Author: paik

Societatea civilă condamnă vehement declarațiile discriminatorii ale Mitropolitului Moldovei Vladimir, făcute în cadrul ședinței Parlamentului Republicii Moldova din 27 Aprilie 2016 și tolerarea, ba chiar susținerea acestora, de către unii deputați.

La 27 aprilie 2016, Mitropolitul Moldovei Vladimir, în discursul său în fața legislativului, a pledat pentru abrogarea “Legii  Antidiscriminare”, invocând că aceasta protejează drepturile minorităților sexuale și că astfel de legi duc „la destabilizarea situației în societate și prăbușirea valorilor noastre creștine.” Spre regret, mai mulți deputați au aplaudat această chemare.

Declarațiile Mitropolitului încalcă limitele unui discurs religios, fiind făcute în forul legislativ al statului. Amintim că Republica Moldova este un stat laic. De asemenea, declarațiile au atins grav egalitatea și demnitatea umană a persoanelor LGBT, care în viziunea Mitropolitului nu merită să se bucure de tratament egal. De asemenea, declarația este eronată, deoarece limitează Legea 121 la un singur grup protejat.

Reacția deputaților care au aplaudat denotă lipsa responsabilității și respectării principiului egalității și nediscriminării.

Reamintim că Legea cu privire la asigurarea egalității protejează de tratament discriminatoriu toate persoanele aflate pe teritoriul Republicii Moldova indiferent de rasă, culoare, naționalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, dizabilitate, opinie, apartenență politică sau orice alt criteriu similar.

De asemenea, reamintim că promovarea mesajelor cu caracter discriminatoriu, în adresa oricărui grup de persoane, este de neadmis într-un stat de drept și democratic, care potrivit Constituției și tratatelor internaționale, protejează și promovează în mod egal drepturile și libertățile tuturor oamenilor.

Ne exprimăm profundul regret că tribuna Parlamentului servește mijloc de promovare a unor mesaje dezechilibrate care contravin principiilor și standardelor internaționale în domeniul drepturilor omului. Amintim că Republica Moldova este parte a unui șir de convenții care consacră principiul egalității și nediscriminării.

Articolul 1, (3) al Constituției Republicii Moldova stabilește că Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertățile lui […] reprezintă valori supreme şi sunt garantate. De asemenea, articolul 16 al Constituției consfințește principiul Egalității, astfel încât respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului iar egalitatea cetățenilor în fața legii și autorităților publice este garantată.

În concluzie, fiind conștienți de importanța și impactul pe care o au asupra societății mesajele discriminatorii, și având în vedere ingerința admisă în drepturile și libertățile fundamentale protejate de Constituție și garantate de tratatele internaționale, solicităm abținerea de la promovarea mesajelor discriminatorii, inclusiv în Plenul Parlamentului Republicii Moldova.

Cu această ocazie, reamintim obligația Parlamentului Republicii Moldova să contribuie la prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității în societate. Republica Moldova încă are restanțe privind cadrul legal național, alocarea resurselor suficiente pentru activitatea Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității  și abilitarea acestuia cu competențe depline.

Textul integral al declarației este disponibil aici.

Organizațiile semnatare:

• Asociația Promo-LEX;
• Coaliția Nediscriminare;
• Centrul de Resurse Juridice din Moldova;
• Asociaţia Obștească AFI (Act For Involvement);
• Centrul Național al Romilor;
• Asociația pentru Politică Externă;
• Institutul de Politici Publice;
• Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”;
• Centrul pentru Jurnalism Independent;
• Transparency International-Moldova.

La 21 aprilie 2016, cu votul a 51 deputați, Parlamentul Republicii Moldova a votat în lectură finală Legea cu privire la reorganizarea hărții judecătorești. Potrivit acesteia, începând cu 1 ianuarie 2017, în țară vor exista 15 instanţe judecătoreşti de nivelul întâi (judecătorii), față cele 44 existente în prezent. Aceasta va permite îmbunătăţirea calităţii actului judecătoresc, eradicarea corupţiei şi eficientizarea cheltuielilor publice. Optimizarea hărții judiciare reprezintă una din cele mai importante acțiuni de reformă asumate prin Strategia de Reformă a Sectorului Justiției SRSJ pentru perioada 2011 – 2016.

