Author: paik

Association for Participatory Democracy ADEPT, Expert‐Grup Think Tank and Legal Resources Centre from Moldova (LRCM) monitored 69 activities from 13 areas included in the Priority Reform Action Roadmap, for which the implementation deadline expired on July 31, 2016. The monitors have found that half of the 69 activities planned by the Government in the Roadmap have been fully achieved and without deficiencies. The remaining activities either have been executed with deficiencies related to their content or the breach of legislative procedure and transparency in decision‐making or have not been completed. More details about the taken activities can be found in an interactive application.

Towards the end of July, 35 (51%) out of 69 activities included in the Roadmap have been achieved without deficiencies, 24 (35 %) have been achieved with deficiencies and 10 activities (14%) have not been completed. When estimating the implementation of the Priority Reform Action Roadmap, the main emphasis was put on the quality of adopted acts/taken activities and less on the compliance of deadlines, because they were often very tight. Putting one activity into a category of achieved with deficiencies means that during its implementation have been observed problematic issues related to: the respect of legal provisions on legislative process and transparency in decision making, the content of the adopted act or activity taken does not comply with the spirit of the given act/activity or are not in line with international commitments.

Among the main outstanding matters in implementing the objective „good governance and rule of law” are: the reform of the National Anticorruption Center, the adoption of a new Audiovisual Code and demonopolisation of media market, disbursement of public funds to political parties. On the objective „economic development and functioning market economy”, we point out drawbacks related to adoption of bridge bank and appointment of the two deputy Governors of the National Bank, the adoption of related legislation on market surveillance, metrology and standardization and the slow pace of implementation of the Association Agreement. In the energy sector, due to the lack of transparency in renewing the contract with the Transnistrian region supplier and rejecting the offer of the Ukrainian supplier, the price negotiated was not the most advantageous.

Among the main achievements there can be mentioned the promulgation of the laws on prosecution, on reorganization of the judicial system and of the package of laws on integrity, optimization of state inspections, approval of the Investment Attraction and Export Promotion Strategy 2016‐2020, adoption of the financial‐banking legislative package agreed with the IMF and WB, and the new laws on electricity and natural gas, launching the reform of the banking system by aligning it to Basel 3 principles, resuming negotiations with IMF on a new cooperation agreement, initiation of the public administration reform, and, last but not least, the relatively transparent and inclusive process of selection of NBM Governor and members of the NBM Supervisory Board.

It is also important to note that the Government in tis evaluation of the Roadmap used the number of 82 activities instead of 69 included initially in the document. The additional 12 activities resulted from the disaggregation of activities 1.2, 1.3 and 10.1. The sub‐activities have been separately evaluated and this influenced the final assessment results reported by the Government. It is not clear what criteria the Government used for selecting the activities to be disaggregated and evaluated separately, since the Roadmap contains much more complex activities.

The monitoring results regarding the implementation of the Roadmap can be viewed online via an interactive application available here:  http://www.expert‐grup.org/ro/activitate/item/1292‐aplicatie‐monitorizare‐reforme‐guvern (in Romanian and English). In September, the three organizations will present the final report on implementation of the Roadmap, including recommendations for necessary follow up measures.

The monitoring exercise is made possible by the generous support of the American people through the US. Agency for International Development (USAID). The views and opinions expressed herein are those of the authors and do not necessarily reflect those of USAID.

Contact persons for additional information:

ADEPT, Elena Prohnițchi, tel: 022‐213‐494, email: adept@e‐democracy.md

Expert_Grup, Vadim Gumene, tel: 022‐929‐994, email: vadim@expert‐grup.org

CRJM, Nadejda Hriptievschi, tel: 022‐843‐601, ext. 102, email: nadejda.hriptievschi@old2.old.crjm.org

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) monitorizează de mai mulți ani activitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).  Recent, CRJM a elaborat raportul „Transparența și eficiența Consiliului Superior al Magistraturii din Republica Moldova”, pentru perioada ianuarie 2015 – martie 2016. Documentul a fost elaborat în baza monitorizării ședințelor CSM, la care au participat reprezentanţii CRJM, a actelor plasate pe pagina web a CSM și a altor materiale publice. CSM a fost invitat să comenteze constatările și recomandările formulate înainte de publicarea documentului final.

