Autor: admin2706 admin2706

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) invită reprezentanții organizațiilor societății civile din proximitatea raioanelor Căușeni și Cahul să participe la un seminar de instruire pentru facilitarea aplicării mecanismului de desemnare procentuală (Legea 2%). Scopul atelierelor este de a capacita organizațiile societății civile (OSC) pentru valorificarea beneficiilor Legii 2%. 

Atelierele vor avea loc  la 13 septembrie 2018 în or. Cahul și la  14 septembrie 2018 în or. Căușeni.

Beneficiarii instruirilor pot fi reprezentanți ai OSC-urilor: asociații obștești, fundații, instituții private, culte religioase și părțile lor componente, care nu au mai participat anterior la instruirile CRJM privind mecanismul 2%.

Ce subiecte va conține seminarul:

• Ce este mecanismul 2%?;
• Înregistrarea în Lista beneficiarilor 2%;
• Cum se fac desemnările procentuale? Procedură, etape, termeni și instituții implicate;
• Utilizarea și raportarea utilizării desemnărilor procentuale;
• Răspundere și sancțiuni;
• Accesul la informație;
• Campania de informare 2%, canale și instrumente practice de promovare pentru atragerea contribuabililor.

Pentru înregistrarea la seminar, Vă rugăm să luați legătura cu coordonatoarele locale, datele de contact ale cărora sunt indicate mai jos.

Vă rugăm să comunicați coordonatoarelor locale următoarele aspecte:

• numele și prenumele Dvs. (datele de contact: e-mail și număr de telefon etc.);
• denumirea organizației pe care o reprezentați;
• localitatea în care activează organizația;
• funcția pe care o dețineți în cadrul organizației;
• dacă ați participat anterior la instruirile organizate de CRJM pe tema mecanismului 2%.

Numărul maxim de participanți per training este de 25 de persoane. Se admit cel mult câte 2 persoane de la aceeași organizație.

Participarea la seminar este gratuită. Instruirea va avea loc în limba română.

Organizatorii vor acoperi cheltuielile de transport suportate de către participanții din afara or. Cahul și Căușeni.

Data-limită de înregistrare la seminare este  5 septembrie 2018.

Persoanele care vor fi înregistrate vor fi informate despre adresele la care se vor desfășura seminarele și  vor primi agenda seminarelor.

Persoanele de contact:

• coordonatoarea locală pentru raionul Cahul: Cristina MOCAN, telefon de contact 299 84 84 2 sau 0 796 14 145, e-mail: contact_cahul@yahoo.com;
• coordonatoarea locală pentru raionul Căușeni: Ludmila AFTENI, telefon de contact 0 794 36 300, email: ludmila.afteni@gmail.com;
• persoana de contact din cadrul CRJM: Natalia ȘEREMET, telefon de contact 022 843 601 (extensia 107), e-mail: nataliaseremet@old2.old.crjm.org.

Sesiunile de instruire sunt organizate în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizarea de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Organizațiile societății civile își exprimă îngrijorarea și condamnă adoptarea noului proiect de lege (nr. 284) privind declararea voluntară și facilitarea fiscală, care, în esență, reprezintă o nouă tentativă de amnistiere a capitalului obținut din surse dubioase. De asemenea, trezește suspiciuni prezentarea acestei măsuri drept un element al unei reforme fiscale ample, fără o analiză de impact, care este obligatorie în astfel de situații.  Se creează impresia că intenția amnistiei fiscale este camuflată după reforme fiscale, unele din ele mult-așteptate de business sau binevenite de cetățeni. Efectul amnistiei fiscale, însă, va fi unul de adâncire și încurajare a corupției, lucru pe care societatea nu și-l dorește.

Ministerul Finanțelor a luptat vehement până în prezent pentru fiecare leu care putea fi pierdut în rezultatul unor facilități fiscale, dar iată că autoritățile au lansat o nouă inițiativă legislativă  întitulată „mica reformă fiscală”, fără o analiză de impact concludentă, cu modificări importante pe multiple filiere, inclusiv pe domeniul „de neatins” în ce privește contribuțiile obligatorii în fondul social. Contrar recomandărilor FMI și ale Băncii Mondiale, pe 24 iulie 2018, autoritățile lansează o reformă cu consecințe imprevizibile pentru economia națională, dar și pentru relațiile cu finanțatorii externi.

