Autor: Natalia Șeremet

La 18 septembrie 2019, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) va organiza la Chișinău un atelier de instruire pentru facilitarea aplicării mecanismului de desemnare procentuală (Legea 2%). Scopul atelierului este capacitarea organizațiilor societății civile (OSC) pentru valorificarea beneficiilor Legii 2%.

Beneficiarii instruirii pot fi reprezentanți ai OSC-urilor:

• asociații obștești,
• fundații,
• instituții private,
• culte religioase și părțile lor componente.

Subiectele abordate în cadrul atelierului vor cuprinde în principal următoarele aspecte:

• Ce este mecanismul 2%, etape și instituții implicate;
• Înregistrarea în Lista beneficiarilor 2%;
• Cum se face desemnarea procentuală, inclusiv online;
• Utilizarea și raportarea utilizării desemnărilor procentuale;
• Răspunderea și sancțiunile;
• Accesul la informație.

Numărul maxim de participanți care vor fi acceptați la instruire este de 30 de persoane. Înregistrarea la ateliere se va face în ordinea expedierii formularelor de participare.

Vom acorda prioritate:

• persoanelor care anterior nu au participat la instruirile organizate de CRJM privind mecanismul de desemnare procentuală;
• persoanelor care reprezintă organizații din alte regiuni decât Chișinău;
• persoanelor care reprezintă organizații care nu sunt înregistrate în Lista beneficiarilor 2%.

Pentru înregistrarea în calitate de participant la atelierul de instruire, vă rugăm să completați un formular de participare până la 10 septembrie 2019. Formularul de participare este disponibil AICI. Completarea formularului durează circa 5 minute.

Participarea la instruire este gratuită. Organizatorii vor acoperi cheltuielile de transport suportate de către participanții din afara localității în care vor fi desfășurate atelierele de instruire.

Locația și agenda atelierului vor fi comunicate ulterior participanților care vor fi înscriși la atelierul de instruire.

Pentru detalii, puteți să o contactați pe Angela CARANFIL, Directoarea Serviciului Administrativ, angela.caranfil@old2.old.crjm.org, tel.:  022 843 601, extensia 110.

Atelierul de instruire este organizat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizarea de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

CRJM anunță un concurs pentru:

Funcția: Consilier juridic;

Contract: pe perioadă determinată (01 septembrie 2019 –  30 iunie 2020), cu o mare probabilitate de extindere sau oferire a unui contract pe termen nedeterminat;

Localitatea: Chişinău, Republica Moldova.

Cerinţe:

1. studii universitare în domeniul dreptului;
2. posedarea cunoştinţelor bune în domeniul justiţiei şi drepturilor omului;
3. posedarea fluentă a limbilor română şi engleză. Cunoaşterea limbii ruse sau a altor limbi de circulaţie internaţională constituie un avantaj;
4. folosirea calculatorului în activitatea zilnică şi posedarea la nivel avansat a MS Office, Windows şi internet;
5. bune abilități de comunicare, prezentare, planificare, organizare;
6. posedarea dreptului de a munci în Republica Moldova.

Atribuții:

Principalele sarcini ale juristului țin de:

1. Cercetare și analiză; 
2. Advocacy;
3. Activități de instruire;
4. Reprezentare

Fișa de post a funcției este anexată.

Condiții de muncă:

1. mediu de lucru confortabil;
2. posibilități de dezvoltare profesională; 
3. salariu motivant, care depinde de calificarea şi experienţa persoanei;
4. program deplin de lucru 9:00 – 18:00;
5. regim de muncă cu un grad sporit de flexibilitate.

Persoanele care corespund cerințelor sunt rugate să expedieze prin email CV-ul care să conțină contactele a cel puțin două persoane de referință și o scrisoare de motivare până la 10 august 2019, ora 23.59, la adresa: application@old2.old.crjm.org.

Selectarea va fi făcută în bază analizei CV-urilor și scrisorilor depuse, urmată de o probă scrisă și interviu. Doar candidaţii preselectaţi vor fi invitați pentru testare și interviu. Informații suplimentare pot fi obţinute prin expedierea unui e-mail la aceeași adresă. 

