Organizațiile membre ale Platformei Naționale a Forumului Societății Civile al Parteneriatului Estic îşi declară profunda îngrijorare și indignare în legătură cu eschivarea Guvernării actuale de la responsabilitatea pentru eșecul reformei justiției și plasarea acesteia pe partenerii de dezvoltare și societatea civilă.
La 5 iulie 2018, Parlamentul European a adoptat rezoluția referitoare la criza politică din Moldova ca urmare a invalidării alegerilor locale de la Chișinău. Parlamentul European, printre altele, și-a exprimat profunda îngrijorare față de deteriorarea și mai gravă a standardelor democratice în Moldova, dar și în raport cu lipsa de independență a sistemului judiciar, solicitând Comisiei Europene să suspende sprijinul bugetar și macrofinanciar pentru Republica Moldova. Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Apărare, Federica Mogherini, a confirmat decizia de a suspenda achitarea primei tranșe din asistența macro-financiară rezervată Republicii Moldova.
La 6 iulie 2018, Ambasadorul Uniunii Europene (UE) și ambasadorii statelor membre UE la Chișinău s-au întâlnit cu Prim-Ministrul Pavel Filip și membrii guvernului pentru a-i informa despre poziția UE după invalidarea alegerilor din Chișinău. După întâlnire, Delegația a emis un scurt comunicat.
La 7 iulie 2018, Guvernul a emis un comunicat de presă cu precizări proprii cu privire la întâlnirea din 6 iulie. Potrivit comunicatului de presă, rezoluția din 5 iulie 2018 este incorectă față de Guvern și politizată, menționând că „[…] toate angajamentele privind primirea finanțării din partea UE au fost îndeplinite, iar decizia de amânare a finanțării este nejustificată și reprezintă o imixtiune în politica internă a Republicii Moldova”. Mai mult, în comunicat se menționează că Prim-ministrul a atenționat Ambasadorii UE că „dacă lucrurile nu merg încă așa cum trebuie în domeniul justiției, este responsabilitatea, atât a Guvernului, cât și a partenerilor europeni și a reprezentanților societății civile care au participat la realizarea reformei justiției”. De asemenea, Prim-ministrul a constatat că informațiile pe care le transmite Delegația UE la Chișinău oficialilor europeni sunt incomplete și a rugat ca „această abordare să fie revăzută, iar notele transmise să fie obiective”.
În acest context, organizațiile societății civile își exprimă profunda îngrijorare și indignare cu privire la:
- modalitatea în care a ales Guvernul și Guvernarea în ansamblu să reacționeze la invalidarea rezultatelor alegerilor din mun. Chișinău, precum și limbajul fără precedent la care a recurs un oficial de rang înalt al Republicii Moldova, aducând învinuiri tendențioase cu privire la modul de informare a oficialilor europeni de către Delegația UE de la Chișinău, dând chiar instrucțiuni diplomaților străini ce tip de informații să transmită aceștia instituțiilor UE.
- eschivarea Guvernării de la responsabilitatea pentru starea de lucruri în justiție, pasând responsabilitatea pentru eșecurile reformei în justiție către partenerii de dezvoltare și reprezentanții societății civile.
Societaea civilă atrage atenția Guvernării și opiniei publice la faptul că responsabilitatea pentru reformele în justiție este doar a autorităților naționale – Parlamentul, Guvernul și, în mare măsură, a sistemului judiciar. Guvernul, majoritatea parlamentară și Guvernarea actuală în ansamblu poartă cea mai mare responsabilitate prin ne-promovarea reformelor sistemice și a politicilor menite să asigure funcționarea independentă a justiției și a instituțiilor de drept, libere de influența grupurilor economice și politice afiliate. De asemenea, acestea poartă responsabilitatea prin neutilizarea tuturor instrumentelor pe care le are Guvernul și Parlamentul pentru a preveni implementarea unor decizii judecătorești care atacă dreptul fundamental al cetățenilor de a alege și de a fi ales. În justiție au fost instituite practici periculoase și a crescut influența politică asupra judecătorilor și procurorilor, fenomen specific întregului aparat de stat.
Totodată comunicatul de presă emis de Guvern la 7 iulie 2018, acesta subliniază că va rămâne ferm angajat pe calea europeană, singura direcție strategică viabilă pentru modernizarea țării. Societatea civilă, însă, reamintește că valorile fundamentale pe care este bazată Uniunea Europeană, împărtășite de toate statele membre, dar și asumate de Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere cu UE sunt: demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și drepturile omului și solicită respectarea acestor valori și renunțarea la practicile instituite în ultimii ani care contravin acestor valori, precum și asigurarea aplicării acestor valori în viață în interesul cetățenilor Republicii Moldova.
Declarația în limba română disponibilă aici.
Declarația în limba engleză disponibilă aici.
Declarația în limba rusă disponibilă aici.
Semnatari:
- Centrul de Resurse Juridice din Moldova
- Institutul pentru Politici şi Reforme Europene
- Asociaţia Presei Independente
- Transparency International Moldova
- IDIS „Viitorul”
- Institutul de Instruire in Dezvoltare “MilleniuM”
- Fundatia pentru dezvoltare
- Asociaţia Internaţionala a Păstrătorilor Rîului Eco-TIRAS
- Asociaţia Obştească BIOS
- Expert-Grup
- Asociaţia Terra-1530
- Centrul de Politici şi Reforme
- Asociaţia pentru Politică Externă
- Institutul de Politici Publice
- Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă
- Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare
- Fundatia Est-Europeană
- Centrul pentru Jurnalism Independent
- Institutul Muncii
- Asociaţia Femeilor Profesioniste şi de Afaceri
- Consiliul Național al Tineretului din Moldova
- Mișcarea Ecologistă din Moldova
- Asociaţia Naţională a Trainerilor Europeni din Moldova
- Centrul International “La Strada”
- Centrul Naţional de Mediu
- Centrul Naţional al Romilor
- Uniunea organizaţiilor invalizilor din Moldova
- Asociaţia de reabilitare a invalizilor din Moldova
- PROMO-Lex
(lista este deschisă pentru semnare)