Author: paik

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), în colaborare cu Procuratura Generală din R. Moldova, a realizat Studiul privind optimizarea structurii procuraturii și a sarcinii de muncă a procurorilor din R. Moldova. Studiul conține recomandări privind consolidarea capacităților instituționale ale procuraturii din R. Moldova și eficientizarea activității acesteia.

Acest studiu recomandă reducerea ierarhiei procesuale în cadrul procuraturii și revederea radicală a rolului și structurii Procuraturii Generale. Se propune focusarea acesteia pe administrarea sistemului procuraturii și stabilirea politicilor ei. Iar competențele ei de a efectua sau conduce urmăriri penale pe anumite categorii de cauză pot fi transmise unei procuraturi nou-create.

Președintele CRJM, Vladislav Gribincea a declarat în cadrul lansării Studiului că „recomandările din studiu au fost făcute în baza standardelor și principiilor din alte țări, a analizei informațiilor oficiale cu privire la volumul de lucru al procurorilor din R. Moldova, a unui sondaj la care au participat mai bine de 75% din procurori și a interviurilor cu procurorii din țară”.

Laura Ștefan, expert anti-corupţie, ex-directoare ȋn Ministerul de Justiţie din România, a menționat faptul că astfel de studii stârnesc niște dezbateri „cruciale” în țările vizate. „Orice schimbare generează neliniște pentru oamenii din sistem”, a subliniat experta. Potrivit ei, acestui studiu îi lipsește o valoare cantitativă a infracțiunii și de aceea nu reușim să vedem eficiența muncii procuraturii.

Studiul a fost elaborat în vederea implementării Strategiei de reformare a sectorului justiției pentru anii 2011-2016, cu suportul financiar al Ambasadei SUA în R. Moldova.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) recomandă optimizarea sistemului procuraturii, redistribuirea funcţiilor de procuror, fortificarea capacităţilor unor procuraturi şi lichidarea altora. Recomandările au fost incluse în Studiul privind optimizarea structurii procuraturii şi a sarcinii de muncă a procurorilor din Republica Moldova, prezentat ieri, informează MOLDPRES.

Oleg Efrim, ministru al Justiţiei, a optat pentru consolidarea capacităţilor instituţionale ale procuraturii din Republica Moldova şi eficientizarea activităţii acesteia. Procurorul general, Corneliu Gurin, a declarat că recomandările făcute de experţi vor fi analizate şi se va ţine cont de ele în procesul de promovare a reformei procuraturii sub aspect legislativ-normativ şi instituţional.

Printre recomandările studiului se numără şi reducerea ierarhiei procesuale în cadrul procuraturii şi revederea radicală a rolului şi structurii Procuraturii Generale. ”Se propune focusarea acesteia pe administrarea sistemului procuraturii şi stabilirea politicilor procuraturii. Competenţele ei de a efectua sau conduce urmăriri penale pe anumite categorii de cauze pot fi transmise unei procuraturi nou-create”, a spus preşedintele CRJM, Vlad Gribincea.

În afară de Procuratura Generală, în Republica Moldova există 54 de procuraturi. În urma evaluării atribuţiilor şi a volumului de muncă a acestor instituţii, autorii studiului au recomandat fortificarea capacităţilor Procuraturii anticorupţie şi lichidarea sau revizuirea radicală a competenţelor Procuraturii municipiului Chişinău. De asemenea, s-a propus lichidarea procuraturilor militare, de transport şi a celor de nivelul curţilor de apel. Totodată, studiul mai recomandă optimizarea procuraturilor raionale şi de sector.

Cercetarea a fost realizată de CRJM, în colaborare cu Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală.

Redistribuirea funcţiilor de procuror, optimizarea structurii Procuraturii Generale, fortificarea capacităţilor unor procuraturi și lichidarea altora. Acestea sunt doar câteva dintre recomandările care se regăsesc în Studiul privind optimizarea structurii Procuraturii și a sarcinii de muncă a procurorilor din Republica Moldova, prezentat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

La lansare au fost prezenți ministrul Justiției, Oleg Efrim, procurorul general, Corneliu Gurin, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, reprezentanți ai Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Moldova.

