Autor: admin2706 admin2706

Mai multe organizații ale societății civile își exprimă îngrijorarea privind promovarea în mare grabă a proiectului Codului de reguli și proceduri parlamentare, cu ignorarea consultărilor publice și a dezbaterilor privind conținutul celui mai important document, care reglementează activitatea Parlamentului.

Proiectul Codului de reguli și proceduri parlamentare a fost înregistrat ca inițiativă legislativă a trei deputați la 2 noiembrie 2018. Până la 2 noiembrie 2018, proiectul nu a fost publicat pe internet pentru consultări. La 14 noiembrie 2018, proiectul a fost examinat de Comisia Juridică, Numiri și Imunități, care a recomandat adoptarea proiectului în prima lectură și care nu a menționat nimic despre rezultatele consultărilor publice. La 22 noiembrie 2018, adică peste circa trei săptămâni de la înregistrare, proiectul a fost adoptat în prima lectură.

Pe pagina web a Parlamentului lipsește expertiza anticorupție a proiectului, precum și avizul Guvernului, ambele obligatorii  conform prevederilor legale. De asemenea, termenul pentru consultări publice urma să expire abia  la 23 noiembrie 2018 (peste 15 zile lucrătoare de la publicarea proiectului), adică peste o zi după adoptarea proiectului în primă lectură. Având în vedere faptul că comisia responsabilă de proiect și de organizarea consultărilor publice a aprobat proiectul deja la 14 noiembrie 2018, înainte de expirarea termenului-limită de depunere a comentariilor, consultările publice nici nu puteau avea loc.

Proiectul Codului de reguli și proceduri parlamentare reglementează aspecte deosebit de importante ale activității parlamentare și urmează să înlocuiască Regulamentul Parlamentului actualmente în vigoare.  O analiză a conținutului documentului scoate în evidență existența unor prevederi foarte vagi privind accesul la informații, reflectarea activității Parlamentului de către mass-media, transparența în procesul decizional și cooperarea cu societatea civilă.

Proiectul Codului de reguli și proceduri parlamentare conține reglementări privind consultările publice care sunt și mai vagi decât cele în vigoare, iar unele prevederi pozitive au fost excluse. Sunt reglementate confuz și sporadic formele, etapele și termenele procesului de consultări publice, precum și obligațiile instituțiilor responsabile.Proiectul sus-menționat nu conține nici prevederi suficiente pentru asigurarea accesului la informație ca parte a transparenței procesului decizional, el nu prevede publicarea informațiilor despre toate etapele de adoptare a actului legislativ și toate versiunile proiectului de act normativ. De asemenea, nu este prevăzută nici publicarea amendamentelor propuse de deputați. 

De asemenea, proiectul Codului de reguli și proceduri parlamentare nu reglementează situațiile când proiectele pot fi adoptate în regim de urgență, cu excepția cazului când este cerut de Guvernpotrivit Constituției. În ultimii ani, mai multe proiecte de acte normative au fost adoptate în regim de urgență, fără respectarea tuturor etapelor de legiferare și consultare publică prevăzute de legislația în vigoare. Este nevoie de reglementat criteriile după care Parlamentul va decide asupra aplicării acestei proceduri. 

Luând în considerație importanța Codului parlamentar pentru buna funcționare a Parlamentului și activitatea acestuia într-un mod transparent și previzibil pentru public și părțile interesate, organizațiile semnatare consideră nepotrivită adoptarea unui astfel de proiect în grabă și fără organizarea unor discuții mai largi, inclusiv cu ONG-urile și reprezentanții mass-media.

Organizațiile semnatare solicită Parlamentului Republicii Moldova organizarea unor consultări publice veritabile a proiectului Codului de reguli și proceduri parlamentare, inclusiv organizarea dezbaterilor publice cu participarea organizațiilor societății civile, cu alocarea unui timp suficient, și evitarea adoptării în grabă a acestui document important.

Textul integral al apelului disponibil aici.

