Author: paik

De ce eu?, un film românesc din 2015, bazat pe un caz real care a avut loc în România la începutul anilor 2000, când un procuror s-a sinucis în toiul anchetării unui caz de presupusă corupție, va fi proiectat și în Republica Moldova.

De ce eu? , în regia lui Tudor Giurgiu, povestește cazul procurorului Cristian Panait (Emilian Oprea), tânăr idealist care investighează cazul unui coleg procuror suspectat de luare de mită, fals şi uz de fals, sustragere de documente. Ancheta are însă implicații la nivel extrem de înalt și îi spulberă tânărului magistrat încrederea în justiție. Încercând să descopere adevărul, Cristian intră într-o zonă periculoasă și se expune unor revelații dureroase și neașteptate.

„Un film inspirat dintr-o realitate atât de puternică poate fi făcut într-o mie de feluri. Pe mine, însă, mă interesează strict demontarea mecanismelor prin care un om puternic, la propriu și la figurat, ajunge în doar 20 de zile să-și ia viața. Ce mecanisme, ce resorturi interne se declanșează în momentul în care descoperi că tot sistemul pentru care ai lucrat și în care te-ai format e corupt și putred din temelii? E, practic, un film despre dezintegrarea rapidă a unui om care alege să lupte, din interior, împotriva sistemului”, declară Tudor Giurgiu.

Protagonist este Emilian Oprea, actor la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila. Regia îi aparține lui Tudor Giurgiu, aflat la cel de-al treilea lungmetraj din carieră după Legături bolnăvicioase (2006) și Despre oameni și melci (2012).

În Republica Moldova filmul va fi proiectat la Cahul (8 decembrie, ora 18.00, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” (str. Piața Independenței, 1)), Chișinău (9 și 12 decembrie, ora 18.00, Cinematograful „Odeon”) și Bălți (10 decembrie, ora 18.00, Universitatea de Stat „Alecu Russo” (str. Pușkin, nr. 38)). În toate cele trei locații intrarea va fi liberă. La proiecții vor fi prezenți și regizorul, Tudor Giurgiu, precum și doi experți anticorupție din România, care vor răspunde la întrebările spectatorilor după vizionarea filmului.

Proiecția filmului este organizată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și Expert Forum (România), cu suportul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.

Trailerul filmului: https://www.youtube.com/watch?v=eyZHoxDDpiA&feature=youtu.be

Reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat și Ministerului Justiției, însoțiți de Sorina MACRINICI și Ilie CHIRTOACĂ, consilieri juridici la CRJM, s-au informat privind bunele practici de implementare a mecanismului de desemnare procentuală, în cadrul unei vizite de studiu în Ungaria și Slovacia, între 16 și 20 noiembrie 2015.

Obiectivul vizitei de studiu a fost identificarea celor mai bune soluții pentru aplicarea efectivă în practică a „Legii 2%” în Republica Moldova și stabilirea rolului autorităților publice responsabile de punerea în aplicare a mecanismului 2%, studiind experiența Ungariei și Slovaciei, țări în care mecanismul este implementat de peste un deceniu.

Participanții la vizita de studiu au discutat aspectele specifice de implementare ale mecanismelor de desemnare procentuală, împreună cu specialiștii Oficiului Central al autorității Fiscale Naționale și Administrației Vămilor (NAV) din Ungaria și specialiștii Departamentului de Administrare Financiară (FS) din Slovacia. Discuțiile s-au axat pe descrierea procedurilor tehnice de procesare a formularelor și declarațiilor de desemnare și aprecierea resurselor necesare pentru distribuirea, verificarea și controlul asupra sumelor desemnate către beneficiarii acestui mecanism.

Împreună cu reprezentanții Biroului Ungar de Statistică (KSH), Centrului de formare și informare al sectorului non-profit (NIOK) din Budapesta și Centrului pentru filantropie din Bratislava (CF), membrii delegației moldovenești au discutat despre impactul mecanismului de desemnare procentuală din perspectiva beneficiarilor acestui mecanism.

Experiența dobândită în cadrul vizitei de studiu va contribui la consolidarea eforturilor comune ale autorităților și societății civile în vederea  implementării unui mecanism sustenabil de desemnare procentuală în Republica Moldova.

Vizita de studiu a fost organizată de către Centrul European pentru drept necomercial (ECNL) în parteneriat cu CRJM. Aceasta face parte dintr-o serie de activități în cadrul proiectului „Promovarea reformelor juridice și advocacy pentru reforme în vederea promovării unui mediu favorabil pentru organizațiile societății civile”, în cadrul Programului Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova, implementat de FHI 360. Activitatea a fost posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

La 13-14 noiembrie 2015, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice (ECPI) a desfășurat o sesiune de feedback pentru cadrele didactice și asistenții sociali care au participat în cadrul programului de formare de formatori în domeniul nediscriminării. Sesiunea de feedback încheie programul de instruire în domeniul nediscriminării, care a inclus două sesiuni de formare de formatori și 15 instruiri cascadă pentru cadre didactice și asistenți sociali care au avut loc în perioada aprilie-noiembrie în raioanele republicii.

