Author: paik

The signatories to this Declaration condemn the distortion of the democratic process in the Republic of Moldova based on the manner FILIPS’s Government was established, voted and sworn in. This has a severe impact on the confidence in this government. We call on policymakers to respect the principles of the rule of law and legislation as well as to rebuild lost confidence in state institutions through immediate and resolute actions.

The full text of the Declaration can be downloaded here.

Chiar și după modificarea legislației care limitează situațiile de efectuare a interceptărilor, numărul cererilor de autorizare din partea procurorilor a crescut constant, iar rata autorizărilor acordate de judecătorii de instrucție a rămas la nivel de 98%. La această concluzie au ajuns autorii analizei „Interceptarea convorbirilor telefonice în Republica Moldova: progres sau regres?(actualizat 2016.02.29), elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

Subiectul interceptărilor convorbirilor în Republica Moldova a fost abordat după pronunțarea de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), în septembrie 2009, a hotărârii Iordachi și Alții c. Moldovei. În această hotărâre CtEDO constată că legislația cu privire la interceptarea convorbirilor nu conținea garanții suficiente împotriva abuzului, iar numărul de autorizări ale interceptărilor convorbirilor telefonice era foarte înalt.

Potrivit analizei, în pofida modificării, în 2012, a legislației privind interceptările, numărul de demersuri din partea procurorilor de autorizare a interceptărilor a crescut alarmant în ultimii ani, ajungând la 9,962 în 2015, în comparație cu 2,915 în 2013. În același timp, rata autorizărilor acordate de judecătorii de instrucție a rămas la fel de înaltă – circa 98% anual.

Deși legislația a fost îmbunătățită, aceasta continuă să aibă lacune, și anume nu obligă judecătorul de instrucție să informeze persoana că convorbirile sale au fost interceptate, atunci când constată ilegalitatea interceptării și nu menționează circumstanțele în care poate fi amânată informarea persoanei. Astfel, persoanele interceptate nu pot reacționa eficient la ingerințele în viața lor privată. De asemenea, legislația permite procurorilor să anexeze la dosarul penal doar rezultatele interceptării pe care le consideră importante pentru cauza penală, iar partea apărării nu are acces la restul înregistrărilor care ar putea conține informații importante pentru ea. Acest lucru lasă spațiu pentru abuz și poate reduce posibilitățile de apărare.

Autorii analizei evidențiază și alte carențe ale practicii de interceptare, precum: lipsa informațiilor cu privire la numărul de înregistrări păstrate și distruse de către procurori, care sunt confidențiale, lipsa de spații securizate în unele judecătorii în care sunt păstrate originalele interceptărilor. Totodată, controlul parlamentar al interceptării convorbirilor nu este transparent. Anual, Procurorul General prezintă Parlamentului un raport cu privire la efectuarea măsurilor operative de investigație, care nu este publicat, fiind catalogat drept secret de stat, deși o mare parte din informații sunt de interes general, ce vizează drepturile omului.

Conform paginii web a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care monitorizează executarea hotărârilor CtEDO de către statele membre, până în decembrie 2015, Guvernul Republicii Moldova nu a prezentat vreun plan de acțiuni în ceea ce privește executarea hotărârii Iordachi și Alții c. Moldovei.

Înregistrarea video a evenimentului de prezentare a analizei „Interceptarea convorbirilor telefonice în Republica Moldova: progres sau regres?” poate fi urmărită aici .

O analiză a legislației Republicii Moldova și compatibilitatea acesteia cu standardele europene în domeniul egalității și nediscriminării, precum și recomandările rezultate din analiza efectuată au fost definitivate și publicate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice (ECPI). Analiza este disponibilă în limbile română, engleză și rusă.

