Posted on by Cibotaru Mihaela
Autor: Cibotaru Mihaela
Centrul de Resurse Juridice din Moldova a făcut publică analiza datelor statistice privind activitatea CEDO în anul 2013
În anul 2013, CEDO a înregistrat 1,356 de cereri îndreptate împotriva Moldovei, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de cereri moldoveneşti primit vreodată de CtEDO într-un an. Aceasta este cu 45,1% mai mult decât în anul 2012. Raportat la populaţia ţării, în 2013, Moldova se afla pe locul 4 din cele 47 de ţări semnatare ale Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). Creşterea atât de mare a numărului de cereri depuse poate fi explicată, în principal, prin neîncrederea în sistemul judecătoresc din Republica Moldova.
Din 1998 până în 2013, CEDO a înregistrat 9,700 de cereri îndreptate împotriva Moldovei. La 1 ianuarie 2014, 1,442 dintre acestea încă aşteptau să fie examinate. Spre deosebire de anii precedenţi, în ceea ce priveşte numărul cererilor pendinte, Moldova nu se mai află printre primele 10 ţări (în anul 2012, Moldova se afla pe locul 9, cu 3,256 de cereri pendinte).
Din totalul de 93,397 de cereri examinate de CEDO în anul 2013, 3,162 sunt cereri moldoveneşti. Dintre acestea, 3,143 (99,4%) au fost declarate inadmisibile sau scoase de pe rol, iar în 19 (0,6%) au fost pronunţate hotărâri. Procentajul cererilor moldoveneşti întemeiate examinate în anul 2013 (0,6%) este cu mult mai mic decât media la CEDO (3,9%), însă aceste cifre nu ar trebui interpretate în sensul că cererile îndreptate împotriva Moldovei sunt inadmisibile cu mult mai des decât media la CEDO. Numărul mare al cererilor inadmisibile în anul 2013 poate fi explicat, în principal, prin faptul că, din vara anului 2012, la grefa CEDO activează 3 jurişti moldoveni noi, sarcina principală a cărora este de a procesa cererile vădit inadmisibile. Din cele 1,442 cereri pendinte la 1 ianuarie 2014, doar 26% erau repartizate pentru examinare judecătorului unic, adică au fost considerate prima facie vădit inadmisibile. Celelalte 74% din cereri au fost considerate prima facie cu şanse sporite de succes. Aceste date sugerează că în anii următori va avea loc o scădere a ratei cererilor moldoveneşti declarate vădit inadmisibile.
Până la 31 decembrie 2013, CEDO a pronunţat 273 de hotărâri în cauzele moldoveneşti, dintre care 19 – în anul 2013. După numărul de hotărâri, Moldova devansează Germania, Spania, Olanda, sau Portugalia, ţări care au aderat la CEDO cu mult timp înaintea Moldovei şi au o populaţie cu mult mai mare decât cea a Moldovei. Dintre cele 250 de hotărâri în care a fost examinat irevocabil fondul, doar în 4 hotărâri (1,6%) CEDO a constatat că Republica Moldova nu a violat CEDO. Printre cele mai frecvente violări constatate în cele 250 de hotărâri sunt: neexecutarea hotărârilor judecătoreşti naţionale – în 59 de hotărâri (care se referă, în principal, la situaţii ce au avut loc până în anul 2007); anchetarea inadecvată a maltratărilor – în 33 de hotărâri; detenţia în condiţii proaste – în 26 de hotărâri; casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile – în 25 de hotărâri; maltratarea sau recurgerea la forţa excesivă de către exponenţii statului – în 21 de hotărâri.
În cele 19 hotărâri pronunţate în 2013, CEDO a constatat 32 de violări ale CEDO. 15 dintre aceste violări (47%) se referă la un singur articol – art. 3 CEDO (interzicerea torturii). Urmează a fi, de asemenea, remarcat faptul că în anul 2013 CEDO a condamnat de 3 ori Moldova pentru violenţă domestică.