SEMNATARI:

1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
2. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)
3. Asociația Presei Independente (API)
4. Asociația Promo-LEX
5. Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM)
6. Centrul de Informații GENDERDOC-M
7. Centrul de Investigații Jurnalistice
8. Piligrim-Demo
9. Transparency International Moldova
10. CPR-Moldova
11. Expert-Grup
12. Comunitatea „WatchDog.MD"
13. Ambasada Drepturilor Omului
14. Institutul de Politici Publice (IPP)
15. Centrul Internațional „La Strada”
16. Centrul PAS
17. Amnesty International Moldova
18. Centrul de Drept al Femeilor
19. Centrul de Jurnalism Independent
20. Centrul de Analiza și Prevenire a Corupției
21. Fundația Est-Europeană
22. Comitetul pentru Libertatea Presei
23.  Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
24. InReCo
25. A.O. „Onoarea și Dreptul Femeii Contemporane”
26. Gender-Centru
27. Ana Gurău, membră a Platformei pentru Egalitate de Gen
28. Platforma pentru Egalitate de Gen
29. Centrul Național al Romilor
30. IDIS „Viitorul”
31. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
32. Centrul National de Prevenire a Abuzului fata de Copii (CNPAC)
33. Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF)

Lista semnatarilor rămâne deschisă

CRJM a prezentat, joi, 15 noiembrie 2018, proiectul unui nou document analitic: „Cauzele cu privire la integritate - este oare uniformă practica instanțelor judecătorești?”. Analiza stabilește în baza datelor empirice, în ce măsură este uniformă practica instanțelor judecătorești în cauzele care vizează încălcarea regimului de declarare al averilor, intereselor personale și incompatibilităților funcționarilor publici.

În cadrul cercetării, au fost analizate toate hotărârile Curții Supreme de Justiție (CSJ) adoptate timp de 54 de luni (din 1 ianuarie 2014 până în 30 iunie 2018), precum și soluțiile date de instanțele de apel și fond în aceste dosare. „Analiza nu își propune să constate care ar fi trebuit să fie soluția corectă în hotărârile analizate. A fost analizat doar în ce măsură soluțiile instanțelor judecătorești sunt uniforme între ele prin prisma motivării hotărârilor judecătorești adoptate în aceste cauze.” – a declarat președintele CRJM, Vladislav Gribincea.

Analiza constată că soluțiile din unele hotărâri judecătorești cu privire la declararea averilor nu sunt pe deplin consecvente. Inconsecvențele țin de modul de declarare al conturilor bancare fără rulaje, justificarea averii nedeclarate și de modul cum a fost tratat argumentul funcționarului că nu a declarat adecvat averea, deoarece nu a înțeles cum aceasta urmează a fi declarată. Analiza nu a constatat divergențe serioase în cauzele cu privire la conflictele de interese. Cu toate acestea, unele dosare cu privire la încălcarea regimului de incompatibilitate au fost soluționate într-un mod divergent. 

Una din concluziile preliminare ale autorilor este inclusiv că actele fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI) au fost anulate cu precădere în cazul demnitarilor de rang înalt. În cazul acestora au fost admise 10 din cele 16 acțiuni (62.5%) față de demnitarii de rang mediu în care au fost admise doar 3 din 17 acțiuni (17%). Acest fapt ar putea sugera că funcționarii de rang înalt au avut avocați mai buni, fie că abaterile comise de CNI în privința acestora erau mai evidente, fie că judecătorii sunt mai indulgenți în privința acestora.

În urma prezentării constatărilor, CRJM a invitat participanții la eveniment și instituțiile vizate (CSJ și ANI) să vină cu recomandări și comentarii asupra documentului, care urmează a definitivat în urma acestor intervenții.

Documentul analitic este disponibil aici.

Anexa care descrie cauzele cu privire la integritate disponibilă aici. 

Evenimentul a fost desfășurat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) anunță organizarea Școlii de iarnă - 2019 „Democrația aplicată”. Evenimentul, cu o durată de 4 zile, se va desfășura în afara municipiului Chișinău, în perioada 17 - 20 ianuarie 2019 și este destinat studenților/telor și proaspeților/telor absolvenți/te ai facultăților de drept, jurnalism, relații internaționale, științe politice și administrative, care sunt interesați/te în promovarea democrației în Republica Moldova.

Prin intermediul școlii de iarnă, CRJM își propune să transmită participanților/telor informații și abilități cu privire la principiile democrației, statului de drept și instrumentele de implicare civică, de combatere a corupției și de protecție a drepturilor omului etc. Agenda preliminară a evenimentului este disponibilă aici. 