Prin depunerea dosarului, candidatul consimte implicit verificarea de către CRJM a informației furnizate de candidat. ATENȚIE – în cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația la actualul angajator, vă rugăm să menționați expres acest fapt în scrisoarea de motivare. Explicarea motivului nu este necesară.

În perioada 1 – 6 iulie 2019, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în colaborare cu Expert Forum România (EFOR) au organizat ce-a de-a treia ediție a școlii „Democrația aplicată”. De această dată, 22 de tineri activi, interesați în promovarea democrației în Republica Moldova, au participat la eveniment.

Ediția de vară a școlii „Democrația Aplicată” 2019 a urmărit să sporească gradului de conștientizare și înțelegere a problemelor pe care le înfruntă Moldova în drumul său spre democrație și să încurajeze promovarea drepturilor omului, gândirea critică și activismul civic în rândul studenților și tinerilor profesioniști.

Școala de vară a pornit la drum cu un cuvânt de salut din partea organizatorilor și a finanțatorilor. Excelența sa, Anna LYBERG, ambasadoarea Suediei în Republica Moldova, a salutat alegerea tinerilor de a învăța și promova democrația și le-a vorbit despre importanța democrației și valorile pe care le are la bază aceasta. Septimius PÎRVU, manager de proiecte la Expert Forum, a „topit gheața” prin câteva exerciții de cunoaștere menite să faciliteze interacțiunea și comunicarea dintre participanți și adaptarea lor la noul mediu. Nadejda HRIPTIEVSCHI, directoare de program la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), le-a vorbit tinerilor despre statul de drept și rolul societății civile, iar Sorin IONIȚĂ, președintele Expert-Forum, le-a explicat ce presupune noțiunea de bună guvernare. Pe final de zi, participanții au aflat de la Nadejda HRIPTIEVSCHI cum se scrie un proiect și care sunt elementele cheie ale unui proiect sustenabil și durabil. Participanții au fost divizați pe grupuri de lucru și au primit sarcina de a dezvolta câte un concept de proiect până la finele școlii de vară. 

Ziua a doua a fost dedicată activismului civic, alegerilor și partidelor politice. Sorin IONIȚĂ a antrenat tinerii în exerciții practice care i-au ajutat să înțeleagă importanța alegerilor și rolul pe care îl joacă partidele politice într-o democrație. Discuțiile au continuat cu o sesiunea moderată de Septimius PÂRVU, care le-a vorbit tinerilor despre clientelismul din bani publici și le-a tălmăcit noțiunea de advocacy, explicându-le cum să facă campanii de advocacy și să ceară respectarea propriilor drepturilor. Ziua s-a încheiat cu un dialog despre activismul civic. Vlada CIOBANU, membră a mișcării „OccupyGuguță” și Olga MANOLE, directoare de programe la  Promo-LEX, au împărtășit din experiența lor proprie și motivația de a rămâne un cetățean activ social.

Cea de-a treia zi a debutat cu discuții despre informarea publicului și importanța combaterii dezinformării. Sesiunea practică despre știrile false și propagandă, moderată de către Sorin IONIȚĂ, i-a antrenat pe participanți în exerciții de deconspirare a falsurilor și depistare a diversele tehnici de dezinformare. Septimius PÂRVU i-a învățat cum să citească corect o știre, iar Petru MACOVEI, director executiv la Asociația Presei Independente (API), le-a explicat care este diferența dintre libertatea de exprimare și manipularea informațională.

În încheierea zilei, Ilie CHIRTOACĂ, consilier juridic la CRJM, a angajat participanții într-un exercițiu de simulare și solicitare a unor informații publice de la autorități, explicându-le tinerilor, totodată, ce înseamnă transparența decizională, iar Natalia ȘEREMET, manager web și rețele sociale la aceeași organizație, le-a prezentat o altă perspectivă de utilizare a rețelelor sociale - cea de promovare a unui conținut educativ care ar putea genera impact pozitiv asupra tinerilor.

