Author: admin2706 admin2706

Mai multe organizații ale societății civile își exprimă îngrijorarea privind promovarea în mare grabă a proiectului Codului de reguli și proceduri parlamentare, cu ignorarea consultărilor publice și a dezbaterilor privind conținutul celui mai important document, care reglementează activitatea Parlamentului.

Proiectul Codului de reguli și proceduri parlamentare a fost înregistrat ca inițiativă legislativă a trei deputați la 2 noiembrie 2018. Până la 2 noiembrie 2018, proiectul nu a fost publicat pe internet pentru consultări. La 14 noiembrie 2018, proiectul a fost examinat de Comisia Juridică, Numiri și Imunități, care a recomandat adoptarea proiectului în prima lectură și care nu a menționat nimic despre rezultatele consultărilor publice. La 22 noiembrie 2018, adică peste circa trei săptămâni de la înregistrare, proiectul a fost adoptat în prima lectură.

Pe pagina web a Parlamentului lipsește expertiza anticorupție a proiectului, precum și avizul Guvernului, ambele obligatorii  conform prevederilor legale. De asemenea, termenul pentru consultări publice urma să expire abia  la 23 noiembrie 2018 (peste 15 zile lucrătoare de la publicarea proiectului), adică peste o zi după adoptarea proiectului în primă lectură. Având în vedere faptul că comisia responsabilă de proiect și de organizarea consultărilor publice a aprobat proiectul deja la 14 noiembrie 2018, înainte de expirarea termenului-limită de depunere a comentariilor, consultările publice nici nu puteau avea loc.

Proiectul Codului de reguli și proceduri parlamentare reglementează aspecte deosebit de importante ale activității parlamentare și urmează să înlocuiască Regulamentul Parlamentului actualmente în vigoare.  O analiză a conținutului documentului scoate în evidență existența unor prevederi foarte vagi privind accesul la informații, reflectarea activității Parlamentului de către mass-media, transparența în procesul decizional și cooperarea cu societatea civilă.

Proiectul Codului de reguli și proceduri parlamentare conține reglementări privind consultările publice care sunt și mai vagi decât cele în vigoare, iar unele prevederi pozitive au fost excluse. Sunt reglementate confuz și sporadic formele, etapele și termenele procesului de consultări publice, precum și obligațiile instituțiilor responsabile.Proiectul sus-menționat nu conține nici prevederi suficiente pentru asigurarea accesului la informație ca parte a transparenței procesului decizional, el nu prevede publicarea informațiilor despre toate etapele de adoptare a actului legislativ și toate versiunile proiectului de act normativ. De asemenea, nu este prevăzută nici publicarea amendamentelor propuse de deputați. 

De asemenea, proiectul Codului de reguli și proceduri parlamentare nu reglementează situațiile când proiectele pot fi adoptate în regim de urgență, cu excepția cazului când este cerut de Guvernpotrivit Constituției. În ultimii ani, mai multe proiecte de acte normative au fost adoptate în regim de urgență, fără respectarea tuturor etapelor de legiferare și consultare publică prevăzute de legislația în vigoare. Este nevoie de reglementat criteriile după care Parlamentul va decide asupra aplicării acestei proceduri. 

Luând în considerație importanța Codului parlamentar pentru buna funcționare a Parlamentului și activitatea acestuia într-un mod transparent și previzibil pentru public și părțile interesate, organizațiile semnatare consideră nepotrivită adoptarea unui astfel de proiect în grabă și fără organizarea unor discuții mai largi, inclusiv cu ONG-urile și reprezentanții mass-media.

Organizațiile semnatare solicită Parlamentului Republicii Moldova organizarea unor consultări publice veritabile a proiectului Codului de reguli și proceduri parlamentare, inclusiv organizarea dezbaterilor publice cu participarea organizațiilor societății civile, cu alocarea unui timp suficient, și evitarea adoptării în grabă a acestui document important.

Textul integral al apelului disponibil aici.