În temeiul celor 273 de hotărâri CEDO pronunţate până în 2013, Republica Moldova a fost obligată să plătească peste EUR 13,900,000, dintre care EUR 325,600 – în baza celor 19 hotărâri pronunţate în 2013. Alte circa EUR 3,100,000 au fost plătite în temeiul reglementărilor amiabile sau declaraţiilor unilaterale formulate de Guvern.
Mai multe informaţii despre cauzele moldoveneşti la CEDO le puteţi găsi în sinteza activităţii CEDO pentru anul 2013, elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova. Acest document a fost elaborat cu scopul de a spori nivelul de informare al societăţii in general și al juriştilor în special despre activitatea CEDO. Documente similare au fost elaborate și pentru anii 2010, 2011 şi 2012.
***
Analiza activităţii CEDO în anul 2013 a fost întocmită cu suportul financiar al Human Rights Initiative, în cadrul proiectului Promovarea executării efective a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului de către Republica Moldova, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova. Opiniile exprimate în el nu reprezintă în mod necesar opiniile Human Rights Initiative, iar acesta nu poartă răspundere pentru informaţiile prezentate în el.
Evenimentul este realizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) și Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.
Persoană de contact: Pavel Grecu, consilier juridic, tel: 022-843-601, ext. 106, email: pavel.grecu@old2.old.crjm.org
Apel către Parlamentul Republicii Moldova cu privire la activitatea Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii
Parlamentului Republicii Moldova
Copie: 1. Ministerul Justiţiei
2. Consiliul Superior al Magistraturii
Chişinău, 16 ianuarie 2014
Semnatarii propun Parlamentului prelungirea mandatului actualei componenţe a Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) până la numirea membrilor Colegiului disciplinar conform noii Legi cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.
La 14 noiembrie 2013 Parlamentul a aprobat în prima lectură Proiectul legii nr. 423 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Conform proiectului de lege, Colegiul disciplinar este compus din 9 membri: 5 membri-judecători, aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor, şi 4 persoane din societatea civilă, numiţi de ministrul justiţiei în urma unui concurs public, organizat de o comisie de selecţie a candidaţilor din care fac parte şi reprezentanţi desemnaţi de CSM. Mandatul membrilor Colegiului disciplinar va fi de 6 ani. La 23 decembrie 2013, după mai multe dezbateri în lectura a doua asupra proiectului legii, s-a decis solicitarea opiniei Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia).
Conform legii nr.950-XIII cu privire la Colegiul disciplinar şi la răspunderea disciplinară a judecătorilor din 19.07.96 (în vigoare), Colegiul disciplinar este format din 10 membri: 5 membri-judecători sunt aleşi de adunările judecătorilor din instanţele judecătoreşti respective (2 judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel, 1 judecător de la judecătorii) şi 5 membri-profesori titulari, dintre care 2 sunt numiţi de CSM şi 3 – de ministrul justiţiei. Mandatul componenţei actuale a Colegiului disciplinar expiră până la 18 ianuarie (membri-judecători) şi la 8 februarie 2014 (membri-profesori titulari). Colegiul disciplinar are un mandat de 4 ani.
Organizaţiile semnatare consideră inoportună alegerea noilor membri ai Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, atât timp cât noua lege schimbă esenţial statutul, competenţa şi componenţa Colegiului şi în contextul posibilităţii adoptării de către Parlament a noii legi în prima jumătate a anului 2014.
Cât priveşte alegerea membrilor Colegiul disciplinar din rândul judecătorilor, conform hotărârii CSM din 14 ianuarie 2014, pe ordinea de zi a Adunării Generale a Judecătorilor care urmează să se desfăşoare pe 17 ianuarie 2014, a fost propusă examinarea chestiunii ce ţine de alegerea membrilor Colegiului disciplinar din rândul judecătorilor. Considerăm că adunările judecătorilor ar putea alege membrii judecători în Colegiul disciplinar, dar hotărârea ar avea efect după intrarea în vigoare a legii.
În concluzie, semnatarii solicită Parlamentului Republicii Moldova să adopte în termeni restrânşi o lege prin care să prelungească mandatul actualilor membri ai Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii până la intrarea în vigoare a noii legi care va reglementa statutul, competenţa şi componenţa Colegiului.