Noile instanţe judecătoreşti vor fi create prin comasarea judecătoriilor existente, astfel încât în fiecare judecătorie să fie cel puțin 9 judecători. Toate cele 5 judecătorii din Chişinău vor fi comasate într-o singură judecătorie. Judecătoriile specializate (militară și comercială de circumscripție) își vor înceta activitatea. Optimizarea a avut la bază studiile privind optimizarea hărţii judiciare şi specializarea judecătorilor, elaborate de CRJM.

Reorganizarea hărții judecătorești implică construcția de noi sedii pentru instanțele judecătorești rămase, inclusiv construcția sediului unic pentru judecătoria mun. Chișinău. Potrivit unui ghid elaborat în acest sens, noile clădiri urmează să aibă planificări tipizate, răspunzând tuturor cerinţelor moderne înaintate faţă de o instanţă judecătorească. Până la construcţia noilor sedii, judecătorii urmează să activeze în sediile curente, care vor deveni oficii ale instanțelor nou create.

Construcţia sediilor se va efectua treptat, până la 31 decembrie 2027. Potrivit studiului de fezabilitate, reorganizarea hărții judecătorești va costa 1.18 miliarde lei. Optimizarea va genera anual economii nete de 45,3 milioane lei, iar recuperarea investițiilor va avea loc în 17 ani.

Proiectul de lege votat prevedea că mandatul tuturor președinților și vicepreședinților de instanțe va înceta la 1 ianuarie 2017. CRJM a propus anterior ca mandatele președinților și vicepreședinților să fie încetate doar în cazul judecătoriilor care vor dispărea în urma optimizării. În caz contrar, independența sistemului judecătoresc va fi pusă în pericol. Se pare că această propunere nu a fost acceptată.

The representatives of civil society organizations express their deepest concern about the campaign led by some political interest groups and affiliated media institutions aimed at discrediting the representatives of the diplomatic corps that monitor the evolution of reforms in the Republic of Moldova.

We condemn the accusations made by these groups in saying that members of the diplomatic corps interfere in the justice act or that members of the diplomatic corps can only give general talks about the problem of corruption and cannot point at concrete illegalities and anti-democratic deviations.

We demand that these political interest groups stop their unfounded and inadmissible attacks.

As the Republic of Moldova started on the European path, the European Union launched a major campaign of financial, technical and expert assistance to support the reforms in our country. Therefore, we believe that the foreign donors have the right to present their opinion not only vis-à-vis the implementation of separate activities from action plans, but also about the results of these reforms or their absence.

One of the reasons for civil society organizations that monitor reforms in the country to share their opinions and expertise with international institutions, donors and development partners, is to influence decision makers in Moldova to consolidate the state of law and democracy based on a free market economy.  The critical opinions passed by the representatives of the diplomatic corps accredited in Moldova, especially of the partners that invest the money of their taxpayers in the development of the Republic of Moldova, present a useful and necessary for the Government and Moldovan citizens evaluation and the conclusions of the foreign diplomats need to be treated sincerely and honestly to correct the path of the reforms and initiate modifications in the areas that lag behind.

The declaration can be downloaded here.

Signatory organizations:

1. Association for Participatory Democracy (ADEPT),
2. ACTIE,
3. Eco-TIRAS International Environmental Association of River Keepers,
4. Association of Independent Press (API),
5. Women’s Association for the Environment Protection and Sustainable Development (AFPMDD),
6. Business Consulting Institute,
7. BIOS,
8. CAPC,
9. Resources Centre DIALOG-Pro,
10. Legal Resources Centre from Moldova (LRCM),
11. Centre for Independent Journalism from Moldova (CIJM)
12. PAS Center,
13. National Youth Council of Moldova,
14. East-European Foundation,
15. Foundation for Advancement of Molodva,
16. Institute for Development and Social Initiatives,
17. Training and Development Institute "MilleniuM",
18. Institute for European Policies and Reforms (IPRE),
19. Open Government Institute
20. Association PROMO-LEX,
21. RCTV Memoria,
22. Terra-1530,
23. Transparency International – Moldova,
24. The Union of People with Disabilities from the Republic of Moldova.

