Author: paik

The Association for Participatory Democracy ADEPT, the Analytical Centre "Expert-Grup" and the Legal Resources Centre from Moldova (LRCM) produced a final monitoring report on the Priority Reform Action Roadmap. The experts have concluded that only half of the committed activities have been achieved without deficiencies (55%), 28% were achieved with deficiencies and approximately 17% were not achieved. The main arrears remain the NAC reform, adoption of a new Audiovisual Code, the slow progress of the investigation regarding the frauds detected in the banking system in 2014, the slow reformation process of the NBM and failure to negotiate the best price for electricity supply.

According to the Roadmap, in order to overcome the crisis, the efforts of the governing structures had to be channelled towards two major objectives: establishing good governance and the rule of law, ensuring economic development and a functioning market economy. A total of 69 activities were monitored, which were to be implemented by the governing structures (Government, Parliament and a number of other public institutions) over 5 months (1st of March to 31st of July 2016). The experts took into account also the measures undertaken in August 2016. On both dimensions, the competent institutions implemented without deficiencies 55% of activities (a total of 38 activities), with deficiencies 28% of activities (a total of 19 activities), whereas approximately 17% of activities (a total of 12 activities) were not implemented at all.

When estimating the implementation of the Priority Reform Action Roadmap, the main emphasis was put on the quality of the adopted acts/undertaken activities, rather than on meeting the established deadlines, because they were often very tight. Qualifying the implementation of an activity as “implemented with deficiencies” means that during its implementation there have been identified problematic issues related to: respecting the legal provisions regarding the legislative procedure and the transparency in the decision making process, the content of the adopted act or the undertaken activities do not comply with the spirit or the goal of the respective activity or are not in line with international commitments.
Among the main achievements can be mentioned: the promulgation of the law on the prosecution office, on the reorganization of the court system and of the package of laws on integrity, the optimization of state controls for enterprises, the adoption of the Strategy for attracting investments and promoting exports for 2016-2020, the initiation of the reformation process in the banking sector by aligning to the principles of Basel 3, "unfreezing" the negotiation process regarding a potential IMF program, the initiation of the public administration reform, and, last but not least – the relatively transparent and inclusive selection process of the Governor and members of the Supervisory Board of the NBM.
The majority of activities included in the Roadmap are of a legislative nature or provide for adoption of certain strategies / plans. Such activities are the easiest to implement. However, even at the legislative level, important outstanding matters/ arrears remain. These include the lack of initiatives to reform the National Anticorruption Centre, failure to adipt a new Audiovisual Code (one of the major outstanding matter of all governments since 2011 to the present), slow progress of the investigation regarding the frauds detected in the banking system in 2014, the slow reformation process of the NBM oriented towards increasing its independence and competences, as well as the slow implementation of the Association Agenda. In the energy sector, due to the lack of transparency in renewing the contract with the supplier from the Transnistria region and the rejection of the offer of the Ukrainian provider, the price negotiated was not the most advantageous.. There were some problematic laws or amendments adopted, which leave space for abuse if not implemented in good faith, such as the Law on institutional integrity evaluation and the limitation of judges’ discretion in civil procedure, which could lead to violations of the principle of publicity of court hearings.
It is also important to note that, in its own evaluation of the Roadmap, the Government used the number of 82 activities, instead of the 69 included in the document. The 12 additional activities resulted from the disaggregation of activities 1.2, 1.3 and 10.1 and the separate evaluation of the sub‐activities, which influenced the final result reported by the Government. It is not clear what was the criterion applied by the Government for selecting the activities to be disaggregated and evaluated separately, since the Roadmap contains several complex activities.
Besides assessing the level of implementation of the Roadmap, the monitoring effort sought to assess the context in which the Roadmap was implemented, to signal the problems related to implementation of the committed activities and to formulate recommendations that would boost reforms and ensure their sustainability. In this regard, the competent institutions are encouraged to consider and implement the recommendations, thus demonstrating genuine openness towards the civil society and political willingness to continue the committed reforms. The report includes a series of priority reforms, to be implemented by the authorities by the end of 2016, as well as some medium term recommendations.
The monitoring results regarding the implementation of the Roadmap can be viewed online via an interactive application available here: www.expert-grup.org, available in Romanian, Russian and English. The final monitoring report is available here.

The monitoring exercise was possible by the generous support of the American people through the US. Agency for International Development (USAID). The views and opinions expressed herein are those of the authors and do not necessarily reflect those of USAID.

Organizațiile societății civile solicită autorităților responsabile de desemnarea membrilor Consiliului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate să numească persoanele printr-un proces transparent și incluziv, care ar asigura desemnarea candidaților competenți și integri.

Conform Legii nr. 132  din  17.06.2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (ANI în continuare),  Consiliul de Integritate  al ANI este constituit din 7 membri. Până în prezent doar un membru în Consiliul de Integritate a fost desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor, iar Ministerul Justiției a demarat procesul de elaborare și consultare publică a Regulamentului privind selectarea reprezentanților societății civile în Consiliul de Integritate. Celelalte autorități care trebuiau să numească câte un reprezentant, nu au difuzat nicio informație cu privire la modul de desemnare a membrului Consiliului de Integritate al ANI.

