După majorarea de salarii judecătorilor. Întrebări fără răspuns

O primă analiză a Centrului pentru Resurse Juridice constată că oamenii legii au continuat să admită abateri care costă bugetul de stat zeci de milioane de lei…

În procesul de reformare a justiţiei, autorităţile statului au insistat, întâi de toate, pe majorarea salariilor judecătorilor – considerată cea mai sigură măsură în lupta cu corupţia din sistem. Într-o primă analiză a consecinţelor acestei decizii, experţii Centrului de Resurse Juridice au constatat că oamenii legii au admis un şir de abateri, care costă bugetul de stat zeci de milioane de lei. În primul rând, în pofida majorării salariilor, judecătorii au în continuare dreptul la premii şi ajutoare materiale. În al doilea rând, au sporit şi pensiile pentru magistraţi, Casa Naţională pentru Asigurări Sociale fiind silită să găsească aproape 20 de milioane lei pentru achitarea pensiilor majorate. Mai multe de la Diana Răileanu: 

Consecinţele financiare ale sporirii salariilor pentru judecători, suportate de bugetul de stat, îi determină pe experţii Centrului de Resurse Juridice să creadă că decizia a fost luată ... cel puţin pe negândite. De la începutul acestui an, salariile magistraţilor s-au dublat ori chiar triplat în mai multe cazuri. Dacă anul trecut un judecător de primă instanţă primea lunar peste 4 mii de lei, astăzi, aceeaşi persoană are o remunerare de aproape 11 mii. Majorarea este substanţială şi în cazul unui judecător de la Curtea Supremă de Justiţie, care în prezent este remunerat cu 14 mii lei, spre deosebire de 6 mii anul trecut. Sumele urmează să crească cu 10 la sută în următorii doi ani. În mod normal, constată Sorina Macrinici, consilieră în cadrul Centrului de Resurse Juridice, odată cu majorarea retribuţiei, judecătorii ar fi trebuit să renunţe la aşa numitul „ajutor material”, în mărime de un salariu, care până acum era oferit cu titlu de recompensă pentru proasta remunerare. Judecătorii continuă să beneficieze de acest bonus. Ba mai mult, observă experta, judecătorii în continuare au dreptul la premii băneşti, care pe parcursul unui an nu pot depăşi un salariu, dar îl pot atinge:

„Concluzia noastră este că mărirea salariilor pentru judecători a fost o măsură necesară şi mult aşteptată în sistemul judecătoresc. Nu ne putem permite o justiţie ieftină. Totuşi, întrebarea care nouă ne-a apărut s-a referit la acordarea acestor premii şi a ajutorului material. În primul rând, nu este clar destinaţia acestui ajutor material şi caracterul discreţionar al acordării premiilor, acesta fiind lăsat la discreţia Preşedintelui instanţei de judecată, fapt care nu este recomandat de Comisia de Veneţia, şi noi recomandăm autorităţilor ca acestea să fie excluse.”

Iniţial, legea privind majorarea salariilor pentru judecători, care a intrat în vigoare la începutul acestui an, urma să fie adoptată la pachet cu o altă lege, care excludea ajustarea pensiei la salariile mărite şi prevedea doar indexarea obişnuită a sumei. Fapt care, iarăşi, nu s-a întâmplat. Parlamentul a adoptat mai întâi legea privind majorarea salariilor şi abia cinci luni mai târziu, norma care se referea la pensiile judecătorilor, însă cu modificări esenţiale de la varianta iniţială. Astfel, noua lege menţinea dreptul magistraţilor de a cere recalcularea pensiei în baza majorărilor efectuate. În aceste condiţii, spune experta Sorina Macrinici, a sporit povara suportată de Fondul de pensii, gestionat de Casa Naţională pentru Asigurări Sociale. Doar pentru  judecătorii pensionaţi vor fi alocate 35 de milioane de lei, în comparaţie cu 15 milioane, suma plătita anul trecut:

„Creşterea este foarte mare, ea nu a fost planificată nici de CNAS, nici de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi nici de Parlament. CNAS este acum acţionat în judecată de mulţi judecători în demisie, care solicită majorarea pensiilor după mărirea salariilor. Ei se află cu o mulţime de dosare pe rol. Ei sunt într-o criză foarte mare. Această creştere, de fapt, în opinia noastră, pune în pericol întreg bugetul asigurărilor sociale de stat şi pune în pericol tot sistemul de pensii care este acum în Republica Moldova.”

În opinia experţilor de la Centrul de Resurse Juridice adoptarea legii care se referă la pensionarea judecătorilor, la cinci luni de la cea care prevede majorarea salariilor, ridică mai multe semne de întrebare. Mai ales la capitolul care vorbeşte despre îndemnizaţia unică la concediere. În trecut, îndemnizaţia se calcula în felul următor: salariul mediu al judecătorului era înmulţit la numărul de ani cât a deţinut această funcţie. Noua lege prevedea o reducere a sumei cu 50 la sută. Pentru a nu pierde banii, o parte dintre judecători au ales să-şi dea demisia tocmai în perioada dintre adoptarea celor două legi. Astfel, în cele cinci luni, 39 de judecători au plecat din sistem cu îndemnizaţii de concediere calculate în baza vechii formule. Astăzi, statul este obligat să le plătească acestora peste 10 milioane lei.