Civil Society Organizations are deeply concerned about serious negative consequences for fundamental human rights, which could result following the adoption of the draft law promoted by the Ministry of Internal Affairs and adopted by the Government on 30 March, 2016. The draft law provides extremely broad rights to the law enforcement bodies for an extended list of criminal offenses, to the detriment of the principles governing the protection of private life and the freedom of expression. Moreover, the entire burden of implementing legislative amendments rests on service providers, without having in place an analysis of costs and efficiency of measures to be undertaken, which could translate into significantly increased costs for on-line and Internet services.

Signatory organisations are well aware of the importance of preventing child sexual abuse  and terrorism related offenses and do not question the need to improve the legal framework in these fields. However, the draft law goes far beyond its declared objectives and gives room for abuse.Thus, the social risk degree for which special investigative measures are provided vary for different types of offences, this risk being the highest in cases of sexual abuse offences against children, terrorism and even cyber crimes in comparison with infringement of copyright and related rights. We believe that special investigative measures are to be separated by different types of offenses, including social risk degree they imply, it being much lower in case of offenses relating to copyright and related rights. The draft law establishes generalized rather than specific and targeted surveillance measures. It has an extremely broad applicability and does not establish guarantees for respect of human rights. The burden of implementation of the legislative amendments rests on service providers. There is no balance between interference with human rights and implementation costs, on the one side, and the effectiveness of such measures, on the other one. Additionally, some terms are not sufficiently accurate and create opportunities for abuse.

Civil Society Organizations are also concerned about other legislative initiatives related to intensifying the law enforcement bodies’ control over digital space and verifying candidates for public offices. Such proposals refer to amendment of Law no. 271 of 18 December 2008 on verification of public officials and candidates for public offices, introduction of the Security mandate and reforming of Intelligence and Security Service. These laws also aim to access and store data of candidates or public officials, as well as to provide some unjustifiable powers, outside a criminal investigation process.

In conclusion, being aware of (1) the major risks of violating the fundamental human rights in case of adoption of the draft law in its current version, (2) the insufficient reasoning of the informative note, especially in so far as to the assessment of costs to implement the draft law,  (3)  the drawbacks of the draft law that could lead to authorities’ abuses, and taking into account (4) the lack of society’s confidence in the law enforcement bodies, (5) the undemocratic manner the Filip government was vested in, which, although there were many other more important outstanding issues, adopted this draft law rejected by two previous Governments, (6) as well as the complexity of the draft law and its potentially major implications for the society as a whole,

THE SIGNATORIES TO THIS APPEAL REQUEST THE PARLIAMENT TO:

1. send the draft law for expertise to the Venice Commission in order to verify its compliance with the European standards;
2. seek assistance from development partners for an analysis of the European best practices of implementing the Council of Europe Convention on Cybercrime (Budapest, 2001) and the Council of Europe Convention for the Protection of Children against Sexual Exploitation and Sexual Abuse (Lanzarote, 2007);
3. widely consult the draft law with the civil society and promote initiatives that meet international standards and conduct an analysis of costs necessary to implement the draft law;
4. adjust the draft law to create an efficient legal framework to prevent and fight crimes against minors and terrorism on the one hand, and exclude from the draft law the criminal offenses for which application of special investigative measures that can seriously affect private life or freedom of expression is not justified, on the other hand.

The Public Appeal can be downloaded here.

Signatory organizations:

1. Legal Resources Centre from Moldova (LRCM),
2. Amnesty International Moldova,
3. Centre for Independent Journalism from Moldova (CIJM),
4. RISE Moldova,
5. Resources Centre DIALOG-Pro,
6. BIOS Association,
7. Foundation for Advancement of Moldova,
8. Association of Independent Press (API),
9. The Union of People with Disabilities from the Republic of Moldova,
10. Transparency International – Moldova,
11. Association Promo-LEX,
12. Association for Efficient and Responsible Governance,
13. East-European Foundation,
14. Terra-1530,
15. Institute for Public Policy (IPP),
16. National Environment Center,
17. The Independent Journalism Center (CJI),
18. Women’s Association for the Environment Protection and Sustainable Development,
19. The Association of Professional and Business Women from Moldova,
20. Resources Center “Tineri si Liberi”,
21. Small Business Association,
22. Institute for European Policies and Reforms (IPRE),
23. Association for Participatory Democracy (ADEPT),
24. Institute for Penal Reform (IRP),
25. Human Rights Embassy,
26. National Youth Council of Moldova,
27. Ecological Movement Moldova,
28. EcoContact.