Următoarea zi a școlii a început cu despicarea miturilor despre Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prezentate de Vladislav GRIBINCEA, președintele CRJM și a continuat cu o sesiune livrată de Valentin Roșca, membru EcoContact, privind justiția de mediu. În partea a doua a zilei, tinerii au învățat cum și de ce trebuie să promovăm egalitatea și nediscriminarea în societatea noastră, de la Nadejda HRIPTIEVSCHI, iar în încheierea zilei expertul IT, Maxim CATANOI, a împărtășit cu tinerii tehnicile de protejare a datelor în era internetului.

Ziua a cincea a fost consacrată leadership-ului și combaterii corupției. Instrumentele de prevenire și combatere a corupției au fost demascate de către Vladislav GRIBINCEA. Iulia GROZA, director executiv la Institutul pentru Politici și Reforme Europene, a venit cu recomandări despre cum pot tinerii deveni agenți ai schimbării. În cea de-a doua parte a zilei, Sorina MACRINICI, directoare de program la CRJM,  le-a explicat tinerilor ce înseamnă participarea publică și care e rolul societății civile la nivel comunitar, național și european, iar la final de zi, Mariana RAȚĂ, jurnalistă și directoare de știri la TV8, le-a vorbit participanților despre importanța jurnalismului de investigație și activitatea jurnaliștilor de investigație.

Ultima zi a școlii de vară „Democrația aplicată” a fost consacrată totalurilor și concluziilor. Astfel cea de-a treia ediție a școlii „Democrația Aplicată” a procreat 22 de promotori ai democrației și drepturilor omului care vor promova și disemina activ principiile democrației și bunele practici, însușite pe parcursul celor 6 zile de formare care pentru participanți s-au dovedit a fi „o experiență extraordinară, unică și extrem de utilă…”.   

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și finanțat de Suedia.

În contextul Zilei Internaționale pentru Susținerea Victimelor Torturii, marcată la 26 iunie 2019, ONG-urile specializate în domeniul drepturilor omului au lansat o Declarație publică către Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova și instituțiile internaționale acreditate în Republica Moldova privind prevenirea și combaterea cazurilor de tortură și oferirea unui suport victimelor. Organizațiile semnatare constată că foarte multe obligațiuni asumate la nivel internațional în domeniul torturii, trebuie executate de către Republica Moldova.

Prin declarația publică lansată, organizațiile semnatare vin cu o serie de constatări cu privire la implementarea Convenției ONU împotriva torturii în Republica Moldova și solicită de la autorități respectarea și implementarea necondiționată a tuturor recomandărilor și angajamentelor internaționale asumate pentru a preveni tortura și a susține victimele.

Inspectoratul General al Poliției, Administrația Națională a Penitenciarelor, Armata Națională, Administrația Internatelor Psihoneurologice și Spitalelor de Psihiatrie trebuie să se asigure că legislația în domeniul prevenirii torturii este aplicată eficient și actele de tortură nu sunt tolerate în instituțiile menționate. Multiplele cazuri de aplicare a torturii în regiunea transnistreană îngrijorează. Acestea trebuie să fie investigate eficient de Procuratura Republicii Moldova și nu urmează să reprezinte obiect al negocierilor politice în procesul de reglementare a conflictului transnistrean.

Potrivit Ludmilei Popovici, Directoare la Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, este regretabil că în Moldova supraviețuitorii actelor de tortură sunt discriminați, reduși la tăcere, ignorați de instituțiile statului, forțați să plece din țară, dacă nu pot rezista presiunilor sau dacă nu pot face față dificultăților și injustiției. Reabilitarea lor ar trebui să vizeze integrarea completă și participarea activă în societate. Iar pentru aceasta, victimele au nevoie de sprijin și un cadru juridic coerent.

