru o societate contemporană”
9. Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”
10. Militanta Alina Cebotari
11. Institutul de dezvoltare a conflictelor  „INRECO”
12. Experta gender Galina Precup
13. Asociația Obștească „Clubul Politic al Femeilor 50/50”
14. Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO)
15. Asociația Obștească „Pro-Cimișlia”
16. Asociația Obștească „Midava”
17. Asociația Obștească „Onoarea și Drepturile Femeii Contemporane”
18. Comunitatea WatchDog.MD
19. Keystone International Moldova
20. Asociația pentru Politica Externă (APE)
21. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
22. Asociația Presei Independente (API)
23. Asociația Obștească BIOS
24. Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor (AVD)
25. Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF)
26. Institutul de Dezvoltare Urbană
27. Business Professional Women
28. Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”
29. Local Democracy Agency Moldova (LDA)
30. Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM)
31. Alianța INFONET
32. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
33. Pro Cooperare Regională
34. Transparency International Moldova
35. Rețeaua Națională LEADER
36. Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului Eco-TIRAS
37. Asociația ECOTOX
38. Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP
39. Institutul European de Studii Politice din Moldova
40. Asociația Eco-Răzeni
41. Institutum Virtutes Civiles
42. Asociația „Femeia și copilul- Protecție și sprijin”
43. Asociația pentru Democrație Participativă ”ADEPT”
44. Institutul de Politici Publice (IPP)
45. Mişcarea Ecologistă din Moldova
46. Institutul de Instruire în Dezvoltare „MilleniuM”
47. Asociația Femeilor pentru Protectia Mediului și Dezvoltarea Durabilă
48. Fundația Soros-Moldova
49. Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități
50. Asociația „Eco-Sor”
51. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
52. INVENTO
53. Asociația Obștească „Caroma-Nord”
54. Centrul de Politici și Reforme (CPR)
55. Asociația Eco Contact
56. Uniunea organizațiilor invalizilor din Moldova (UOI RM)
57. Asociația pentru Reabilitarea Invalizilor din RM (ARIM)
58. REC Moldova