Organizaţiile semnatare:
- Ambasada Drepturilor Omului,
- Amnesty International Moldova,
- Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),
- Coaliţia Nediscriminare,
- Fundaţia Est-Europeană,
- Gender-Centru,
- Institutul de Politici Publice (IPP),
- Transparency-International Moldova.
Persoană de contact:
Ion GUZUN, Consilier juridic, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, tel: (+373) 22 843 601, email: ion.guzun@old2.old.crjm.org
Apel către Preşedinţie şi Parlament cu privire la Legea Avocatului poporului
La 23 decembrie 2013, Parlamentul a adoptat Legea cu privire la Avocatul poporului. Organizaţiile semnatare sunt extrem de îngrijorate de introducerea unei noi condiţii de eligibilitate pentru candidaţii la funcţia de Avocat al poporului, şi anume cerinţa de a avea minim 20 de ani de experienţă. Organizaţiile semnatare solicită Preşedintelui să nu promulge legea, iar Parlamentului – să modifice legea, revenind la condiţia anterioară de activitate notorie în domeniul apărării sau promovării drepturilor omului de cel puţin 5 ani. De asemenea, Parlamentul ar putea stabili un alt termen de până la 10 ani de experienţă.
Proiectul de lege cu privire la Avocatul poporului a fost elaborat de Ministerul Justiţiei, cu participarea reprezentanţilor diferitor organizaţii neguvernamentale şi internaţionale, în cadrul unui grup de lucru constituit în noiembrie 2011. De asemenea, proiectul a fost supus consultărilor publice, iar societatea civilă a avut posibilitatea de a expedia propuneri în termeni restrânşi în adresa Ministerului Justiţiei. Proiectul a reprezentat un consens al diferitor participanţi atât din executiv, cât şi din societatea civilă. Cerinţa de eligibilitate pentru candidaţii la funcţia de Avocat al poporului de a avea minim 20 de ani de experienţă, a fost introdusă în lectura a II-a în Plenul Parlamentului, fără nici o consultare publică sau justificare plauzibilă.
Semnatarii consideră că cerinţa de minim 20 de ani de experienţă de muncă pentru a candida la funcţia de Avocat al poporului este una exagerată, nejustificată şi abuzivă. Considerăm că cerinţa respectivă este discriminatorie, deoarece limitează nejustificat participarea la concurs a persoanelor cu vârsta de până la 40 de ani. Această condiţie nu este justificată, deoarece funcţia de Avocat al poporului nu presupune activităţi care nu ar putea fi efectuate de o persoană care nu are vârsta de 40 de ani sau care nu are 20 de ani de experienţă. De asemenea, condiţia experienţei de 20 de ani nu este o condiţie profesională esenţială, care ar fi imperios necesară pentru exercitarea atribuţiilor de Avocat al poporului sau în lipsa căreia exercitarea atribuţiilor de Avocat al poporului ar fi imposibilă. Mai mult, în contextul Republicii Moldova, această condiţie este abuzivă, deoarece de fapt presupune admiterea doar a persoanelor care şi-au făcut studiile şi au început activitatea până în anul 1993, atunci când exista foarte puţină experienţă cu privire la democraţie şi drepturile omului.
Semnatarii solicită:
1. Preşedintelui Republicii Moldova – să nu promulge legea cu privire la Avocatul poporului şi să o restituie Parlamentului;
2. Parlamentului Republicii Moldova – să modifice legea pentru a exclude cerinţa de 20 de ani de experienţă şi să o înlocuiască cu condiţia de activitate notorie în domeniul apărării sau promovării drepturilor omului de până la 10 ani.
Organizaţiile semnatare:
- Ambasada Drepturilor Omului,
- Amnesty International Moldova,
- Asociaţia pentru Abilitarea Copilului şi Familiei „AVE Copiii”,
- Asociaţia Promo-LEX,
- Centrul de Informare în Domeniul Drepturilor Omului (CIDO),
- Centrul de Informare şi Documentare a Drepturilor Copilului (CIDDC),
- Centrul de Politici şi Analize în Sănătate (PAS),
- Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),
- Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO),
- Centrul International „La Strada”,
- Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI),
- Coaliţia Nediscriminare,
- Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova (CNTM),
- Fundaţia Est-Europeană,
- Gender-Centru,
- Institutul de Politici Publice (IPP),
- Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM).
