Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu motivează ignorarea punctajului oferit de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor în hotărârile de numire și promovare a judecătorilor, concursurile sunt organizate în mod continuu fără vreo previzibilitate și metodologie și un număr mare de concursuri sunt considerate eșuate deoarece candidații „nu au întrunit numărul necesar de voturi” ale membrilor CSM, fără a fi prezentate argumente pentru neîntrunirea voturilor. Ulterior, în cadrul concursurilor din aceleași instanțe sau din alte instanțe, aceeași candidați „eșuați” deja întrunesc numărul necesar de voturi. Acestea, dar și alte probleme au fost identificate în urma analizei procesului de selecție și promovare a judecătorilor în perioada ianuarie 2013 – mai 2017, care a constituit obiectul Documentului de politici publice: „Selecția și promovarea judecătorilor – provocări și necesități”, elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).
Autorii documentului consideră că numirea și promovarea candidaților în bază de merit este o condiție esențială pentru a asigura un sistem judiciar independent, responsabil și profesionist, iar transparența procesului de numire și promovare este importantă pentru asigurarea încrederii în justiției atât a societății, cât și a judecătorilor și altor profesioniști care aspiră la funcția de judecător.
În urma analizei procesului de numire și promovare a judecătorilor s-a stabilit că rolul evaluării efectuate de Colegiul de Selecție este minimalizat, deoarece în multe cazuri CSM nu numește judecătorii în baza punctajului acordat de Colegiul de Selecție și nici nu motivează atunci când ignoră rezultatele candidaților obținute la Colegiu. Spre exemplu, în perioada 2013-mai 2017, cel puțin 56% din candidații la funcția de judecător, propuși de CSM pentru numirea în judecătorii, 45% din cei propuși pentru promovarea la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și 39% din cei propuși pentru promovarea la curțile de apel sunt candidați cu punctaje mai mici decât contracandidații.
Autorii analizei au stabilit că este mare numărul numirilor în funcție în urma concursurilor cu participarea unui singur candidat, ceea ce nu permite desfășurarea unui concurs veritabil și selectarea celui mai bun candidat în urma unui concurs cu adevărat competitiv. Spre exemplu, în perioada de referință 23% din candidații propuși pentru numirea în judecătorii, 65% din cei propuși pentru numirea la funcții de conducere în judecătorii, 91% pentru numirea la funcții de conducere în curțile de apel și 100% pentru cei propuși la funcții de conducere în CSJ sunt candidați care au participat la concursuri cu un singur candidat. În același timp, 10-14% din toate concursurile anunțate (21% pentru promovarea la CSJ) sunt declarate de CSM ca fiind eșuate, singura motivație oferită fiind, de fiecare dată, că un candidat sau candidații participanți nu au întrunit numărul necesar de voturi din partea membrilor CSM.
A fost observată o lipsă de interes a judecătorilor de a participa la concursuri pentru funcții de conducere în instanțe. Astfel, multe concursuri anunțate de CSM pentru promovarea la curțile de apel sau în funcții de conducere la curțile de apel și CSJ au avut loc cu participarea unui singur candidat, sau nu au avut loc din motiv că nu au existat candidați sau aceștia s-au retras până la votare, determinând CSM-ul să anunțe concursuri repetate. Motivarea insuficientă a hotărârilor CSM și declararea unui număr mare de concursuri ca fiind eșuate ar putea fi printre cauzele care descurajează judecătorii să participe la aceste concursuri.
Autorii recomandă îmbunătățirea sistemului de selecție și promovare a judecătorilor prin utilizarea rezultatelor evaluării oferite de Colegiul de Selecție la numirea și promovarea candidaților și prevederea în legislație a dreptului candidaților pentru numirea în funcția de judecător cu cel mai înalt punctaj de a-și alege instanța; organizarea concursurilor pentru toate funcțiile vacante în sistem o dată sau de două ori pe an, ceea ce va permite candidaților să-și planifice din timp cariera și va da posibilitate CSM-ului să-și planifice activitatea și suficient timp pentru motivarea hotărârilor; motivarea hotărârilor CSM cu privire la cariera judecătorilor în cazul în care punctajul Colegiului de Selecție nu este urmat de CSM sau concursul este declarat eșuat. De asemenea, se recomandă reevaluarea urgentă a criteriilor de selecție, promovare și transfer a judecătorilor, care au o serie de carențe evidențiate în mai multe analize precedente atât de CRJM, cât și de alte organizații. Concluziile analizei confirmă lipsa unui progres în domeniul selecției și promovării judecătorilor, constatate anterior în recomandările documentului de politici publice: „Selectarea și cariera judecătorilor – dublări de responsabilități sau garanții suplimentare?”, elaborat de CRJM în anul 2015.
Documentul de politici publice: „Selecția și promovarea judecătorilor – provocări și necesități” a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
Acest document este posibil datorită ajutorului generos al poporului american, oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin CRJM şi nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.