SEMNATARI:

1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
2. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)
3. Asociația Presei Independente (API)
4. Asociația Promo-LEX
5. Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM)
6. Centrul de Informații GENDERDOC-M
7. Centrul de Investigații Jurnalistice
8. Piligrim-Demo
9. Transparency International Moldova
10. CPR-Moldova
11. Expert-Grup
12. Comunitatea „WatchDog.MD"
13. Ambasada Drepturilor Omului
14. Institutul de Politici Publice (IPP)
15. Centrul Internațional „La Strada”
16. Centrul PAS
17. Amnesty International Moldova
18. Centrul de Drept al Femeilor
19. Centrul de Jurnalism Independent
20. Centrul de Analiza și Prevenire a Corupției
21. Fundația Est-Europeană
22. Comitetul pentru Libertatea Presei
23.  Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
24. InReCo
25. A.O. „Onoarea și Dreptul Femeii Contemporane”
26. Gender-Centru
27. Ana Gurău, membră a Platformei pentru Egalitate de Gen
28. Platforma pentru Egalitate de Gen
29. Centrul Național al Romilor
30. IDIS „Viitorul”
31. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
32. Centrul National de Prevenire a Abuzului fata de Copii (CNPAC)
33. Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF)

Lista semnatarilor rămâne deschisă

CRJM a prezentat, joi, 15 noiembrie 2018, proiectul unui nou document analitic: „Cauzele cu privire la integritate - este oare uniformă practica instanțelor judecătorești?”. Analiza stabilește în baza datelor empirice, în ce măsură este uniformă practica instanțelor judecătorești în cauzele care vizează încălcarea regimului de declarare al averilor, intereselor personale și incompatibilităților funcționarilor publici.

În cadrul cercetării, au fost analizate toate hotărârile Curții Supreme de Justiție (CSJ) adoptate timp de 54 de luni (din 1 ianuarie 2014 până în 30 iunie 2018), precum și soluțiile date de instanțele de apel și fond în aceste dosare. „Analiza nu își propune să constate care ar fi trebuit să fie soluția corectă în hotărârile analizate. A fost analizat doar în ce măsură soluțiile instanțelor judecătorești sunt uniforme între ele prin prisma motivării hotărârilor judecătorești adoptate în aceste cauze.” – a declarat președintele CRJM, Vladislav Gribincea.

Analiza constată că soluțiile din unele hotărâri judecătorești cu privire la declararea averilor nu sunt pe deplin consecvente. Inconsecvențele țin de modul de declarare al conturilor bancare fără rulaje, justificarea averii nedeclarate și de modul cum a fost tratat argumentul funcționarului că nu a declarat adecvat averea, deoarece nu a înțeles cum aceasta urmează a fi declarată. Analiza nu a constatat divergențe serioase în cauzele cu privire la conflictele de interese. Cu toate acestea, unele dosare cu privire la încălcarea regimului de incompatibilitate au fost soluționate într-un mod divergent. 

Una din concluziile preliminare ale autorilor este inclusiv că actele fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI) au fost anulate cu precădere în cazul demnitarilor de rang înalt. În cazul acestora au fost admise 10 din cele 16 acțiuni (62.5%) față de demnitarii de rang mediu în care au fost admise doar 3 din 17 acțiuni (17%). Acest fapt ar putea sugera că funcționarii de rang înalt au avut avocați mai buni, fie că abaterile comise de CNI în privința acestora erau mai evidente, fie că judecătorii sunt mai indulgenți în privința acestora.

În urma prezentării constatărilor, CRJM a invitat participanții la eveniment și instituțiile vizate (CSJ și ANI) să vină cu recomandări și comentarii asupra documentului, care urmează a definitivat în urma acestor intervenții.

Documentul analitic este disponibil aici.

Anexa care descrie cauzele cu privire la integritate disponibilă aici. 

Evenimentul a fost desfășurat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

The Legal Resources Centre from Moldova (LRCM) announces the organization of the Winter School - 2019 "Applied Democracy". The event, with a four days duration, will be held outside Chișinău, between 17 - 20 January 2019, and is designed for students and recent graduates of faculties of Law, journalism, international relations, political science and who are interested in promoting democracy in the Republic of Moldova.

Through the winter school, LRCM aims to provide participants with information and skills on the principles of democracy, the rule of law and instruments of civic involvement for fighting corruption and protecting human rights, etc. The preliminary agenda of the event is available here.

The experience of the participants in the previous edition of the "Applied Democracy" School can be found here.

This event is organized within the project "Institutional Support for Organizational Development" implemented with the financial support of the Swedish International Development Cooperation Agency (SIDA).

On 30 October 2018, the European Court of Human Rights (ECtHR), in case O.R. and L.R. v. Republic of Moldova (application no. 24129/11), found violation of the Art. 3 of the European Convention on Human Rights (ECHR) due to length of investigation of the April 2009 ill-treatment that took place in at the Chişinău General Police Commissariat. The ECtHR also found that the sanctions applied on police that applied ill-treatment were too mild.