În cadrul sesiunii de feedback cele 13 cadre didactice și 9 asistenți sociali, formatori în domeniul nediscriminării, împreună cu experții CRJM și ECPI, au analizat cursul instruirilor desfășurate: dificultățile întâmpinate în cadrul sesiunilor de formare, au recapitulat noțiunile de bază privind egalitatea și nediscriminarea, precum și au făcut schimb de sugestii privind necesitățile cadrelor didactice și asistenților sociali în ceea ce privește instruirile în domeniul nediscriminării pentru viitor.

În cadrul sesiunilor de formare de formatori, câte 6 zile pentru cadrele didactice și 6 zile pentru asistenții sociali, participanții au fost familiarizați cu noțiunile de bază privind egalitatea și nediscriminarea, au identificat rolul cadrelor didactice și asistenților sociali în combaterea discriminării și le-a fost asigurat nivelul de expertiză pentru livrarea unei instruiri pe subiectul nediscriminării. Ulterior, formatorii au livrat sesiuni de instruire în domeniul egalității și nediscriminării cu durată de o zi, în total fiind instruiți 188 de cadre didactice și 118 asistenți sociali din raioanele republicii.

În cadrul instruirilor, pedagogii și asistenții sociali au făcut cunoștință cu noțiunile de bază din domeniul nediscriminării, cu actele normative și instituțiile ce activează în acest domeniu. Totodată, au fost discutate situații de discriminare din domeniul educației și asistenței sociale, cu care se confruntă pedagogii și asistenții sociali, au fost analizate hotărârile Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității pe diverse sesizări privind cazuri de discriminare.

Activitățile de formare și instruire a cadrelor didactice și asistenților sociali au fost organizate în cadrul proiectului „Promovarea egalității – consolidarea agenților schimbării”, finanțat de Uniunea Europeană, implementat de CRJM și ECPI.

CRJM a analizat cât de uniformă este practica instanțelor judecătorești privind litigiile companiilor cu Serviciul Vamal. În timp ce prima instanță frecvent admite acțiunea companiilor și anulează deciziile organelor vamale privind majorarea retroactivă a plăților vamale, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) are tendința de a respinge acțiunile companiilor. Acest fapt a fost constatat în analiza „Majorarea retroactivă a plăților vamale – este oare uniformă practica judiciară în acest domeniu?”, lansată de CRJM în cadrul unui eveniment public la 12 noiembrie curent.

Concluziile se bazează pe analiza hotărârilor CSJ emise în perioada 10 mai 2014 – 31 octombrie 2015. A fost studiată aplicarea de către instanțele judecătorești a art. 181/1 alin. 3 Cod vamal și a Recomandării CSJ nr. 65. Recomandarea CSJ nr. 65 prescrie anularea deciziilor de majorare a plăților vamale în urma verificării post factum a corectitudinii importurilor atunci când erorile nu sunt cauzate de importator.

Documentul a mai stabilit că CSJ a schimbat soluția dată de instanțele inferioare în jumătate din cauzele decise irevocabil (în 6 din 12), ceea ce sugerează că în art. 181/1 alin. 3 Cod vamal este aplicat diferit de instanțele judecătorești de grad diferit.

CRJM a stabilit că CSJ a dat soluții compatibile cu Recomandarea nr. 65 în șapte (57%) din cele 12 cauze decise irevocabil, iar în alte cinci cauze (43%) nu a fost aplicată corespunzător această recomandare. În plus, CSJ a adoptat, în perioade apropiate de timp, soluții divergente la importul acelorași produse de către companii diferite.

Chiar dacă Recomandarea nr. 65 a fost adoptată pentru a uniformiza practica judecătorească, practica CSJ cu privire la aplicarea acestei recomandări a fost foarte variată și, chiar și după 18 luni de la adoptarea recomandării, nu a fost observată tendința de consolidare a poziției exprimate în Recomandarea nr. 65.

Analiza „Majorarea retroactivă a plăților vamale – este oare uniformă practica judiciară în acest domeniu?” a fost elaborată pentru a contribui la uniformizarea practicii judiciare. Lipsa unei practici judecătorești uniforme nu poate duce decât la scăderea încrederii în sistemul judecătoresc.

Analiza practicii judiciare fost realizată cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în cadrul Programului de Consolidare a Instituțiilor Statului de Drept (ROLISP).

Înregistrarea video a evenimentului de lansare a documentului este disponibilă aici.

Prezentarea documentului analitic „Majorarea retroactivă a plăților vamale – este oare uniformă practica judiciară în acest domeniu?”.