În opinia Directorului Ambasadei Drepturilor Omului, Lela Metreveli, „este necesară asigurarea unei anchete efective în fiecare caz de tortură, tratament inuman sau degradant. Cu regret în multe cazuri constatăm mimarea luptei contra torturii din partea oficialităților statului, iar torționarii, în loc să fie trași la răspundere, scapă de pedeapsă, ba mai mult, sunt promovați. Asigurarea impunității împiedică sau exclude examinarea eficientă a cazurilor de tortură, și împiedică combaterea și prevenirea comiterii cazurilor noi de tortură, tratament inuman sau degradant.”

Reprezentantul Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), dl Ion Guzun, a menționat că existența condamnărilor la CtEDO înseamnă că tortura și relele tratamente rămân o problemă majoră. Din cele 387 de hotărâri adoptate de CtEDO în privința Republicii Moldova în perioada 1997 - 2018, 147 se referă la interzicerea torturii, tratamentului inuman și degradant și investigarea ineficientă a acestora, iar 45 de hotărâri se referă la condițiile proaste de detenție. În baza hotărârilor CtEDO adoptate în anul 2018, Republica Moldova trebuie să acorde circa EUR 105,000 compensații pentru relele tratamente și condițiile proaste din locurile de detenție.

Reprezentantul Amnesty International Moldova organizației, Dl Igor Stoica a accentuat: „Deși fenomenul torturii este ocazional abordat de instituțiile statului, iar existența acestuia este deseori mușamalizată de cei care aplică tortură, prezența acestuia nu poate fi ignorată. Organizația noastră este în continuare sesizată privitor la aplicarea torturii și tratamentului inuman și degradant în locurile de detenție. Constatăm că nici un Plan de Acțiuni pentru Drepturile Omului elaborat de către Statul Republica Moldova nu oferă remedii victimelor torturii, astfel ignorând valoarea și demnitatea acestora ca cetățeni cu drepturi depline. Solicităm guvernului să aloce fonduri atât pentru prevenirea acestui fenomen odios cât și pentru susținerea persoanelor care au fost supuse torturii și necesită ajutor pe termen lung din partea organizațiilor specializate.”

Reprezentantul Promo-LEX dl Vadim Vieru menționează, că „Republica Moldova trebuie să implementeze în regim prioritar recomandările formulate de Comitetul ONU împotriva Torturii formulate în ultimul său raport (CAT/C/MDA/CO/3). În special, Guvernul Republicii Moldova trebuie să avanseze în procesul de reformă a sistemului penitenciar, prin asigurarea unor condiții de detenție acceptabile și conforme cu standardele internaționale și prin transferarea serviciului medical din subordinea Ministerului Justiției în subordinea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Textul integral al declarației este disponibil aici.

Semnatari:

Centrul de Reabilitare a victimelor torturii ”Memoria” (RCTV Memoria)

Ambasada Drepturilor Omului din Moldova

Amnesty International Moldova,

Asociația Promo-LEX,

Centrul de Resurse Juridice din Moldova,

Inițiativa Pozitivă

Mai multe organizații ale societății civile și persoane fizice își exprimă regretul profund față de modul în care a acționat Curtea Constituțională în perioada 7 – 9 iunie 2019, generând de fapt o criză politică fără precedent în Republica Moldova. Curtea Constituțională a adoptat o decizie, trei hotărâri și două avize care nu s-au bazat pe Constituția Republicii Moldova și propria jurisprudență, așa cum a confirmat și Comisia de la Veneția în opinia publicată la 24 iunie 2019. Prin hotărârile adoptate, judecătorii constituționali au adus un prejudiciu ireparabil imaginii Curții Constituționale din Republica Moldova. Unica soluție pentru a restabili încrederea și autoritatea Curții Constituționale este demisia neîntârziată a judecătorilor constituționali Raisa APOLSCHII, Veaceslav ZAPOROJAN, Artur REȘETNICOV și Corneliu GURIN.

Modul în care a acționat Curtea Constituțională pe 7, 8 și 9 iunie 2019, adoptând mai multe decizii arbitrare, a șocat societatea. Modul în care hotărârile respective au fost revizuite pe 15 iunie 2019 a subminat total rolul Curții Constituționale  de garant al Constituției. Aceste decizii au fost luate în unanimitate de toți judecătorii Curții Constituționale.