Persoană de contact:
Ion GUZUN, Consilier juridic, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, tel: (+373) 22 843 601, email: ion.guzun@old2.old.crjm.org
Apel cu privire la selectarea profesorilor de drept titulari în calitate de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii
La 21 noiembrie 2013 Parlamentul a modificat Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care prevede numirea de către Parlament a membrilor CSM din rândul profesorilor de drept titulari în urma concursului public, organizat de Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului (Comisia). Comisia a adoptat Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursului pentru selectarea candidaţilor la funcţia de membru al CSM din rândul profesorilor de drept titulari la 6 decembrie și tot atunci a anunțat concursul, solicitând depunerea dosarelor în perioada 09 – 16 decembrie. La 17 decembrie, Comisia a publicat lista celor 14 candidați, care au depus dosarele și hotărârea cu privire la admiterea a 12 candidați și invitarea acestora pentru interviu în cadrul şedinţei speciale a Comisiei, care urma să aibă loc pe data de 18 decembrie 2013 la orele 10:00. Ședința respectivă a fost amânată și interviurile au avut loc la 19 decembrie începând cu orele 18.00. Imediat după ședință au avut loc deliberările și au fost anunțați 3 candidați preselectați pentru a fi propuși Parlamentului pentru vot.
Organizațiile semnatare salută modificarea Legii cu privire la CSM de către Parlament și organizarea de către Comisie a concursului public pentru selectarea profesorilor de drept titulari, membri ai CSM. În același timp, semnatarii își exprimă nedumerirea cu privire la modalitatea de organizare a concursului și temerea că Parlamentului nu-i vor fi propuși cei mai buni candidați dintre cei care au participat la concurs. Organizațiile semnatare cheamă Parlamentul și fiecare deputat în parte să verifice reputația și compatibilitatea cu funcția de membru al CSM a fiecărui membru care va fi prezentat de Comisie pentru a fi votat de Parlament.
Semnatarii sunt nemulțumiți de modalitatea de organizare a concursului de către Comisie. În special, Comisia nu a prevăzut etapa consultărilor publice a candidaților care s-au înscris la concurs. Astfel, CV-urile candidaților au fost plasate pe pagina web la 17 decembrie, iar audierea acestora a avut loc pe 19 decembrie. În aceşti termeni, de facto, nu a fost posibilă expedierea către Comisie a unor avize cu privire la candidați. Nici instituțiile mass media nu au avut posibilitatea să facă investigații cu privire la candidaţi. Comisia nu a prevăzut în regulamentul cu privire la concurs obligația de a motiva hotărârea cu privire la selectarea candidaților, pe care urmează să-i propună Parlamentului. Deși la 19 decembrie Comisia a anunțat 3 candidați selectați în urma examinării dosarelor, a audierii membrilor și a deliberării membrilor Comisiei, aceasta nu a explicat în baza căror criterii au fost departajaţi candidaţii, iar decizia Comisiei a fost luată în urma doar câteva minute de deliberare (15-20). Aceste aspecte sunt de natură să atragă critici în ceea ce priveşte transparenţa şi temeinicia procesului de selectare şi pot afecta încrederea societăţii în Consiliul Superior al Magistraturii.
La 19 decembrie, după audierea candidaților, Comisia a anunțat selectarea celor trei candidați, care urmează a fi propuși Parlamentului pentru vot: Avornic Gheorghe, Cîrnaț Teodor şi Cojocaru Violeta. Pentru a asigura o mai mare transparenţă şi credibilitate a procesului de selecţie, solicităm Comisiei publicarea rezultatelor votării şi a motivelor care au stat la baza propunerii unor candidaţi şi respingerea altor candidaţi. De asemenea, solicităm deputaţilor verificarea atentă a corespunderii fiecărui candidat cu cerințele pentru a fi membru al Consiliului Superior al Magistraturii, în special integritate și reputație ireproșabilă, lipsa unor activități incompatibile cu funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv afiliere politică și exercitarea unor alte funcții publice.
