Autor: admin2706 admin2706

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova, cu suportul USAID, au inițiat procesul de monitorizare a implementării foii de parcurs a reformelor prioritare a Guvernului și Parlamentului. Raportul intermediar de monitorizare include perioada din momentul semnării documentului pe 5 iulie 2017, până pe 22 noiembrie 2017. Potrivit autorilor, documentul a fost elaborat pentru a sincroniza eforturile ambelor instituții în vederea implementării unui șir de angajamente urgente prevăzute de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, dar și pentru a dinamiza anumite reforme în vederea fortificării relațiilor cu Fondul Monetar Internațional și alți parteneri de dezvoltare.

În esență, Foaia de parcurs vine să consolideze încrederea partenerilor de dezvoltare și a cetățenilor țării în guvernare prin intermediul promovării unui șir de politici prioritare în două domenii de bază:

(i) dezvoltarea bunei guvernări şi a statului de drept, cu accent pe reforma administrației publice, justiția și combaterea corupţiei; și drepturile și libertățile fundamentale; și

(ii) dezvoltarea economică şi asigurarea unei economii de piaţă funcţionale, cu accent pe guvernanța sectorului financiar-bancar; climatul investițional și mediul de afaceri; agricultura și siguranța alimentelor; educația, cultura, știința; și programele sociale.

Deși autoritățile au început în mod plenar implementarea Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare, procesul are loc cu multiple întârzieri și prezintă numeroase rezerve de conținut și procedură. Din cele 51 de acțiuni stabilite în Foaia de parcurs, 26 au fost planificate pentru perioada iulie – noiembrie, din care doar 11 au fost realizate, celelalte fiind în proces de realizare. Din cele 11 acțiuni realizate, 4 au fost apreciate drept „realizate cu rezerve”, cauzele variind de la nerespectarea întocmai a procesului de transparență decizională până la aspecte de conținut care necesită îmbunătățiri substanțiale. Motivele principale ale încălcării termenelor-limită țin de stabilirea unor ținte calendaristice prea ambițioase, precum și reforma administrației publice care a afectat temporar ritmul reformelor în general și a implementării măsurilor stabilite în Foaia de parcurs în particular.

Obiectivul cu cel mai înalt nivel de implementare în proporție de 50% ține de îmbunătățirea climatului investițional și a mediului de afaceri. Urmat de sectorul financiar-bancar pe de o parte, și educație, cultură, știință pe de altă parte, care sunt implementate în proporție de 25% fiecare.

Făcând referință la acțiunile specifice din fiecare categorie pot fi remarcate următoarele rezultate:

• în domeniul reformei administrației publice din cele 6 acțiuni monitorizate, 2 acțiuni au fost realizate cu rezerve, 3 acțiuni sunt în curs negativ de realizare și 1 acțiune este în curs pozitiv de realizare;
• În domeniul justiției și combaterea corupției au fost monitorizate 10 acțiuni, dintre care 8 sunt în curs pozitiv de realizare și 2 sunt în curs negativ de realizare;
• În domeniul drepturilor și libertaților fundamentale din cele 9 acțiuni monitorizate, 5 sunt în curs pozitiv de realizare, 3 sunt în curs negativ de realizare și 1 acțiune este realizată fără rezerve.
• În domeniul guvernanței în sectorul financiar-bancar din cele 8 acțiuni monitorizate, 2 au fost realizate fără rezerve, 5 sunt în curs pozitiv de realizare și 1 în curs negativ de realizare;
• În domeniul îmbunătățirii climatului investițional și a mediului de afaceri, din cele 10 acțiuni monitorizate, 4 au fost realizate fără rezerve, 1 a fost realizată cu rezerve, 1 în curs negativ de realizare, 3 în curs pozitiv de realizare și 1 nu este inițiată.
• În domeniul sectorului agricol și siguranței alimentare din cele 2 acțiuni monitorizate, ambele sunt în curs pozitiv de realizare.
• În domeniul educației, culturii, științei, din cele 4 acțiuni monitorizate, 1 a fost realizată cu rezerve și 3 sunt în curs pozitiv de realizare.
• În domeniul programelor sociale, din cele două acțiuni monitorizate, una este în curs pozitiv de realizare, iar alta este în curs negativ.

Raportul interimar de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (5 iulie – 22 noiembrie 2017) în limba română este disponibil aici. 

Raportul interimar de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (5 iulie – 22 noiembrie 2017) în limba rusă este disponibil aici. 