Analiza compatibilității legislației din Republica Moldova cu standardele europene în domeniul egalității și nediscriminării a examinat, în special, mecanismul național de protecție împotriva discriminării creat prin Legea nr. 121 cu privire la asigurarea egalității din 25 mai 2012 și anume mandatul și practica Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității (CPPEDAE) și a instanțelor de judecată. Astfel, una dintre constatările-cheie ale studiului este că Legea nr. 121, în mare parte conformă standardelor europene, are o lacună majoră ce ține de competențele CPPEDAE. Legea acordă CPPEDAE competențe privind legislația și politicile, prevenirea discriminării și examinarea plângerilor individuale. În același timp, legea nu-i acordă două competențe importante, care reduc semnificativ rolul CPPEDAE: cea de a aplica sancțiuni pentru faptele de discriminare și de a sesiza Curtea Constituțională în cazul în care consideră că unele prevederi legislative sunt discriminatorii.

Recomandarea-cheie a studiului constă în revizuirea Legii nr. 121 și a cadrului normativ conex pentru a acorda CPPEDAE competențe depline, și anume competența de a aplica sancțiuni pentru faptele de discriminare și dreptul de a sesiza Curtea Constituțională. Recomandările formulate în urma efectuării analizei sunt adresate Guvernului, instanțelor de judecată, CPPEDAE, Biroului de Relații Interetnice și Avocatului Poporului. Totodată, studiul va fi o resursă utilă pentru reprezentanții societății civile și ai comunității donatorilor, interesați de promovarea egalității și nediscriminării în Republica Moldova.

Documentul a fost elaborat de CRJM în parteneriat cu ECPI, în cadrul proiectului „Promovarea egalității – consolidarea agenților schimbării”, finanțat de Uniunea Europeană.

În cadrul proiectului au fost implementate două programe de formare de formatori în domeniul nediscriminării, unul pentru cadre didactice și altul pentru asistenți sociali. Formatorii instruiți au desfășurat 15 instruiri-cascadă pentru 188 cadre didactice și 118 angajați din asistența socială din țară. În cadrul programului au fost elaborate Curricula pentru formarea continuă în domeniul nediscriminării (pentru cadre didactice și pentru asistenți sociali) și Curricula pentru formarea de formatori în domeniul nediscriminării (pentru cadre didactice și pentru asistenți sociali), inclusiv un ghid-resursă, care sunt disponibile în limbile română și rusă (pot fi descărcate pe pagina web a CRJM).

În cadrul proiectului urmează a fi publicate două ghiduri – pentru juriști și nejuriști – în domeniul egalității și nediscriminării.

Organizațiile societății civile susţin iniţiativa Președintelui Republicii Moldova, domnul Nicolae TIMOFTI, de a impune criterii de integritate candidatului la funcția de Prim-ministru și îi solicită să facă față oricăror presiuni și încercări de a aduce la guvernare persoane compromise şi de a submina legalitatea şi corectitudinea activității instituțiilor de stat.

Printr-o declarație comună, organizațiile semnatare reiterează apelul din 5 ianuarie 2016 despre eșuarea tentativei Parlamentului de investire a Guvernului ca urmare a lipsei cvorumului. ONG-urile cheamă în continuare Parlamentul să se convoace pentru a se expune prin vot asupra Programului de activitate și a listei Guvernului Sturza, iar Președintele Republicii să demareze consultările pentru desemnarea unui alt candidat la funcția de Prim-ministru doar după primirea hotărârii Parlamentului de neacordare a votului de încredere. Dacă totuși, Președintele Republicii Moldova decide să desemneze un candidat propus de majoritatea parlamentară, atunci semnatarii declarației îi solicită să-și utilizeze toate drepturile atribuite legal pentru a desemna doar un candidat integru și asupra căruia nu planează suspiciuni de corupție, și cer:

- asigurarea unui proces transparent al dezbaterilor privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru;

- verificarea prealabilă a candidatului la funcția de Prim-ministru și a tuturor candidaților la funcțiile de membri ai Guvernului Republicii Moldova privind corespunderea criteriilor de integritate;

- asumarea de către candidatul la funcția de Prim-ministru și toţi candidații la funcțiile de membri ai Guvernului Republicii Moldova a obligațiunii de a semna, pe propria răspundere, Declarația de integritate după modelul anexat cu ulterioara instituționalizare a Declarației de integritate, prin propunerea amendamentelor la Legea Nr.199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică.

Semnatarii declarației propun și un model al Declarației de integritare care să fie semnată de candidații pentru funcții publice.

Textul integral al declarației poate fi descărcat aici.