The case concerns two young women arrested by the police on 7 April 2009. They were taken to the Chișinău General Police Commissariat and forced by policemen to strip naked in front of a male police officer and make sit-ups. Prosecutors have started a criminal case against three policemen only 9 months later. One of the police officers was subsequently stripped of criminal charges on the grounds that his actions constituted administrative contravention. The other two officers were sentenced for ill-treatment to 5 years of suspended imprisonment.

The ECtHR found that the investigation was not prompt. The criminal investigation was started after 9 months from the date when the information about the offense became public. Prosecutors did not react to this information and waited for the applicants’ complaint. The ECtHR reiterated that when an authority suspects a treatment contrary to Art. 3 of the ECHR, it must react ex officio.

The ECtHR considered that the sanctions imposed to the police officers were incompatible with the obligation to prevent ill-treatment. The judges sanctioned the two police officers with the minimum sanction prescribed by the law (5 years of suspended imprisonment). The judges invoked that accused`s behavior was determined by aggression of police officers by protesters on 6 April 2009. Article 3 of the ECHR does not allow exceptions, even in the most extreme circumstances. The attempt of the Chișinău Court of Appeal to justify the minimum sanction applied to police officers by the fact that they were acting in a situation of mass disorder is regrettable. In fact, by suspending the enforcement of the imprisonment, the police officers were de facto exempted from any criminal liability. Moreover, during the proceedings, police officers were not suspended. The ECtHR also noted with concern that the indulgence towards the police officers accused of ill-treatment was not an isolated incident. The statistics for the years 2011 and 2012 suggest a general tendency of the Moldovan courts to protect state’s agents accused of ill-treatment.

The third policeman, accused of the applicants' threat with using violence, was stripped of any criminal charges on the ground that his deed was an administrative offense (exceed of the duties). The administrative charges were also discontinued because the statutory time limitation expired. Judges refused to annul the prosecutor's decision to discontinue the criminal proceedings on the grounds that it would violate the principle that no one could be repeatedly punished for the same deed (Article 4 of Protocol 7 to the ECHR). The ECtHR found that, given the context in which the threat occurred, it amounted to inhuman and degrading treatment. Prosecutors and judges have not motivated in any way why the deeds of the third policeman are contravention and not crime (Article 328 of the Criminal Code), even though the applicants have explicitly invoked this argument. Prosecutors were aware that, by discontinuing criminal charges, they exonerate the police officer of any liability, which is incompatible with the obligation to prevent ill-treatment. Interpretation of the prohibition to be repeatedly held liable for criminal offence, given by judges, is incorrect. This prohibition only refers to situations that have become "final". In the present case, there is no prior final decision to be held accountable.

The ECtHR granted each applicant EUR 7,500 in costs and expenses and the total sum of EUR 1,500 for legal expenses. The applicants were represented before the ECtHR by Mr Vladislav GRIBINCEA, Executive Director of the Legal Resources Centre from Moldova.

The 2% mechanism gains recognition in the Republic of Moldova. According to the statistical report published by the State Tax Service in 2018, the total amount designated is twice as high as in 2017, and the number of beneficiaries of the 2% mechanism has grown by 30% - from 302 to 393 beneficiaries.

According to published data, in 2018, 28,388 taxpayers, that is 34% more than in 2017, chose to designate 2% of income tax to a non-governmental organization or religious entity. The total amount validated in 2018 is 5,631,042.36 lei (about 287,886 Euro or 335,781 USD) and represents twice the amount validated in 2017. 92% of the total amount validated was directed to non-governmental organizations, and religious entities and their component parts received around 8% of the total amount.

Of the total number of designations made, 90% (that is 25,518 designations) were validated compared to 76% in the previous year and only 10% (2,869 designations) were declared invalid for various reasons, compared to 24% invalidated last year. The main reasons for invalidating the amounts were similar to those of last year: taxpayers had income tax arrears in previous years or had arrears for the income tax in the current year, impossibility to identify the beneficiary of the amounts according to the List of 2% Beneficiaries by the Ministry of Justice.

The largest designated amount reached this year again the Association of Veterans and Pensioners of the Ministry of Internal Affairs of the Republic of Moldova and represents about 30% (1,691,298.75 Lei) of the total amount validated in 2018, and the lowest amount is 1.13 lei received by the Religious Community "Saint Hierarch Nicholas" from Floreşti.

The most active taxpayers were home-based persons in Chisinau, accounting for about 26% (7,296 taxpayers) of the total number of taxpayers who designated 2% and whose designation was validated.