Raportul analizează modul de administrare a sistemului judecătoresc de către CSM și funcționarea propriu-zisă a CSM. Autorii explică aspectele legate de elaborarea bugetelor aferente instanțelor judecătorești, organizarea concursurilor pentru posturile vacante, transferul judecătorilor, dar și  modul de organizare a ședințelor CSM, adoptarea și motivarea hotărârilor emise de CSM.

Analiza indică că sunt necesare schimbări în administrarea sistemului judecătoresc care țin de adoptarea unor practici uniforme de aprobare a bugetelor instanțelor judecătorești, modificarea practicii de organizare și desfășurare a concursurilor pentru toate funcţiile vacante în sistemul judecătoresc, asigurarea repartizării aleatorii a dosarelor prin PIGD. Politica de acordare a premiilor și a altor ajutoare materiale judecătorilor și președinților de instanță nu este clară și transparentă iar practica soluționării solicitărilor individuale ar putea duce la decizii arbitrare.

Totodată autorii documentului consideră că transparența CSM poate fi îmbunătățită odată cu publicarea tuturor hotărârilor, renunțarea la practica de adoptare a hotărârilor „în deliberare”, indicarea în fiecare hotărâre a numărului de voturi pentru fiecare soluție pusă la vot, precum și informarea periodică a publicului despre modul de implementare a măsurilor anticorupție din sistemul judecătoresc.

Raportul vine cu o serie de recomandări inclusiv pentru Parlament. Sunt propuse  modificări ale legislației astfel încât CSM să organizeze concursuri periodice pentru ocuparea tuturor funcţiilor vacante în sistemul judecătoresc. Legislația trebuie să prevadă o competență a CSM de a amâna examinarea cererii de demisie a judecătorului în perioada examinării procedurii disciplinare sau urmăririi penale.  Urmează să fie implementată optimizarea procedurii de numire a judecătorilor de instrucție de bază și supleanți prin numirea acestora în toate judecătoriile din țară concomitent și numirea tuturor judecătorilor de instrucție pentru un mandat fix de trei ani, fără posibilitate de prelungire.

Raportul este disponibil în limba română aici. 

Versiunea engleză a raportului este disponibilă aici.

Raportul  a fost elaborat cu susţinerea financiară a Programului de Drept al Fundaţiei Soros-Moldova în cadrul Proiectului „ Promovarea mecanismelor eficiente de responsabilizare a judecătorilor în Moldova”.

La 21 iulie 2016, Legea 2% a fost adoptată în Parlament. Aceasta urmează să fie promulgată în curând. Începând cu 1 ianuarie 2017, contribuabilii persoane fizice vor putea direcționa două procente din impozitul lor pe venit calculat pentru anul precedent, la alegere, către o organizație necomercială sau un cult religios. Această lege a îmbunătățit o lege similară adoptată în anul 2014 şi care prevedea un mecanism ce nu putea fi aplicat efectiv în practică.

Ce înseamnă Legea 2% ?

Mecanismul de desemnare procentuală (numit și mecanismul 2%) este o modalitate indirectă prin care statul susține financiar activitatea organizațiilor necomerciale și a cultelor. Statul renunţă la 2% din impozitul pe venit al persoanelor fizice şi permite acestora să decidă cine va beneficia de această sumă. Ungaria este prima țară din Europa care implementează acest mecanism din anul 1997. În prezent, mecanisme similare există în Polonia, Slovacia, Lituania, Ungaria și România.

Cine sunt beneficiarii Legii 2%?

Conform noii legi adoptate, în Republica Moldova, 2% din impozitul pe venit va putea fi direcţionat către:

1. asociațiile obștești, fundațiile şi instituțiile private care desfășoară activităţii de utilitate publică,
2. cultele religioase  şi părţile lor componente care desfășoară activități sociale, morale, culturale sau de caritate.

Activitatea de utilitate publică este definită în art. 30 al Legii cu privire la asociaţiile obşteşti şi prezintă orice activitate desfăşurată în interes general sau în interesul unor colectivităţi locale, care contribuie la dezvoltarea sau susţinerea unor domenii precum educaţia, instruirea persoanelor, difuzarea şi acumularea de cunoștințe, cultura şi arta, ocrotirea sănătății, apărării și promovării drepturilor omului, etc.