Riscul politic al facilităților fiscale multiple prevăzute de așa-numita „mica reformă fiscală”, nu este justificat decât în cazul în care, acestea ar avea drept scop, acoperirea amnistierii capitalului prevăzută de proiectul de lege nr. 284 promovat în paralel și în regim de urgență în Parlament.

Proiectul de lege nr.284 privind declararea voluntară și facilitarea fiscală nu specifică clar scopul urmărit, lipsește specificarea condițiilor obiective ce impun apariția acestei legi și nici finalitatea urmărită. O analiză de impact concludentă nu a fost efectuată, iar practica de amnistiere a capitalului cu un preț redus de doar 3% comparativ cu taxările standard sunt contrare practicilor internaționale în acest domeniu, cu riscuri majore de impact social negativ și stimulare a creșterii nesupunerii fiscale.

Proiectul de lege a fost aprobat de către Guvern pe 25 iulie 2018, inclus pe agenda Parlamentului din 26 iulie 2018 și deja adoptat în ambele lecturi cu 56 de voturi ale deputaților democrați și popular-europeni. Cu o zi înainte, proiectul a obținut avizul pozitiv al Comisiei parlamentare Buget și Finanțe.

Readucem aminte că un proiect similar a fost propus în anul 2016, care a fost criticat dur atât de comunitatea de experți, societatea civilă, dar și de către organismele internaționale. Revenirea cu insistență la regimul de amnistiere a capitalurilor acumulate și nedeclarate, în pofida calificării negative din partea organismelor internaționale, reprezintă un indicator al promovării unor interese de grup infiltrate în mediul politic.

Amnistierea capitalului indiscutabil este o măsură contraproductivă, încurajatoare pentru beneficiarii de venituri din corupție și crimă și descurajatoare pentru cetățenii de bună credință și plătitorii de taxe. De facto, existența unor astfel de proiecte de lege indică faptul că Guvernul este incapabil să asigure verificarea provenienței bunurilor și a veniturilor și renunță la întreprinderea de măsuri și eforturi pentru asigurarea acestui proces.

Proiectul de reformă fiscală cu implicații atât de importante a fost promovat cu neglijarea proceselor democratice, dar nici cu expertiza tehnică riguroase indispensabilă pentru astfel de reforme. Audieri publice la acest proiect nu au existat, iar procesul de lansare și validări a proiectului de Lege privind declararea voluntară și facilitarea fiscală este unul în regim fulger, cu încălcarea directă a proceselor democratice, netransparență și excluderea societății civile. Nu au fost organizate nici consultări publice, nici expertiza anticorupție nu a fost elaborată, deși este obligatorie potrivit Legii nr. 100 cu privire la actele normative.

Este cu atât mai inacceptabilă această grabă în cazul unui proiect asupra căruia s-au expus negativ atât societatea civilă, cât și partenerii de dezvoltare ai țării noastre nici doi ani în urmă. Lipsa documentelor de analiză de impact, dar și declarațiile diametral opuse ale Primului Ministru și ale Șefului Comisiei Parlamentare Buget și Finanțe, denotă abordarea superficială fără expertizare tehnică a proiectului. Abordarea dată este la limita aventurismului politic și comportă riscuri majore de instabilitate fiscală și bugetară pentru perioadele ulterioare.

Pentru a diminua riscurile unei reforme fiscale este necesară respectarea unui șir de principii.

• Asigurarea unui proces democratic, transparență decizională și consultări publice largi cu asigurarea unor termene suficiente pentru reacții și opinii ale persoanelor și organizațiilor interesate;
• Evaluarea de impact riguroasă a măsurilor de reformă fiscală propuse;
• Abandonarea proiectelor de amnistie fiscală sub orice formă în condițiile corupției masive și delapidărilor din fondurile publice;
• Reforma fiscală trebuie să îmbunătățească echitatea socială și să contribuie la un trai decent al cetățenilor Republicii Moldova.

 Organizațiile semnatare:

1. Condamnă adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a proiectul de lege privind declararea voluntară și facilitarea fiscală;
2. Solicită Președintelui Republicii Moldova să nu promulge legea adoptată;
3. Solicită implicarea Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale, Uniuni Europene, GRECO si Moneyval să examineze aceste inițiative legislative din perspectiva compatibilității cu angajamentele internaționale și bilaterale asumate de Republica Moldova în raport cu fiecare dintre parteneri.

Declarația în limba română disponibilă aici.

Declarația în limba engleză disponibilă aici.