Version in English: APPEAL ON SELECTING TENURE PROFESSORS AS MEMBERS OF THE SUPERIOR COUNCIL OF MAGISTRACY
Organizațiile semnatare:
- Amnesty International Moldova
- Asociația pentru o Gevernare Responsabilă și Eficientă (AGER)
- Asociația Presei Independente
- Asociația Promo-LEX
- Asociația Telejurnaliștilor Independenți
- Centrul de Informare în Domeniul Drepturilor Omului
- Centrul de Investigații Jurnalistice
- Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
- Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO)
- Comitetul pentru Libertatea Presei
- Fundația Est-Europeană
- Institutul de Politici Publice (IPP)
- Programul Buna Guvernare, Fundația Soros-Moldova
- Ziarul de Gardă
Persoană de contact:
Ion GUZUN, Consilier juridic, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, tel: (+373) 22 843 601, email: ion.guzun@old2.old.crjm.org
Lansarea documentului de politici privind reforma instituţiei judecătorului de instrucţie
La 11 decembrie 2013, Centrul de Resurse Juridice a lansat documentul de politici „Reforma instituţiei judecătorului de instrucţie: probleme, riscuri și soluţii”. Documentul de politici lansat subliniază carenţele reformei judecătorilor de instrucţie, riscurile pe care acestea le prezintă şi propune soluţii pentru înlăturarea acestora şi eficientizarea activităţii judecătorilor de instrucţie.
Începând cu anul 2003, autorizarea percheziţiilor şi interceptărilor, arestarea sau examinarea plângerilor împotriva acţiunilor organelor de urmărire penală sunt examinate de judecătorii de instrucţie. Majoritatea judecătorilor de instrucţie sunt foşti procurori sau ofiţeri de urmărire penală. Se pare că profilul profesional al judecătorilor de instrucţie i-a făcut să acţioneze prea favorabil în raport cu procurorii. Aceştia admit anual mai mult de 97% din demersurile de interceptare şi mai mult de 80% din demersurile de arestare. Cel puţin 41 dintre hotărârile contra Moldovei la CtEDO pronunţate până la 31 decembrie 2012 (17,7%) vizează direct sau indirect acţiunile judecătorilor de instrucţie.
În anul 2012, Parlamentul a adoptat o lege prin care a schimbat statutul judecătorilor de instrucţie şi a dispus evaluarea tuturor judecătorilor de instrucţie. Totuşi, această lege are carenţe. Legea nu reglementează modul de evaluare a judecătorilor de instrucţie, criteriile de evaluare şi cariera viitoare a acestora. Nu există nicio interdicţie pentru actualii judecători de instrucţie de a continua să exercite aceleaşi atribuţii după integrarea în corpul general de judecători. Pe de altă parte, în caz că sunt numiţi în calitate de judecători de instrucţie, judecătorii de drept comun nu sunt instruiţi adecvat şi nu sunt pregătiţi pentru a exercita funcţiile de judecător de instrucţie.
CRJM vine cu câteva propuneri, şi anume instituirea unui termen de 2 ani pe durata căruia actualii judecători de instrucţie care vor fi integraţi în corpul gereral de judecători nu vor putea acţiona în calitate de judecător de instrucţie; instituirea unui mandat de 2 ani pentru funcţia de judecător de instrucţie şi interzicerea exercitării consecutive a atribuţiilor judecătorului de instrucţie mai mult de 2 mandate; testatea cunoştinţelor necesare pentru a fi reintegrat în corpul general de judecători, instruirea adecvată atât a judecătorilor de instrucţie care vor să devină judecători de drept comun, cât şi vice-versa, modificarea criteriilor de evaluare a activităţii judecătorilor de instrucţie etc.
***
Documentul de politici „Reforma instituţiei judecătorului de instrucţie: probleme, riscuri şi soluţii” a fost elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova în cadrul proiectului „Contribuirea la calitatea şi transparenţa procesului de integrare a actualilor judecătorilor de instrucţie în calitate de judecători de drept comun”, cu suportul financiar al Programului de Drept al Fundaţiei Soros-Moldova. Proiectul are o durată de 13 luni (15 octombrie 2013 – 15 noiembrie 2014).