Care este procedura de înregistrare pentru a beneficia de 2%?

Pentru a beneficia de mecanismul 2%, organizațiile vor trebui să depună o cerere la Ministerul Justiției şi să prezinte informaţii care confirmă că sunt eligibili. Solicitanții trebuie:

1. să demonstreze că își desfășoară activitatea timp de cel puțin 1 an până la depunerea cererii;
2. să demonstreze că nu are datorii față de bugetul public național pentru perioadele fiscale anterioare;
3. să desfășoare activități de utilitate publică în cazul asociaţiilor obşteşti, fundațiilor și instituțiilor private, sau să desfășoare activități sociale, morale, culturale sau de caritate, în cazul cultelor religioase şi a părților lor componente.

Până la sfârşitul fiecărui an, Ministerul Justiției va întocmi o listă a organizațiilor care pot beneficia de mecanismul 2%. Lista va include denumirea completă și codul fiscal al organizaţiei şi va fi publicată pe pagina web a Ministerului Justiţiei (www.justice.gov.md) până la 31 decembrie a fiecărui an.

Cum direcționăm 2%?

Persoana fizică va indica codul fiscal al beneficiarului într-o rubrică specială din declarația sa cu privire la impozitul pe venit (forma CET15).

Până la 30 septembrie a anului în care a fost depusă declaraţia, Serviciul Fiscal de Stat va calcula sumele care trebuie să fie direcționate fiecărui beneficiar în parte și Ministerul Finanţelor va transfera suma respectivă în contul bancar al beneficiarului.

Cum pot fi utilizate sumele obținute în urma desemnării?

Odată ajunse la beneficiari, sumele obținute în urma desemnării procentuale urmează să fie utilizate în următoarele scopuri:

1. pentru susținerea activităților de utilitate publică a organizațiilor necomerciale, sau a activităților sociale, morale, culturale sau de caritate ale entităților religioase;
2. pentru acoperirea cheltuielilor administrative în mărime de:

• 50% dacă suma obținută este de până la 50 000 lei inclusiv,
• 40% dacă suma obținută este mai mare 50 000 și nu depășește 100 000 lei;
• 30% dacă suma obținută este mai mare de 100 000 și nu depășește 500 000 lei;
• 25% dacă suma obținută este mai mare de 500 000 lei, însă nu mai mult de 250 000 lei.

Cum se va verifica  folosirea sumelor obţinute?

Noua lege adoptată prevede că Guvernul urmează să stabilească regulile privind modul de calculare, reținere și transfer a desemnărilor procentuale către beneficiari, precum și controlul utilizării acestor sume. Suplimentar, pentru a asigura transparența cheltuirii banilor publici, Guvernul va institui un mecanism de control prin care beneficiarii desemnărilor procentuale vor prezenta rapoarte privind modul de utilizare a mijloacelor obținute în urma desemnării procentuale.

Legea 2% prevede și sancțiuni pentru utilizarea neconformă sau neraportarea privind utilizarea desemnărilor procentuale. Astfel, beneficiarii desemnării procentuale sunt obligaţi să restituie la buget suma folosită cu încălcarea destinației sau sumele neraportate. Suplimentar, ei vor fi excluși din mecanismul de desemnare procentuală pe o durată de doi ani, cu publicarea listei beneficiarilor excluși.

Care sunt avantajele legii 2%?

Mecanismului 2% contribuie la sustenabilitatea financiară a asociațiilor obștești, fundațiilor şi instituțiilor private. Pentru acestea, sursele obţinute prin desemnarea procentuală sunt complimentare la cele de bază. Experiența din alte state a confirmat că mecanismul procentual aduce un beneficiu nu doar în bani, ci îmbunătățeşte şi relația beneficiarilor desemnării cu constituenții şi potențialii  donatori. În același timp, mecanismul creează premize pentru dezvoltarea filantropiei.

De când începe aplicarea desemnării procentuale?

Legea 2% prevede că desemnarea procentuală va fi aplicată începând cu anul 2017 pentru venitul obținut în anul 2016. Guvernul este obligat să elaboreze Regulamentul privind punerea în aplicare a mecanismului de desemnare procentuală până la 21 octombrie 2016.