Author: paik

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a lansat Ghidul și Infograficul privind desemnarea procentuală (cunoscută și ca Legea 2%) destinate persoanelor fizice ce intenționează să redirecționeze 2% din impozitul pe venit către o organizație neguvernamentală din țară.

Atât ghidul, cât și infograficul răspund principalelor întrebări pe care și le adresează persoanele atunci când își propun să susțină cu 2% din impozitul pe venit, plătit către stat,  o organizație din sectorul non-profit.

Îndrumarul explică în mod detaliat ce înseamnă desemnarea procentuală, care sunt beneficiile acesteia, care este diferența între desemnare și donație, cine sunt beneficiarii banilor redirecționați, dar și cine poate face această desemnare. Ghidul informează persoanele fizice despre etapele procesului de desemnare procentuală și lămurește, în mod amănunțit, cum se face desemnarea de către plătitorii de impozite și care sunt condițiile pentru ca desemnarea să fie valabilă, precum și oferă multă altă informație utilă și practică pentru cei interesați  să susțină sectorul non-profit din Republica Moldova.

• Descarcă ghidul (în limba română) aici.
• Descarcă ghidul (în limba rusă) aici.

Ghidul este cel de-al doilea îndrumar creat pentru explicarea procesului de desemnare procentuală. Prima lucrare se adresează organizațiilor neguvernamentale din țară și explică procesul de înregistrare al organizațiilor neguvernamentale în Lista beneficiarilor.

• Descarcă ghidul pentru organizații neguvernamentale (în limba română) aici.
• Descarcă ghidul pentru organizații neguvernamentale (în limba rusă) aici.

Infograficul expune, într-o manieră succintă, dar clară, procesul de redirecționare a 2% către organizațiile beneficiare.

• Descarcă infograficul în română aici
• Descarcă infograficul în rusă aici

În luna noiembrie 2016, Centrul Național Anticorupție a lansat pentru dezbateri publice proiectul Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție pentru anii 2017 – 2020 (în continuare Strategie). În versiunea sa inițială proiectul strategiei se axa pe 7 piloni:

• Parlamentul ;
• Guvernul, sectorul public și administrația publică locală;
• Justiția și agențiile anticorupție;
• Comisia Electorală Centrală și partidele politice;
• Curtea de Conturi;
• Avocatul Poporului;
• Sectorul privat.

Însă în luna februarie 2017, proiectul a suferit modificări conceptuale, fiind introdus un nou pilon (nr. VIII) dedicat activității societății civile și mass-media.

Potrivit autorilor proiectului, includerea acestui capitol în Strategie este necesară pentru a spori responsabilitatea și independența organizațiilor neguvernamentale și a instituțiilor mass-media, care în prezent se confruntă cu anumite probleme ce țin de lipsa de încredere și integritate; dependența financiară care le afectează alegerea priorităților; implicarea și partizanatul politic - aspecte care afectează negativ eforturile societății civile în lupta împotriva corupției. Autorii susțin că scopul acțiunilor propuse și rezultatele scontate ale pilonului nr. VIII urmăresc promovarea unor standarde de etică și integritate care să fie implementate de către organizațiile neguvernamentale, mass-media precum și de către comunitatea donatorilor.

Societatea civilă apreciază eforturile grupului de lucru responsabil de elaborarea Strategiei, precum și de oportunitatea de a prezenta comentarii asupra acesteia, însă are o poziție critică față de includerea Pilonului VIII - activitatea societății civile și mass-media - drept una din prioritățile strategiei de integritate și corupție.

Organizațiile societății civile consideră că introducerea Pilonului VIII în Strategie este o acțiune grăbită și insuficient argumentată și solicită excluderea pilonului VIII din Strategie având la bază următoarele motive:

• Premisele care au determinat includerea Pilonului nr. VIII nu se bazează pe o cercetare multe-aspectuală;
• Abordarea autorilor de a include doar o parte din organizațiile sectorul neguvernamental și mass-media creează o prezumție puternică cu privire la faptul că autorii urmăresc alt scop decât combaterea corupției și asigurarea integrității în sectorul neguvernamental;
• Rezultatele scontate și indicatorii de rezultat propuși de către autorii pilonului nu oferă soluții veritabile pentru combaterea corupției și asigurarea integrității în sectorul neguvernamental.

 În această ordine de idei, organizațiile societății civile au elaborat o serie de propuneri, modificări și completări ale Strategiei pe care au transmis-o autorilor de proiect.

Organizațiile semnatare:

1. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT);
2. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM);
3. Promo-LEX.

 Opinia integrală poate fi descărcată aici.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) se solidarizează cu „Ziarul de Gardă” și cere autorităților competente să investigheze crearea paginii web-fantomă a publicației. Echipa CRJM consideră că această fraudă este un atac grav la imaginea instituției media, cu un nume sonor,  grație materialelor de investigație pe care le realizează.

Subscriem solicitării „Ziarul de Gardă” adresată organelor de drept de a fi investigat acest furt de imagine și de informație și să vină cu informații despre beneficiarii finali ai acestui proiect.

Declarația echipei „Ziarul de Gardă” poate fi citită aici.

Recent, Ministerul Justiției a anuțat printr-un comunicat de presă că opțiunea de căutare a dosarelor de judecată în baza numelui părților implicate nu va mai fi posibilă și de acum încolo, pe portalul instanțelor naționale de judecată www.instante.justice.md va funcționa doar opțiunea de căutare după numărul dosarului atribuit în instanţă şi procedura de examinare.

Se aplică și în alte state practica depersonalizării  hotărârilor judecătorești sau doar autoritățile din Republica Moldova insistă pe depersonalizare, invocând prevederile Legii privind protecția datelor cu caracter personal?

CRJM a analizat practica cu privire la publicarea numelui și prenumelui persoanelor fizice în hotărârile judecătorești din 5 jurisdicții și 4 tribunale internaționale și a constatat că nu există o practică uniform acceptată. Totuși, nici un sistem nu depersonalizeaza toate hotărârile judecătorești.

Doar în doua sisteme analizate (Franța ș Germania), depersonalizarea reprezintă o regulă. În alte 6 sisteme, depersonalizarea este o excepție și se dispune de către judecător în cazuri temeinic justificate. În cadrul Curții Inter-Americane a Drepturilor Omului, depersonalizarea hotărârilor nu se face.

În cele 6 sisteme în care depersonalizarea reprezintă o excepție, majoritatea hotărârilor judecătorești conțin numele și prenumele reclamantului. În sistemul Francez, chiar daca hotărârile se depersonalizează, prenumele părților nu se depersonalizează, iar în locul numelui se scrie prima literă a numelui;

Din cele  8 sisteme analizate, depersonalizarea nu se aplică persoanelor juridice și autorităților publice;

În sistemele în care depersonalizarea nu reprezintă regula, din hotărâri sunt excluse informații care pot afecta viața privată (de ex: numărul de identificare, data nașterii, etc.);

În toate sistemele analizate, hotărârile judecătorești sunt sistematizate în baze de date după materie. Din acest motiv, depersonalizarea
nu afectează accesul specialiștilor și al publicului la hotărârile judecătorești.