Sumarul principalelor constatări ale Comisiei de la Veneția

În urma sesizării Secretarului General al Consiliului Europei, Comisia de la Veneția, organ independent al Consiliului Europei, a acceptat analiza actelor Curții Constituționale din 7-9 iunie 2019 și la 24 iunie 2019 a emis opinia cu privire la situația constituțională din Republica Moldova, cu referință specială cu privire la posibilitatea dizolvării Parlamentului. Comisia de la Veneția acceptă în mod excepțional analiza actelor unei Curți Constituționale, doar atunci când funcționarea organului constituțional poate să afecteze în mod semnificativ funcționarea democratică a instituțiilor de stat. Accentuăm că doar Curtea Constituțională, în componența actuală, prin actele vădit contrare statului de drept, au determinat examinarea acestora de către Comisia de la Veneția. Acest lucru constituie un regres enorm și ar trebui prin sine deja să determine judecătorii constituționali să-și prezinte demisia.

În opinia  publicată la 24 iunie 2019, Comisia de la Veneția a constatat că în procedurile în care au fost emise hotărârile și avizele Curții Constituționale între 7-9 iunie 2019, Curtea nu și-a respectat propriile proceduri și egalitatea părților. Aceste proceduri au fost examinate cu participarea doar a autorilor sesizărilor, deputaților PDM, într-un timp extrem de rapid, ceea ce nu a dat posibilitatea rezonabilă celorlalte părți interesate să participe efectiv, fără a fi justificată graba respectivă. Comisia nu a găsit nicio justificare a faptului că Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra sesizării președintelui țării cu privire la termenul limită de formare a Guvernului abia la 7 iunie 2019, deși sesizarea a fost depusă la 22 mai 2019. În cazul sesizărilor depuse de deputații PDM pe 8 și 9 iunie, Curtea le-a considerat și examinat în regim de urgență, deseori în aceeași zi. Comisia a constat că, de fapt, criza și instabilitatea s-a întețit în rezultatul acțiunii coordonate între PDM și Curtea Constituțională începând cu 7 iunie 2019, implementată cu o rapiditate extremă. Comisia a reiterat importanța respectării propriilor proceduri și a egalității părților de către orice organ constituțional pentru asigurarea încrederii în acestui organ.

Comisia a constatat că interpretarea Curții Constituționale a obligației Președintelui de a dizolva în mod automat Parlamentul, imediat după expirarea celor trei luni, indiferent de faptul dacă a fost sau nu exprimat votul de încredere pentru formarea unui Guvern și indiferent de consultarea fracțiunilor parlamentare, este contrară atât art. 85 al Constituției, cât și jurisprudenței anterioare a Curții (hotărârea din 1 octombrie 2013). Comisia a concluzionat că la 7 sau 8 iunie 2019, în mod clar nu existau condițiile cerute de Constituție pentru dizolvarea Parlamentului.

Comisia de la Veneția a constatat că pentru prima dată Curtea Constituțională a interpretat termenul de trei luni ca fiind egal cu 90 de zile, metodă de interpretare care ar avea implicații absurde asupra duratei unui an (un an = 360 zile). Comisia a notat că Curtea Constituțională a Republicii Moldova nu a explicat de ce nu a utilizat alte prevederi din Codul Civil mult mai pertinente, conform cărora termenul de trei luni de fapt ar fi expirat la 10 iunie 2019, deoarece trei luni expirau la 9 iunie, zi de duminică, iar conform prevederilor generale din Codul Civil (art. 388 alin.1), termenul se prelungește până la finele următoarei zile lucrătoare.

Comisia de la Veneția a constatat că suspendarea temporară a Președintelui Igor Dodon din 9 iunie 2019 și numirea Prim-Ministrului ca Președinte interimar nu este bazată pe textul Constituției Republicii Moldova. Comisia a mai constatat un lucru foarte important pentru mecanismele constituționale din Republica Moldova, și anume faptul că aplicarea de către Curtea Constituțională a mecanismului de „suspendare temporară” (cunoscut în societate drept „președinte pe 5 minute”) pentru neîndeplinirea unei obligații, în baza art. 90 alin. (3) al Constituției, este contrară textului Constituției.