Organizații semnatare:

Centrul Analitic Independent Expert-Grup

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)

Centrul de Analiză și Prevenire a Corupție (CAPC)

Centrul de Politici și Reforme (CPR-Moldova)

Institutul pentru Politici și Reforme Europene

Asociația Promo-LEX

Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului Eco-TIRAS

Comunitatea WatchDog.MD

AO BIOS

Organizațiile societății civile condamnă discursul de ură și amenințările făcute de Ilan SHOR, primarul orașului Orhei și președintele partidului politic „Şor”, la adresa jurnaliștilor și a unor oponenți politici. Acest comportament este incompatibil cu democrația, instigă la ură și violență. El nu poate fi lăsat nesancționat de către autorități.

La 20 iulie 2018, în cadrul unui eveniment organizat de partidul „Șor”, mai mulți simpatizanți ai lui Ilan SHOR au protestat în municipiul Chișinău la sediile a două partide politice în legătură cu pretinsa închidere a magazinelor sociale.

În discursul adresat simpatizanților săi, plasat pe rețelele de socializare și mediatizat amplu ulterior, Ilan SHOR a venit cu amenințări în adresa jurnaliștilor și liderilor a două partide politice de opoziție.

Acesta a declarat următoarele:

«Я обещаю: Они у меня будут висеть на Арке. Каждый. И Каждый будет делать с ними, что посчитает нужным. Потому что, они негодяи. Сволочи, негодяи, паскуды. Задавим их, задушим!»; („Eu vă promit: Îi vom spânzura de Arcul de Triumf. Pe fiecare. Și fiecare din noi le va putea face, ce va considera necesar. Pentru că ei sunt niște ticăloși. Mizerabili, ticăloși, bastarzi. Îi vom strivi, îi vom strangula.”) 〈n.trad.〉.

«Вы – негодяи и твари, и мы вас задушим!»; („Sunteți – mizerabili și lepre, și noi vă vom strangula”) 〈n.trad.〉.

«Они, я не побоюсь этого слова, животные и мы их накажем»; („Ei, și nu mi-e frică de acest cuvânt, sunt niște animale și noi îi vom pedepsi.”)〈n.trad.〉.

«Запомнитe, мы вас будем ждать везде: у дома, в темных переулках и соседям расскажем, кто вы такие на самом деле». („Luați aminte, noi vă vom aștepta peste tot: lângă case, pe străduțele întunecoase și le vom spune vecinilor cine sunteți cu adevărat”) 〈n.trad.〉.

«Замочим их в сортире»; «Закатаем в асфальт»; („Îi vom îneca în veceu; Îi vom înfunda în asfalt”)〈n.trad.〉.

«Мы будем их давить как последних мышей под плинтус, чтобы эти твари прятались от нас». („Îi vom strivi ca pe niște șoareci sub plintă, pentru ca aceste lepre să se ascundă de noi”) 〈n.trad.〉.

Organizațiile semnatare consideră că aceste declarații depășesc limitele garantate de libertatea de exprimare, deoarece amenințările publice cu răfuială fizică și vătămare corporală făcute de un politician sunt inadmisibile într-o societate democratică. Acest discurs se întemeiază pe intoleranța, care are la bază viziunile politice și reprezintă un discurs de ură, care este inacceptabil într-o societate democratică. Autoritățile trebuie să prevină și să sancționeze astfel de comportamente.

În acest context, organizațiile societății civile:

• Sunt solidare cu organizațiile de media care au condamnat afirmațiile cu caracter amenințător la adresa jurnaliștilor făcute de Ilan SHOR.
• Solicit Procuraturii Generale să investigheze declarațiile făcute de Ilan SHOR sub aspectul incitării la ură.
• Cheamă organele de drept, autoritățile publice și cele electorale, să întreprindă toate măsurile necesare în vederea prevenirii și stopării discursului de ură, care, în perspectiva campaniilor electorale, pot deveni extrem de periculos pentru societate.
• Solicită poliției să asigure exercitarea dreptului la libertatea de exprimare și să nu permită acte de violență fizică și verbală în adresa protestatarilor sau de către protestatari. Cheamă  partidele politice, liderii, reprezentanții și simpatizanții acestora să respecte normele democratice și decența discursului public, păstrându-l în limitele acceptate de democrație și demnitatea umană.

Organizațiile semnatare:

1. Amnesty International Moldova (AIM)
2. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
3. Promo-LEX
4. RCTV Memoria

Declarația integrală disponibilă aici.

La 31 iulie 2018, Procuratura Generală a Republicii Moldova a remis spre examinare prezentare adresare către Procuratura mun. Chișinău.