Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a prezentat miercuri, 10 iunie, un studiu ce vizează modul de organizare a şedinţelor şi transparenţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Experţii au monitorizat activitatea CSM în perioada ianuarie 2014 – aprilie 2015 şi vin cu o serie de recomandări referitoare la modul de organizare a şedinţelor CSM şi înregistrarea audio-video a acestora, informaţia disponibilă pe pagina web, deliberările, modul de adoptare a hotărârilor, motivarea şi contestarea lor.
Documentul relevă, între altele, faptul că în cadrul a 12 şedinţe a CSM au fost discutate 320 de subiecte, fiecare cu o durată de circa trei ore. Pentru fiecare chestiune din agendă, membrii CSM au acordat câte şapte minute de discuţii, ceea ce, potrivit experţilor, „sugerează că chestiunile sunt examinate în grabă, iar numărul lor trebuie redus”.
Printre recomandări se numără publicarea pe pagina web a CSM a declaraţiilor de interese personale ale judecătorilor, a proiectelor de hotărâri, a proceselor verbale ale şedinţelor, fapt obligatoriu prin lege. Totodată, se recomandă înregistrarea audio-video a şedinţelor şi transmiterea online în direct a acestora. „În anul 2013 a fost procurat un echipament, care a fost instalat, iar în 2014 CSM-ul şi-a schimbat sediul, dar echipamentul nu a fost instalat în noua locaţie”, a atenţionat Ion Guzun, unul dintre autorii studiului.
Totodată, juristul a accentuat că divizarea agendei şedinţelor în agenda propriu-zisă, „diverse” şi agenda suplimentară trezeşte de multe ori confuzii. „O agendă suplimentară care se publică chiar în ziua şedinţei CSM nu permite analiza detaliată a subiectelor ce urmează a fi discutate şi, de multe ori, se creează impresia că doar cel care raportează cunoaşte subiectul, nu şi ceilalţi”, mai explică consilierul juridic CRJM.
O altă lacună, în opinia experţilor, este lipsa pe pagina web a informaţiei detaliate despre fiecare subiect discutat. „Dacă nu eşti prezent la şedinţa CSM sau dacă nu citeşti ulterior hotărârea Consiliului, nu înţelegi despre ce s-a discutat, aspect care ar fi important pentru public ca să înţeleagă cu ce se ocupă CSM-ul, ce hotărăşte şi care ar fi impactul”, a adăugat Ion Guzun.
În cadrul şedinţei a fost discutată şi actualitatea Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, adoptată încă în anul 1996 şi care nu a suferit schimbări esenţiale timp de aproape 20 de ani. „Astăzi, cerinţele faţă de transparenţă sunt altele decât cele din ‘96. Orice lege este o reflecţie a realităţii şi ea trebuie adaptată la realitatea zilei de azi”, a comentat Vladislav Gribincea, preşedintele CRJM.
Juristul se întreabă cât de adecvată mai este procedura de deliberare practicată de magistraţi (examinarea anumitor chestiuni cu uşile închise). „CSM este unicul organ administrativ în care mai este prezentă luarea deciziilor cu uşile închise. În Parlament totul se discută public, în Guvern se discută public, la Consiliul Superior al Procurorilor nu există practica luării deciziilor în lipsa părţilor vizate. Deliberarea este justificată doar în cazul procedurilor disciplinare, o practică răspândită în Europa. Impactul luării deciziilor cu uşile închise, adică inclusiv fără accesul Secretariatului, se reflectă în calitatea motivării acestor decizii, scrise de către Secretariat şi care, deşi sunt logice, sunt greu de înţeles din simpla citire a motivaţiei”, a mai spus Gribincea. Astfel, autorii studiului recomandă modificarea legislaţiei, renunţarea la practica deliberărilor şi examinarea în şedinţă închisă doar a subiectelor „care cu adevărat merită să fie examinate în secret”.
Totodată, preşedintele CRJM a atenţionat asupra cvorumului pentru adoptarea hotărârilor, “o chestie sensibilă”. Potrivit legii, hotărârile sunt adoptate de către Consiliu cu votul majorităţii membrilor săi. “Înţeleg că se presupune majoritatea membrilor aleşi, nu a celor prezenţi la şedinţă. În 2010, CSM a adoptat o hotărâre ce stabilea că cvorumul necesar pentru adoptarea hotărârilor este de minim şapte din totalul de 12 membri. Noi am constatat o serie de cazuri, când hotărârile au fost luate cu votul a şase membri sau a majorităţii celor prezenţi la şedinţă. Dacă decizia a fost luată, ea trebuie respectată. Dacă considerăm că cvorumul este prea mare, putem modifica legea, altfel, e necesară conformarea la lege, dacă se doreşte sporirea încrederii în CSM”, a declarat Vladislav Gribincea.
Raisa Botezatu, judecătoare în demisie onorată, care a participat la elaborarea Legii cu privire la CSM, recunoaşte că studiul confirmă necesitatea modificării legislaţiei. „Cu paşii rapizi care se produc astăzi în societate, desigur că legea este depăşită, iar studiul este un punct de pornire foarte bun pentru a revedea legislaţia, a înţelege ce piedici există şi a racorda complet prevederile de astăzi la cele ale legislaţiei internaţionale ”, a declarat fosta judecătoare la Consiliul Superior al Magistraturii.
Membrul CSM Dumitru Visterniceanu, a comentat că activitatea Consiliului se desfăşoară exclusiv conform legii, „fapt care nu poate fi anulat de nicio matematică sau logică”. „Dacă am fi avut sursele financiare necesare, vă asigur că şedinţele demult ar fi fost online, dar sistemul vechi nu ne permite deocamdată. Noi suntem de acord şi nu îi ţinem pe jurnalişti în coridor, iar dacă am întreba presa cum e mai bine – online sau cu acces în sala de şedinţe – ei categoric ar fi împotrivă ca să vadă ceea ce se întâmplă pe un monitor”, a mai spus Visterniceanu.
Colegul său, Teo Cârnaţ, susţine că activitatea CSM s-a îmbunătăţit simţitor în ultimii ani. „Sunt de acord cu recomandările ce privesc motivarea deciziilor, dar pagina web e mult mai transparentă, mai des accesată de justiţiari, toate comunicatele de presă sunt publicate. Dacă comparăm varianta 2012 cu cea din 2015, este cerul şi pământul. Toate organizaţiile neguvernamentale constată că CSM implementează principiul transparenţei”, crede membrul CSM.