Consiliul de Integritate al ANI este un organ esențial în sistemul de integritate, de activitatea căruia va depinde într-o mare măsură succesul întregii reforme a sistemului de integritate. Având în vedere experiența neinspirată a Comisiei Naționale de Integritate, în special privind lentoarea cu care a fost formată și au fost numiți membrii acesteia, societatea civilă cheamă autoritățile responsabile de desemnarea membrilor în Consiliul de Integritate al ANI să dea dovadă de corectitudine și diligență în desemnarea unor membri selectați pe criterii de profesionalism și integritate și nu doar pe criterii politice. Pentru a evita eventuale blocaje în reformarea sistemului de integritate, este important ca procesul de desemnare a membrilor în Consiliul de Integritate al ANI să se încheie până la sfârșitul lunii septembrie.

Organizațiile semnatare consideră că un proces public și transparent de desemnare a membrilor Consiliului de Integritate al ANI constituie o garanție importantă în vederea desemnării celor mai potrivite persoane. Legea permite autorităților responsabile să nu se limiteze în desemnarea reprezentanților săi doar la persoanele din interiorul sistemului/autorității. De aceea, semnatarii recomandă autorităților să identifice persoanele competente, integre și motivate să activeze în cadrul Consiliului de Integritate al ANI, prin organizarea unor concursuri publice. În cazul în care autoritatea care desemnează nu dispune de timpul și resursele necesare pentru organizarea interviurilor, concursul public se poate rezuma la selectarea persoanei în baza CV-urilor și scrisorii de intenție.

SEMNATARII APELULUI SOLICITĂ PARLAMENTULUI, GUVERNULUI, CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII ȘI CONGRESULUI AUTORITĂȚILOR LOCALE DIN MOLDOVA:

1. Organizarea unor procese publice și transparente de desemnare a membrilor Consiliului de Integritate al ANI pe criterii de profesionalism și integritate;
2. Desemnarea membrilor Consiliului de Integritate al ANI până la sfârșitul lunii septembrie, pentru a permite derularea proceselor necesare implementării efective a Legii nr. 132 din 17.06.2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Textul integral al apelului este disponibil aici.

Organizațiile semnatare:

La 1 august 2016, a intrat în vigoare pachetul de legi cu privire la integritate adoptat de Parlament la 17 iunie 2016. Modificările legislative prevăd crearea Autorității Naționale de Integritate (ANI). Președintele și vicepreședintele ANI vor fi numiți de președintele țării la propunerea unui Consiliu de integritate. Acest Consiliu va fi format din 7 membri, dintre care 2 reprezentanți ai societății civile. Legea prevede că Ministerul Justiției va selecta prin concurs cei 2 membrii ai Consiliului reprezentanți ai societății civile.

La 3 august 2016, Ministerul Justiției a scos la consultări publice un Regulament privind selectarea reprezentanților societății civile în Consiliul de Integritate. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT) au identificat mai multe probleme în procesul de selectare și a transmis Ministerului Justiției mai multe recomandări, care se referă, în principal, la componența comisiei de selectare, regulile de organizare a ședințelor, regulile de adoptare a hotărârilor, termenul de depunere a dosarelor de participare la concurs, reguli pentru fiecare etapă a concursului ș.a.

CRJM și ADEPT consideră că Comisia de selecție a reprezentanților societății civile în Consiliul de Integritate, creată de Ministerul Justiției, ar trebui să includă, pe lângă  angajați ai Ministerului Justiției, doi membri desemnați de Consiliul de Presă și un membru desemnat de Consiliul ONG. Introducerea reprezentanților societății civile în această comisie va asigura o componență echilibrată a Comisiei de selecție, dar și va crește încrederea într-un concurs corect și echidistant.

Altă propunere se referă la numărul membrilor prezenți la ședințe pentru a fi considerate deliberative. Ministerul Justiției propune ca activitatea Comisiei să fie desfășurată în prezența a cel puțin 3 membri. Având în vedere faptul că această Comisie va avea o activitate suficient de restrânsă, credem că la ședințele Comisiei trebuie să participe toți membrii. Hotărârile urmează să fie adoptate cu votul a cel puțin 3 membri ai Comisiei. În cazul în care se păstrează versiunea actuală a Regulamentului, care prevede ședința deliberativă a Comisiei în prezența doar a 3 membri, atunci hotărârea Comisiei ar putea fi adoptată cu votul doar a 2 membri ai Comisiei. O asemenea prevedere nu este acceptabilă, deoarece reduce însăși esența creării unei Comisii din 5 persoane, acordându-se dreptul de decizie la 2 persoane. De aceea propunem includerea votului a minim 3 persoane. Considerăm că, la adoptarea hotărârilor Comisiei, nu trebuie să existe secretul deliberărilor, iar adoptarea hotărârilor urmează să aibă loc prin vot deschis.

Una din recomandări se referă la termenul de depunere a dosarelor de participare la concurs care ar trebui să fie de cel puțin 25 zile de la data publicării anunțului cu privire la concurs. De asemenea, Regulamentul de selectare ar trebui să prevadă mai clar etapele concursului, ceea ce va asigura transparența concursului. De ademenea, comentariile cuprind recomandări concrete pentru fiecare etapă a concursului.

Comentariile CRJM și ADEPT sunt disponibile AICI