***
Persoană de contact: Sorina Macrinici, consultant juridic, tel: 022 843 601, ext. 105
Reglementarea concursului public pentru selectarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii de către Parlament
Organizațiile semnatare salută adoptarea de către Parlament la 21 noiembrie 2013 a modificării la Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care prevede numirea de către Parlament a membrilor CSM din rândul profesorilor de drept titulari în urma concursului public, care urmează a fi organizat în mod deschis și transparent de Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului.
Selectarea membrilor CSM din rândul profesorilor de drept titulari prin concurs public constituie un pas important spre consolidarea independenței și profesionalismului CSM, în condițiile în care concursul public va fi organizat corect și transparent.
Ne exprimăm speranța că Comisia juridică, numiri și imunități va organiza concursurile publice cu respectarea următoarelor principii: claritate în proceduri și termene, timp rezonabil pentru candidați de a depune dosarele, cerințe rezonabile faţă de potenţialii candidaţi, transparență, implicarea societății civile în procesul de selectare prin consultare și observarea audierii candidaților, și motivarea hotărârii cu privire la selectare.
Anterior organizațiile semnatare au făcut două apeluri publice la acest subiect, respectiv la 3 septembrie și la 11 octombrie 2013.
Organizațiile semnatare:
- Amnesty International Moldova,
- Asociaţia „Promo-LEX”,
- Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției,
- Centrul de Informații „GENDERDOC-M”,
- Centrul de Investigații Jurnalistice,
- Centrul de Resurse Juridice (CRJM),
- Centrul Național al Romilor (CNR),
- Coaliția Nediscriminare,
- Fundația Est-Europeană,
- Institutul de Politici Publice (IPP),
- Transparency-International Moldova,
- Victor Munteanu, Director, Programul de Drept al Fundației Soros Moldova.
Persona de contact: Nadejda HRIPTIEVSCHI, Centrul de Resurse Juridice, tel. 022-843-602, mob. 069 817237 sau email nadejda.hriptievschi@old2.old.crjm.org.
CRJM a efectuat o analiză a practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la costurile de asistență juridică
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) acordă compensații şi pentru prejudiciul material şi moral, precum şi pentru costurile inerente procedurilor judiciare. Ultima categorie o reprezintă costurile pentru asistența juridică şi alte cheltuieli necesare pentru inițierea şi menținerea procedurilor judiciare.
În august 2013, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a elaborat un document informativ cu privire la compensațiile morale acordate de CtEDO în cauzele moldoveneşti.
În octombrie 2013, CRJM a elaborat un document informativ care se referă la practica CtEDO cu privire costurile pentru asistența juridică. Documentul prezintă principalele standarde ale CtEDO în acest domeniu şi sintetizează practica acesteia în cauzele îndreptate împotriva Republicii Moldova pe marginea cărora au fost adoptate hotărâri până în octombrie 2013.
Analiza cu privire costurile pentru asistența juridică poate fi accesată aici. Aceasta se referă doar la cele mai importante aspecte şi nu urmează a fi tratată ca un document exhaustiv.
Atât documentul făcut public în august 2013 cânt şi cel făcut public cu această ocazie au fost elaborate în scopul facilitării activităţii judecătorilor şi avocaţilor din Republica Moldova. Ambele documente au fost elaborate cu suportul financiar al Human Rights Initiative (ex. Human Rights and Goog Governance Program) al Open Society Institute, în cadrul proiectului “Promovarea executării efective a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului de către Republica Moldova”.
CRJM a făcut propuneri de completare şi modificare a două regulamente a CSM
La 23 septembrie 2013 Centrul de Resurse Juridice a expediat în adresa Consiliului Superior al Magistraturii propuneri de completare şi modificare a Regulamentului cu privire la criteriile de selecţie, promovare şi transferare a judecătorilor și a Regulamentului cu privire la procedura şi criteriile de evaluare a performanţelor judecătorilor.