Ministrului Justiției a declarat că este nevoie de a consolida capacităţile instituţionale ale procuraturii din Republica Moldova și de a eficientiza activitatea acesteia.

"Optimizarea structurii organelor procuraturii este foarte importantă în contextul în care, anterior, am discutat despre necesitatea optimizării instanțelor de judecată. Or, această optimizare trebuie să aibă loc concomitent, iar la final oamenii să aibă acces la o justiție echitabilă, corectă", a menționat Oleg Efrim.

Potrivit procurorului general, Corneliu Gurin, această cercetare reflectă unele probleme cu care se confruntă în prezent procuratura, cum ar fi volumul inegal de muncă al procurorilor sau atribuțiile acestora în afara procesului penal.

Printre recomandările studiului se numără: reducerea ierarhiei procesuale în cadrul procuraturii și revederea radicală a rolului și structurii Procuraturii Generale. Potrivit studiului, este necesar de a spori numărul de personal care asistă procurorii, deoarece Republica Moldova se află pe locul trei în topul țărilor europene cu cel mic număr de personal raportat la numărul de procurori.

Pe 31 decembrie 2012, în sistemul procuraturii existau 771 de procurori, asistați de 363 de persoane. Autorii cred că acest lucru va contribui la îmbunătățirea performanțelor sistemului procuraturii.

Elaborarea studiului este o acțiune prevăzută în Strategia de Reformare a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016.

Structura Procuraturii Generale ar trebui modificată, mai multe procuraturi – lichidate, iar funcțiile de procuror necesită a fi redistribuite. La această concluzie au ajuns experții Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) care au realizat un Studiu privind optimizarea procuraturii și a sarcinii de muncă a procurorilor din Republica Moldova.

Autorii studiului susțin că rolul și structura Procuraturii Generale trebuie modificate radical. „Se propune focusarea acesteia pe administrarea sistemului procuraturii și stabilirea politicilor procuraturii. Competențele ei de a efectua sau conduce urmăriri penale pe anumite categorii de cauze pot fi transmise unei procuraturi nou-create”, a explicat președintele CRJM, Vlad Gribincea.

În urma evaluării atribuţiilor celor 54 de procuraturi din R. Moldova și a volumului de muncă a acestor instituții, experții au ajuns la concluzia că Procuratura Militară, cea în Transporturi și cele patru procuraturi de nivelul curţilor de apel ar trebui lichidate. De asemenea, procuraturile raionale și de sector ar trebui optimizate, iar Procuratura Anticorupţie – fortificată. Nu este clară situația în cazul Procuraturii municipiului Chișinău. Specialiștii propun fie lichidarea acesteia, fie revizuirea radicală a competenţelor.

„Optimizarea structurii organelor procuraturii este foarte importantă în contextul în care, anterior, am discutat despre necesitatea optimizării instanțelor de judecată. Or, această optimizare trebuie să aibă loc concomitent, iar la final oamenii să aibă acces la o justiție echitabilă, corectă”, a menționat ministrul Justiției Oleg Efrim.

Potrivit aceluiași studiu, este necesar de a spori numărul de personal care asistă procurorii. Republica Moldova este pe locul trei în topul țărilor europene cu cel mic număr de personal raportat la numărul de procurori. La 31 decembrie 2012, în sistemul procuraturii existau 771 de procurori, asistați de 363 de persoane.

„Această cercetare reflectă unele probleme cu care se confruntă în prezent procuratura, cum ar fi volumul inegal de muncă al procurorilor sau atribuțiile acestora în afara procesului penal. Vom analiza atent și vom ține cont de recomandările făcute de experți”, a promis procurorul general, Corneliu Gurin.

Elaborarea studiului este o acțiune prevăzută în Strategia de Reformare a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016. Cercetarea a fost realizată de CRJM, în colaborare cu Ministerul Justiției și Procuratura Generală. Expertul internațional Jesper Wittrup a monitorizat realizarea studiului, iar publicarea acestuia a fost posibilă datorită susținerii financiare din partea Departamentului de Stat al Statelor Unite.