Formatori în cadrul evenimentului vor fi experți naționali și internaționali, inclusiv din cadrul CRJM.

Participarea la școala de iarnă este gratuită. Cheltuielile de transportare, cazare și alimentare vor fi acoperite de CRJM. Locul desfășurării va fi ulterior comunicat persoanelor selectate.

Candidații/tele urmează să corespundă următoarelor cerințe:

• Să fie student/ă al anului III-IV sau masterand/ă la una din facultățile menționate mai sus;
• Să cunoască limba română;
• Să fie disponibil/ă să participe pe întreaga durată a școlii de iarnă;
• Să completeze formularul de participare (click aici pentru a accesa formularul) până la 3 decembrie 2018.

Despre rezultatele preselecție, candidații vor fi notificați după data de 10 decembrie 2018.

Pentru întrebări suplimentare ne puteți contacta la adresa electronică: daniel.goinic@old2.old.crjm.org.

Experiența participanților/telor din ediția anterioară a școlii „Democrația aplicată” poate fi găsită aici.

Acest eveniment este organizat în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” susținut de Suedia.

La 30 octombrie 2018, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), în cauza O.R. și L.R. c. Republicii Moldova (cererea nr. 24129/11), a constatat violarea art. 3 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din cauza investigării îndelungate a maltratărilor care au avut loc în aprilie 2009 în Comisariatul General de Poliție din Chișinău. De asemenea, CtEDO a constatat că sancțiunile aplicate polițiștilor torționari au fost prea blânde.

Cauza se referă la două tinere care au fost reținute de poliție pe 7 aprilie 2009. Ele au fost duse la Comisariatul General de Poliție din Chișinău și obligate de către polițiști să se dezbrace nud în fața unui bărbat și să facă așezări fiind nude. Procurorii au pornit o cauză penală împotriva a trei polițiști abia peste 9 luni. Unul dintre polițiști a fost ulterior scos de sub urmărire penală, pe motiv că faptele lui reprezentau contravenție administrativă, iar ceilalți doi au fost condamnați pentru maltratare la 5 ani de închisoare cu suspendare.  

CtEDO a constatat că investigația nu a fost promptă. Urmărirea penală a fost pornită peste 9 luni de la data în care informațiile despre infracțiune au devenit cunoscute public. Procurorii nu au reacționat la aceste informații și au așteptat o plângere din partea reclamanților. CtEDO a reiterat că, atunci când o autoritate suspectează un tratament contrar art. 3 al CEDO, ea trebuie să reacționeze din oficiu.

CtEDO a considerat că sancțiunile aplicate polițiștilor sunt incompatibile cu obligația de a preveni maltratarea. Judecătorii i-au sancționat pe cei doi polițiști cu pedeapsa minimă prevăzută de lege (5 ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei). Ei au invocat că comportamentul acuzaților a fost determinat de agresarea polițiștilor de către protestatari pe 6 aprilie 2009. Art. 3 al CEDO nu permite derogări, nici în cele mai stricte situații. Încercarea Curții de Apel Chișinău de a justifica sancțiunea minimă aplicată polițiștilor prin faptul că ei au acționat într-o situație de tulburare în masă este regretabilă. De fapt, prin suspendarea aplicării pedepsei cu închisoarea polițiștii au fost exonerați de orice sancțiune penală. Mai mult, pe parcursul procedurilor, polițiștii nu au fost suspendați din funcție. CtEDO a mai notat cu îngrijorare că îngăduința față de polițiștii acuzați de maltratarea reclamantelor nu a fost un incident izolat. Statisticile pentru anii 2011 și 2012 sugerează o tendință generală a instanțelor judecătorești moldovenești de a proteja agenții statului acuzați de maltratare.

