Ion Guzun, consilier juridic la CRJM, a oferit un interviu pentru Europa Liberă despre refuzul Procuraturii Generale de a deschide proces penal fostului procuror-adjunct al sectorului Buiucani, Elena Neaga, pentru nedeclararea averii.
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) pledează pentru optimizarea hărții judiciare din Republica Moldova, elaborând recomandări specifice în acest domeniu în Studiul cu privire la optimizarea hărții judiciare din Republica Moldova.
În acest context, CRJM salută elaborarea de către Guvern a proiectului de lege nr. 244 cu privire la modificarea anexei nr. 3 la Legea nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, care propune lichidarea Curții de Apel Bender, considerând acest proiect un prim pas în vederea inițierii procesului de optimizare a hărții judiciare din Republica Moldova. Totuși, proiectul are unele carențe care ar putea crea impedimente la aplicarea acestuia, cât și periclita buna implementare a Strategiei de reformare a sectorului justiției. În acest context, CRJM a expediat Comisiei Juridice, Numiri și Imunități, la 8 iulie curent, Obiecțiile și propunerile CRJM la proiectul de lege.
Despre Concepția de reformare a Procraturii în Republica Moldova și noile prevederi ale legislației în domeniul dat – Vladislav Gribincea, în cadrul emisiunii ”Политприход” la Publika (03.07.2014).
[jwplayer mediaid="3531"]
Curtea Penală Internațională (CPI), guvernată de Statutul de la Roma, este prima instanță penală internațională permanentă, înființată pentru a ajuta la încetarea impunității pentru autorii celor mai grave crime care preocupă comunitatea internațională.
CPI este o organizație internațională independentă, care nu face parte din sistemul Organizației Națiunilor Unite. Sediul acesteia se află la Haga, în Olanda. Republica Moldova este al 114-lea stat care a ratificat tratatul de înfiinţare a Curţii Penale Internaţionale (2011).
Curtea Internațională de Justiție (cunoscută și drept Curtea Mondială sau CIJ) este principalul organ judiciar al Națiunilor Unite. Ea are sediul în Palatul Păcii de la Haga, Olanda. Principalele sale funcții legale sunt soluționarea litigiilor prezentate de către statele membre și de a da avizele legale cu privire la întrebările adresate de către organele autorizate în mod corespunzător internaționale, agențiilor și a Adunării Generale a ONU. CIJ nu ar trebui să fie confundată cu Curtea Penală Internațională, care are de asemenea potențial "global" de competență.
Împreună cu Comisia Inter-Americană a Drepturilor Omului, Curtea Inter-Americană a Drepturilor Omului face parte din sistemul de protecție a drepturilor omului al Organizației Statelor Americane (OSA), care servește pentru a susține și promova drepturile și libertățile fundamentale în cele două Americi. În conformitate cu Convenția, cererile pot fi referite Curții, fie de către Comisia Inter-Americană pentru Drepturile Omului sau stat parte. Spre deosebire de sistemul european al drepturilor omului, cetățenii statelor membre ale OAS nu pot să depună cereri direct la Curte.
Curtea de Justiție interpretează legislația europeană pentru a se asigura că aceasta se aplică în același fel în toate țările UE. De asemenea, soluționează litigiile juridice dintre guvernele statelor membre și instituțiile europene. Persoanele fizice, întreprinderile sau organizațiile pot, la rândul lor, să aducă un caz în fața Curții de Justiție, atunci când consideră că le-au fost încălcate drepturile de către o instituție europeană.
Baza de date HUDOC oferă acces la jurisprudenţa Curţii europene a Drepturilor Omului (hotărârile Marii Camere, camerelor şi comitetelor, decizii, cauze comunicate, avize consultative, extrase şi rezumate juridice precum și note de informare cu privire la jurisprudenţă), a Comisiei europene a drepturilor omului (decizii şi rapoarte) şi a Comitetului Miniştrilor (rezoluţii). Pentru căutare în baza de date HUDOC sunt disponibile mai multe câmpuri operaţionale.
Recursul în interesul legii este calea extraordinară de atac prin care se asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii penale și de procedură penală pe întreg teritoriul țării.
Sunt adoptate de către Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție la cererea motivată a unor subiecți:
• Președintelui Curții Supreme de Justiție,
• Preşedintelui Colegiului Penal al Curţii Supreme de Justiţie.
• Procurorului General.
• Preşedintelui Uniunii Avocaţilor.
Deciziile asupra cererilor de recurs în interesul legii poartă caracter obligatoriu din ziua pronunțării și nu au efect asupra deciziilor deja soluționate printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.
Baza legală: 465¹-465³ Codul de Procedură Penală
Pentru aplicarea corectă şi uniformă a legislaţiei, Curtea Supremă de Justiţie generalizează, din oficiu, practica examinării de către instanţele judecătoreşti a unor anumite categorii de pricini, adoptă şi dă publicităţii hotărâri explicative privind aplicarea corectă a normelor de drept şi soluţionarea justă a pricinilor civile.
Hotărârile explicative sunt adoptate de către Plenul Curții Supreme de Justiție, având caracter de recomandare.
Baza legală:
art. 1 al. 2 şi art. 16 lit. “c” al legii Nr. 789 din 26.03.1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie
• art. 17 Codul de Procedură Civilă
• art. 7 Codul de Procedură Penală