De unde vor lua autorităţile bani pentru a acoperi aceste găuri financiare, nu este clar. Cert e că pe lângă cele 60 de milioane de lei alocate anul acesta pentru majorarea salariilor judecătorilor din sistem, vor fi necesare alte câteva zeci de milioane, pentru magistraţii pensionaţi.

The mechanism for repairing the damage caused by the breach of the reasonable time examination must be improved

The compensations for non-material damages in Moldova are much lower than those offered by the European Court for Human Rights (ECtHR) in comparable cases. This is the conclusion drawn by the Legal Resources Centre from Moldova (LRCM) following an analysis of the efficiency of the mechanism of compensation by government of the damage caused by the delay in the examination of cases or failure to enforce final court judgments. This mechanism was introduced on July 1st, 2011 by Law No. 87/2011 with a view to enforcing the judgment of the ECtHR in the case of Olaru and others v. Moldova. LRCM has also found that many of the cases related to Law No. 87 have been examined at a slow pace, while judges have provided insufficient grounds for their decisions in the respective cases. Sometimes judges even ascertained that the reasonable term had been violated, although ECtHR standards do not allow for such conclusions. Consequently, the gaps identified in the Law No. 87/2011 may determine ECtHR to conclude that the mechanism introduced by this law is inefficient. These findings were made after an analysis by LRCM of over 90% of the cases related to Law No. 87 in which final judgments were issued, by November 2013. As a result, LRCM recommends in a policy document to change the procedure for provision of compensations for violation of the reasonable term. The compensation might be provided by the Ministry of Justice (MoJ) based on clear standards that have already been developed by MoJ. MoJ’s decision could be appealed at the Supreme Court of Justice (SCJ). Presently, similar mechanisms are efficiently implemented in the Czech Republic, UK, and Spain. If the existing mechanism for compensation by government of the damage caused by the delay in the examination of cases or the failure to enforce court decisions is maintained, a system should be introduced in the courts to ensure prompt examination of the cases related to Law No. 87. In addition, SCJ should establish practices to ensure proper compensations for violation of the reasonable term.

***

Until the middle of the last decade, failure to enforce court decisions was an extremely serious problem in Moldova. Through its judgment in the case of Olaru and others v. Moldova (July 28, 2009), the European Court for Human Rights requested the Government to establish a national mechanism for remedies in case of people affected by the failure to enforce court decisions. For this purpose, on April 21, 2011, the Parliament adopted Law No. 87. In 2012, the European Court acknowledged that the recourse introduced by Law No. 87 is an efficient one and declared over 300 Moldovan complaints inadmissible. Plaintiffs were advised to use the remedy provided for by Law No. 87.

***

Contact person: Vladislav GRIBINCEA, Executive Director of the Legal Resources Centre from Moldova, tel: 022 843 601, email: vladislav.gribincea@old2.old.crjm.org.

***

This policy document has been developed as part of the Monitoring and Contributing to the Progress of the Moldovan Judiciary Project, which is implemented by the Legal Resources Centre from Moldova with the support of the United State Agency for International Development (USAID) through its Rule of Law Institutional Strengthening Program (ROLISP). 1  fb

Societatea civilă este împotriva inițiativelor ce limitează sfera de aplicare a testării integrității profesionale

 

În scopul combaterii corupției, la 23 decembrie 2013, Parlamentul a adoptat Legea privind testarea integrității profesionale. În vara anului 2014, Centrul Național Anticorupție (CNA) a redactat modificări la legislaţie în vederea aducerii ei în concordanță cu Legea privind testarea integrităţii profesionale.

La 16 septembrie 2014, 15 organizaţii non-guvernamentale, printr-un apel public, şi-au exprimat dezacordul cu unele propuneri legislative făcute de Centrul Național Anticorupție. În particular, organizațiile solicită:

-          includerea în art. 16 al Legii nr. 325 a interdicției de angajare în funcții publice a persoanelor care au obținut în ultimii 5 ani rezultatul negativ în cadrul testului de integritate profesională;

-          menținerea Curții Constituționale în lista entităților publice ai căror angajați se supun testării integrității profesionale. În plus, semnatarii insistă ca și membrii Parlamentului și ai Guvernului ar trebui să fie incluși în această listă;

-          excluderea posibilității promovării pentru rezultatul pozitiv al testului de integritate.

Semnatarii apelului solicită Guvernului și Parlamentului să adopte pe parcursul sesiunii Parlamentului de toamnă-iarnă 2014 a modificărilor propuse de CNA cu ajustările de mai sus. De asemenea, semnatarii solicită Guvernului publicarea neîntârziată în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern din 20 august 2014 ”Pentru implementarea Legii nr.325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrității profesionale”.

Textul apelului poate fi descărcat aici.