Raportul interimar de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (5 iulie – 22 noiembrie 2017) în limba engleză este disponibil aici. 

Modul de organizare și desfășurare a concursurilor pentru numirea și promovarea judecătorilor în Republica Moldova lasă loc de interpretare și sporesc neîncrederea în justiție. Aceasta este principala concluzie a Documentului de politici publice: „Selecția și promovarea judecătorilor în Republica Moldova – provocări și necesități”, elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în urma analizei procesului de selecție și promovare a judecătorilor în perioada ianuarie 2013 – mai 2017.

Printre problemele constatate de autorii analizei este faptul că Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) numește și promovează în funcții judecătorii ignorând punctajul oferit de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor, iar în hotărârile sale nu motivează deciziile luate. Totodată, concursurile de numire și promovare a judecătorilor sunt organizate continuu, fără vreo previzibilitate și metodologie, iar un număr mare de concursuri sunt declarate de CSM eșuate deoarece candidații „nu au întrunit numărul necesar de voturi” ale membrilor CSM, fără a fi prezentate argumente pentru neacordarea voturilor. Ulterior, în cadrul altor concursuri, candidați „eșuați” deja întrunesc numărul necesar de voturi și sunt numiți în funcții.

Analiza efectuată arată că, în perioada 2013 - mai 2017, dintre cei 115 judecători selectați în urma concursurilor cu participarea a cel puțin 2 candidați, peste 72% din candidații la funcția de judecător în judecătorii, 42% dintre cei propuși pentru promovare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și 39% dintre cei propuși pentru promovare la curțile de apel au punctaje mai mici decât contracandidații lor.

Autorii analizei au stabilit că este mare numărul numirilor în funcție în urma concursurilor cu participarea unui singur candidat, ceea ce nu este un concurs veritabil și nu permite selectarea celui mai bun candidat. Spre exemplu, în perioada de referință 23% din candidații propuși pentru numirea în judecătorii, 65% din cei propuși pentru numirea la funcții de conducere în judecătorii, 83% pentru numirea la funcții de conducere în curțile de apel și 100% pentru cei propuși la funcții de conducere în cadrul CSJ sunt candidați care au fost numiți în urma concursurilor cu un singur candidat. În același timp, 10-14% din toate concursurile anunțate (21% pentru promovarea la CSJ) sunt declarate de CSM ca fiind eșuate, din motiv că un candidat sau candidații participanți nu au întrunit numărul necesar de voturi din partea membrilor CSM.

A fost observată o lipsă de interes a judecătorilor de a participa la concursuri pentru funcții de conducere în instanțe. Astfel, multe concursuri anunțate de CSM pentru promovarea la curțile de apel sau în funcții de conducere la curțile de apel (63%) și CSJ (38%) au avut loc cu participarea unui singur candidat, sau nu au avut loc deoarece nu au existat candidați sau aceștia s-au retras până la votare, determinând CSM-ul să anunțe concursuri repetate. Declararea de către CSM a unui număr mare de concursuri ca fiind eșuate, de rând cu nemotivarea hotărârilor sale, ar putea fi printre cauzele care descurajează judecătorii să participe la aceste concursuri.

Autorii documentului consideră că numirea și promovarea candidaților în bază de merit este o condiție esențială pentru existența unui sistem judiciar independent, responsabil și profesionist, iar transparența procesului de numire și promovare este importantă pentru asigurarea încrederii în justiției atât a judecătorilor și altor profesioniști care aspiră la funcția de judecător, cât și a societății.

Autorii analizei recomandă:

• îmbunătățirea sistemului de selecție și promovare a judecătorilor prin utilizarea rezultatelor evaluării Colegiului de Selecție la numirea și promovarea candidaților și prevederea în legislație a dreptului candidaților la funcția de judecător care au cel mai înalt punctaj de a-și alege instanța în care să activeze;
• organizarea concursurilor pentru toate funcțiile vacante în sistemul judecătoresc o dată sau de două ori pe an, ceea ce va permite candidaților să-și planifice din timp cariera și va da posibilitate CSM-ului să-și planifice activitatea și va oferi suficient timp pentru motivarea hotărârilor;
• motivarea hotărârilor CSM cu privire la cariera judecătorilor, în cazul în care CSM ignoră punctajul oferit de Colegiul de Selecție sau concursul este declarat eșuat.