Concluzii și solicitări

Comisia de la Veneția este organul cel mai prestigios și credibil în materie constituțională, ale cărei opinii ar trebui respectate cu strictețe de Republica Moldova, în special având în vedere caracterul încă de tranziție al democrației noastre. Modul în care Curtea Constituțională a acționat în 7-9 iunie, într-un tandem evident cu deputații PDM, constatat și de Comisia de la Veneția, demonstrează afilierea și lipsa de imparțialitate a Curții Constituționale. Modul de interpretare absurdă a termenului de trei luni ca fiind unul de 90 de zile denotă o lipsă de cunoștințe minime juridice sau o intenție sau neglijență gravă cu privire la capacitățile profesionale ale judecătorilor Curții Constituționale. Prin aceste acte, judecătorii actuali au decredibilizat instituția Curții Constituționale fără precedent.

În acest context, organizațiile semnatare apelează la acei patru judecători constituționali care încă au mandate constituționale - Raisa APOLSCHII și a dlor Veaceslav ZAPOROJAN, Artur REȘETNICOV și Corneliu GURIN – să-și prezinte imediat demisia. Prin demisia dumneavoastră veți permite numirea unor noi judecători constituționali, care vor avea sarcina importantă de a restabili încrederea în rolul Curții Constituționale de garant al Constituției.

În lipsa demisiilor judecătorilor respectivi, organizațiile semnatare solicită Parlamentului instituirea de urgență a unei Comisii, formate din reprezentanți ai partidelor politice, experți notorii locali și experți notorii internaționali, în vederea identificării unei soluții de demisie a actualilor judecători și numirea în mod transparent și bazat pe merite a unor noi judecători constituționali.

Textul integral al apelului este disponibil aici. 

Semnatari:

1. Amnesty International Moldova
2. Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”,
3. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER),
4. Asociația pentru Politică Externă (APE),
5. Asociația Presei Independente (API),
6. Centrul „Acces-info”
7. Centrul „Contact”,
8. Centrul de Investigații Jurnalistice
9. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
10. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
11. Comunitatea Watchdog.MD
12. CPR Moldova
13. Expert-Grup
14. Fundația Est-Europeană
15. Ambasada Drepturilor Omului,
16. Institutul de Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”,
17. Institutul de Politici Publice (IPP),
18. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
19. Promo-LEX
20. Transparency International Moldova
21. Institutul pentru Inițiative Strategice

Lista semnatarilor rămâne deschisă      

În perioada 20-22 iunie 2019, Centru de Resurse Juridice din Moldova  a organizat un seminar de instruire avansată pentru avocați și avocați stagiari în domeniul Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), cu tematica „Dreptul la un proces echitabil în cauzele penale”.

Programul de instruire s-a desfășurat pe parcursul a 3 zile și a avut drept scop capacitarea avocaților și avocaților stagiari în domeniul regulilor de depunere a cererii la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), aspectelor cu privire la echitatea procedurilor penale, garanțiile art. 6 CEDO privind acuzațiile în materie penală și contradictorialitatea procedurilor penale.  

Formatori în cadrul seminarului au fost Vladislav GRIBINCEA, președintele CRJM, și Dragoș CUCEREANU, jurist, Grefa CtEDO.

În prima zi de seminar au avut loc prezentările teoretice, iar celelalte două zile au fost organizate sub forma unor simulări de proceduri în fața CtEDO, în baza a trei spețe. Participanții au fost divizați în trei grupuri și în acest format au elaborat „observațiile Guvernului” și „observațiile Reclamantului”, au prezentat cauzele în cadrul „audierilor” în fața „CtEDO” și au elaborat proiecte de „hotărâri CtEDO” în baza spețelor primite. Fiecare grup de participanți au avut un rol distinct în cadrul spețelor.

Seminarul a găzduit 24 avocați, inclusiv 2 stagiari, și a fost realizat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și posibil datorită sprijinului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).