Cel de-al treilea polițist, acuzat de amenințarea reclamantelor cu aplicarea forței, a fost scos de sub urmărire penală, pe motiv că fapta lui reprezintă contravenție administrativă (depășirea atribuțiilor de serviciu). Procesul contravențional a fost încetat, deoarece expirase termenul de atragere la răspundere contravențională. Judecătorii au refuzat să anuleze decizia procurorului de scoatere de sub urmărire penală, pe motiv că ar încălca principiul potrivit căruia nimeni nu poate fi sancționat repetat pentru aceeași faptă (art. 4 Protocolul 7 la CEDO). CtEDO a constatat că, având în vedere contextul în care a avut loc amenințarea, ea reprezenta tratament inuman și degradant. Procurorii și judecătorii nu au motivat în niciun fel de ce faptele celui de al treilea polițist sunt contravenție și nu infracțiune (art. 328 Cod penal), chiar dacă reclamantele au invocat expres acest argument. Procurorii au fost conștienți că prin recalificare ei exonerează persoana de orice răspundere juridică, ceea ce este incompatibil cu obligația de a preveni maltratarea. Interpretarea interdicției de a atrage repetat la răspundere penală, dată de judecători, este incorectă. Această interdicție se referă doar la situațiile care au devenit „irevocabile”. În cazul de față, nu exista o decizie anterioară irevocabilă de atragere la răspundere.

CtEDO a acordat fiecărei reclamante câte EUR 7,500 cu titlu de costuri și cheltuieli și suma de EUR 1,500 pentru cheltuieli de asistență juridică. Reclamantele au fost reprezentate în fața CtEDO de avocatul Vladislav GRIBINCEA, Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

Mecanismul 2% capătă recunoaștere și prinde din ce în ce mai mult teren în Republica Moldova. Conform raportului statistic publicat de Serviciul Fiscal de Stat, în 2018, suma totală desemnată este de doua ori mai mare față de 2017, iar numărul beneficiarilor mecanismului 2% a înregistrat o creștere de 30% - de la 302 la 393 beneficiari.

Conform datelor publicate, în 2018, 28,388 contribuabili persoane fizice, adică cu 34% mai mulți față de 2017, au ales să direcționeze 2% din impozitul pe venit către o organizație non-guvernamentală sau o entitate religioasă. Suma totală validată în 2018 este de 5,631,042.36 de lei (aproximativ 287,886 Euro sau 335,781 USD)[1] și reprezintă dublul sumei validate în 2017. 92% din suma total validată a fost direcționată către organizațiile non-guvernamentale, iar entitățile religioase și părțile lor componente au primit în jur de 8% din suma totală.

Din numărul total de desemnări efectuate, 90% (adică 25,518 desemnări) au fost validate în comparație cu 76% din anul anterior și doar 10% (2,869 desemnări) au fost declarate nevalidate pe diverse motive, față de 24% nevalidate anul trecut. Principalele motive de nevalidare a sumelor au fost similare celor de anul trecut: contribuabilii aveau restanțe la impozitul pe venit din anii precedenți sau aveau datorii la impozitul pe venit din anul curent, imposibilitatea de a identifica beneficiarul sumelor în conformitate cu Lista beneficiarilor 2%, aprobată de Ministerul Justiției.

Cea mai mare sumă direcționată a ajuns, și în acest an, către Asociația Veteranilor și Pensionarilor Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova și constituie circa 30% (1,691,298.75 Lei) din suma total validată în 2018, iar cea mai mică sumă constituie 1,13 lei și a ajuns către Comunitatea religioasă „Sfântul Ierarh Nicolae” din or. Florești.

Cei mai activi contribuabili au fost persoanele care au viza de domiciliu în mun. Chișinău, aceștia  constituind circa 26%  (7,296 contribuabili) din numărul total al contribuabililor care au efectuat desemnarea procentuală și a căror desemnare a fost validată.

Și în 2018, cele mai multe organizații către care s-au direcționat 2% au sediul în Chișinău ceea ce reprezintă circa 66%  (259 din 393 beneficiari) din numărul total al beneficiarilor desemnării procentuale din 2018, restul 34% au ajuns către organizațiile înregistrate în celelalte raioane ale țării.

Rezultatele desemnării procentuale în 2018 sunt îmbucurătoare și confirmă faptul că beneficiarii mecanismului au început a face campanii de informare care le vor aduce vizibilitate și recunoaștere în societate, precum și faptul că mecanismul 2% are potențial și acesta poate fi valorificat în beneficiul comunităților.

Raportul integral al Serviciului Fiscal de Stat privind desemnările procentuale în anul 2018 este disponibil aici.

[1] Suma a fost calculată conform cursului oficial valutar stabilit la data de 18 septembrie 2018 (1 USD=16.77, 1 EUR=19.56) când sumele au fost transferat de Ministerul Finanțelor către beneficiari.