De asemenea, se recomandă reevaluarea urgentă a criteriilor de selecție, promovare și transfer a judecătorilor, care au o serie de carențe evidențiate anterior atât de CRJM, cât și de alte organizații. Prezenta analiză arată lipsa unui progres în domeniul selecției și promovării judecătorilor față de situația constatată de CRJM în anul 2015.

Documentul este disponibil în limbile engleză și rusă.

Documentul de politici publice: „Selecția și promovarea judecătorilor în Republica Moldova – provocări și necesități” a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

La 7 noiembrie 2017, Guvernul a adoptat un proiect elaborat de Ministerul Justiției cu scopul consolidării sistemului judecătoresc. Potrivit proiectului, de la bun început judecătorii voi fi numiți până la atingerea plafonului de vârstă (65 de ani), fiind astfel exclusă necesitatea reconfirmării în funcție a judecătorilor de către Președintele țării după primii 5 ani de activitate. De asemenea, judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ) vor fi numiți de către Președintele țării și nu de către Parlament, cum este în prezent. Proiectul mai notează că numirea și promovarea judecătorilor trebuie să fie făcută transparent și în bază de merit. Aceste modificări pot avea efecte benefice asupra independenței judecătorilor, dacă vor fi aplicate cu bună credință de autorități. De asemenea, proiectul introduce imunitatea judecătorilor pentru acțiunile sau inacțiunile efectuate în exercitarea funcției (imunitatea funcțională), instituție care acum nu există în Constituție (judecătorii totuși beneficiază de imunitate în temeiul Legii cu privire la statutul judecătorului).

Proiectul mai prevede că din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) vor face parte doar judecători și reprezentanți ai societății civile, iar ministrul Justiției, Procurorul General și Președintele CSJ nu vor mai fi membri din oficiu ai acestuia. Mandatul membrului CSM va fi de 6 ani (față de 4 ani, cum este în prezent) și nimeni nu va putea deține două mandate consecutive (în prezent o astfel de interdicție nu există). Aceste prevederi sunt de natură să sporească independența CSM. Proiectul totuși nu prevede expres câți membri va avea CSM, câți din ei vor fi judecători și câți vor fi reprezentanți ai societății civile, precum și cine va numi reprezentanții societății civile în CSM. Aceste aspecte urmează a fi clarificate ulterior în legislația care reglementează componența CSM. Proiectul mai prevede că CSM este garantul independenței autorității judecătorești și că acesta își exercită atribuțiile în mod direct, sau prin intermediul organelor sale specializate (colegiile de selecție, evaluare a performanțelor și cel disciplinar al judecătorilor).

Proiectul include și unele prevederi discutabile. Pe lângă faptul că judecătorii CSJ nu vor mai fi numiți de către Parlament, este exclusă și cerința pentru candidații la această funcție de a avea o vechime în funcție de judecător de cel puțin 10 ani. Această modificare creează premisa ca la CSJ să fie numiți juriștii care nu au lucrat niciodată în calitate de judecător (ex. profesori universitari, procurori sau avocați), inițiativă lansată în 2015 de Președintele Curții Supreme de Justiție și criticată de mai mulți reprezentanți ai societății civile și judecători. CRJM a recomandat menținerea în Constituție a condiției de 10 ani de experiență pentru a fi numit judecător la CSJ.

Chiar dacă proiectul exclude reconfirmarea în funcție a judecătorilor de către președintele țării, proiectul nu clarifică ce se întâmplă cu judecătorii care au fost deja numiți în funcție pentru un mandat de 5 ani și care, până la modificarea Constituției, nu au fost reconfirmați în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. CRJM a recomandat Ministerului Justiției să menționeze expres în proiect că acești judecători se consideră numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, fără a fi nevoie de încă un decret prezidențial (recomandarea nu a fost acceptată).

Proiectul de lege în cauză este foarte similar cu un proiect care a fost avizat pozitiv de către Curtea Constituțională în anul 2016. Această modificare a Constituției a fost promisă de autorități partenerilor de dezvoltare. Din motive necunoscute, proiectul din 2016 nu a fost adoptat de Parlament în termenul prevăzut de Constituție (conform art. 143 din Constituție, modificarea Constituției poate avea loc în termen de un an de la prezentarea inițiativei în Parlament).

Pentru ca proiectul să fie depus în Parlament, Guvernul trebuie să obțină avizul Curții Constituționale. Deputații pot modifica Constituția cu votul a 2/3 (67) din deputați.