La 20 octombrie 2016, mai mulți reprezentanți ai societății civile și-au exprimat îngrijorarea față de declarațiile Vice-ministrei Educației, Elena CERNEI, făcute în cadrul Conferinţei Ştiinţifice Naţionale cu titlul „Biserica Ortodoxă din Moldova şi Statul. Credinţă şi cunoaştere”, consacrată aniversării a XXV-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova și organizată de Academia de Științe a Moldovei și Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove.

Semnatarii au calificat discursul dnei CERNEI ca fiind unul ce încalcă grav principiile statului laic, precum și principiul separării cultelor de stat, dar și contravine prevederilor Codului Educației prin care  personalul didactic, ştiinţifico-didactic, ştiinţific şi de conducere este obligat să nu facă şi să nu admită propagandă şovină, naţionalistă, politică, religioasă, militaristă, în procesul educaţional și au solicitat Guvernului Republicii Moldova și Ministerului Educației, să confirme, printr-un comunicat de presă, plasat pe paginile web guvernamentale (gov.md și edu.gov.md), faptul că declarațiile dnei Elena CERNEI, Vice-ministră a Educației, nu fac parte din politica și sistemul educațional al Republicii Moldova. Textul integral al petiției este disponibil aici:

În discursul său adresat audienței, dna Elena CERNEI, Vice-ministra Educației, în calitatea sa de reprezentantă a Ministerului Educației a afirmat că:

“Ministerul Educației face tot posibilul ca Biserica să-și găsească locul în sistemul educațional. [...] Fiecare pedagog, având ca obiectiv realizarea imperativului ce dictează formarea și dezvoltarea personalității umane trebuie să integreze în procesul educațional și valențele educative ale patrimoniului Bisericii Ortodoxe. [...] O materie de educație se va avansa prea puțin atât timp, cât învățământul va abandona religia. A fost nevoie să treacă mulți ani în care religia a fost impusă, apoi interzisă, a fost nevoie de o revoluție care să răstoarne domnia ateismului științific să introneze libertatea, o libertate de atâtea ori rău înțeleasă și rău folosită, ca să înțelegem în sfârșit că avem nevoie de Dumnezeu. În ultima vreme sunt tot mai mulți cei care consideră că unica soluție pentru ridicarea morală a societății este educația religioasă, așa cum afirmă Biblia .”

La 24 octombrie 2016, Ministerul Educației a emis pe pagina sa web  un comunicat de presă, în care precizează că învățământul în Republica Moldova este laic, iar ”… În cadrul evenimentului de pe data de 11 octombrie 2016, dna Elena Cernei și-a exprimat punctul personal de vedere și acesta nu reprezintă viziunea strategică a Ministerului Educației și nu face parte din politica educațională.”

Apreciem răspunsul prompt al Ministerului Educației și reiterăm solicitarea de a respecta laicitatea  sistemului de educație de către toate persoanele implicate în sistemul educațional. De asemenea, ne exprimăm  speranța că pe viitor toți funcționarii publici în cadrul discursurilor sale vor face o distincție clară între preferințele personale și cele care reflectă poziția unei instituții publice.

Comunicatul Ministerului Educației este disponibil aici

În vreme ce în Uniunea Europeană (UE) se discută despre limitarea măsurilor de supraveghere generalizată privind legile de păstrare a datelor de trafic informațional, în Republica Moldova se propun noi legi care extind obligațiile de păstrare a traficului informațional. La 30 mar­tie 2016, Guvernul a votat un pro­iect de lege ce aduce modi­fi­cări sub­stan­ți­ale legi­sla­ției Repu­bli­cii Mol­dova și care extinde și înăsprește controlul organelor de drept asupra spațiului informațional. La 8 aprilie 2016, mai multe organizații neguvernamentale și-au exprimat îngrijorările cu privire la proiectul adoptat și înaintat mai multe solicitări autorităților, inclusiv remiterea proiectului pentru expertiză Comisiei de la Veneția.

În acest context, expertul Bogdan Manolea, în colaborare cu Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), au analizat proiectul de lege aprobat de Guvern și au elaborat o opinie juridică în care se conchide faptul că mai multe prevederi ale  proiectului de lege depășesc cu mult obiectivele urmărite (combaterea infracțiunilor de abuz sexual împotriva copiilor și a terorismului) și lasă spațiu pentru abuzuri. Experții notează că proiectul ridică mai multe probleme generale și punctuale în ceea ce privește modul cum reglementările acestei legi ar putea fi aplicate, dar și care ar putea aduce atingere drepturilor fundamentale, și a dreptului la viața privată în special, fără a fi justificate ca fiind necesare într-o societate democratică conforme practicii Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO).  În opinie, autorii accentuează inexistența unei balanțe între ingerința în drepturile persoanelor și costurile implementării, pe de o parte, și eficiența acestor măsuri, pe de altă parte. Opinia prezintă aspectele generale de importanță ce trebuie luate în considerare la elaborarea unui astfel de act normativ și exprimă recomandările de rigoare ce țin de:

• renunțarea la articolele propuse ce ar însemna măsuri de supraveghere generalizată (cum ar fi cele legate de păstrarea traficului informațional, în special Art. VI p. 2 al proiectului nr. 161 (modificarea art. 247¹ Codul Contravențional); Art. VII p. 6 (modificări la art. 7 al Legii nr. 20 privind prevenirea şi combaterea criminalității informatice, în special problematice alineatul (1) litera a), c), f), h));
• analiza punctuală a legislației care extinde limitarea drepturilor fundamentale, inclusiv cu un studiu de impact asupra drepturilor omului bazat pe jurisprudența și expertiza CtEDO;
• renunțarea la obligațiile de „sistare” a accesului la paginile web;
• clarificarea terminologică, păstrarea neutralității tehnologice în exprimare și explicitarea clară a termenilor folosiți în funcție de tehnologie;
• încurajarea colaborării voluntare pentru raportarea de infracțiuni informatice.

Opinia juridică a fost prezentată astăzi, 10 octombrie 2016, în cadrul unei dezbateri publice, între orele 10-12:00 (hotelul Jolly Alon, Chișinău). La eveniment au fost discutate cele mai sensibile aspecte ale legii și anume protecția datelor cu caracter personal, filtrarea și conservarea bazei de date și blocarea site-urilor cu un anumit conținut de pe internet. La eveniment au fost invitați deputați, reprezentanți ai secretariatului Parlamentului, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii,  reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile. În urma dezbaterii, textul opiniei urmează a fi completat și expediat autorităților de resort.

Opinia va fi publicată, în română și engleză, după 30 octombrie 2016, pe pagina web a CRJM: www.old2.old.crjm.org.

Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „Promovarea mecanismelor eficiente de responsabilizare a judecătorilor în Moldova”, implementat de CRJM cu suportul financiar al Programului de Drept al Fundaţiei Soros-Moldova.