Context general
La 5 iulie 2012, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 154 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor. Această lege a intrat în vigoare la 14 decembrie 2012. Conform acestei Legi, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) urmează să adopte regulamentul cu privire la procedura şi criteriile de evaluare a performanţelor judecătorilor (art. 14 alin. 2) și să reglementeze detaliat procedura de selecţie, promovare şi transferare a judecătorilor (art. 2 alin. 3).
În martie 2013, CSM a adoptat ambele documente iar ulterior a inițiat procedura de completare și modificare. Ședințele în grupurile de lucru au avut loc în perioada august – octombrie 2013. Regulamentele revizuite sunt disponibile pe pagina web a CSM - www.csm.md.
Regulamentul cu privire la criteriile de selecţie, promovare şi transferare a judecătorilor.
Comentariile și recomandările principale formulate se referă la ajustarea criteriilor pentru aprecierea candidaţilor la funcţia de judecător, schimbarea punctajului acordat pentru fiecare criteriu de apreciere a candidaţilor pentru funcţia de judecător, ajustarea criteriile pentru aprecierea candidaţilor în scopul promovării trebuie ajustate, ș.a.
Regulamentul cu privire la procedura şi criteriile de evaluare a performanţelor judecătorilor.
Comentariile și recomandările principale formulate se referă la micșorarea punctajului maxim acordat pentru instruirea continuă și depunctarea judecătorilor care au acumulat mai puţin de 40 de ore de instruire continuă, introducerea unui indicator nou în ceea ce priveşte calitatea activităţii judecătorului, depunctarea judecătorilor pentru violarea CEDO constatat de CtEDO imputabile magistratului, excluderea evaluării judecătorilor detaşaţi sau suspendaţi din funcţie, ș.a.
Producerea acestor materiale a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în cadrul Programului de Consolidare a Instituțiilor Statului de Drept (ROLISP). Conținutul acestor materiale ține de responsabilitatea Centrului de Resurse Juridice din Moldova și nu reflectă în mod necesar viziunea USAID, a Guvernului Statelor Unite sau a ROLISP.
Societatea civilă este împotriva iniţiativei de sporire a competenţelor executivului şi legislativului în ceea ce priveşte cariera judecătorilor
La 24 iunie 2013, un grup de deputaţi au înregistrat proiectul de lege nr. 276 pentru modificarea și completarea Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Documentul prevede, printre altele, instituirea votului unanim pentru înaintarea repetată a aceleiaşi candidaturi la funcţia de judecător, preşedinte sau vicepreşedinte a instanţei judecătoreşti de către CSM[1]. Pentru moment, CSM poate propune repetat aceiaşi candidatură cu votul a 2/3 din cei 12 membri.
La 17 septembrie 2013, mai multe organizații neguvernamentale au făcut un apel public în adresa Parlamentului prin care au solicitat excluderea votului unanim din proiectul de lege nr. 276 şi organizarea dezbaterilor publice cu privire la această iniţiativă. Până în prezent, Parlamentul nu a reacționat la această solicitare.
Instituirea votului unanim presupune că numirea, reconfirmarea în funcţie sau promovarea judecătorului nu va putea avea loc fără acordul Procurorului General şi al ministrului Justiţiei. Această iniţiativă creează premise pentru un control al executivului şi procuraturii asupra judecătorilor şi constituie un regres în parcursul Republicii Moldova spre crearea unui sistem judecătoresc independent și responsabil.
Un sistem similar celui propus prin iniţiativa legislativă a existat deja în Republica Moldova până în anul 2005, când, fără vreun motiv declarat, câteva sute de judecători au fost excluşi din sistem de către Preşedintele ţării. Este bine-cunoscut efectul dezastruos pe care l-a avut acel sistem asupra independenţei justiţiei. Aceasta a generat frica judecătorilor să pronunţe hotărâri care puteau afecta interesele statului sau ale elitelor politice. Suntem convinşi că astfel de practici nu ar mai trebui să se regăsească în Republica Moldova. Iniţiativa este contrară şi spiritului Strategiei de reformă a sectorului justiţiei adoptată de Parlament în toamna anului 2011, care prevede modificarea legislaţiei în vederea reducerii controlului executivului şi legislativului asupra numirii şi carierei judecătorilor.
Subsemnaţii reiterează cerinţele sale din apelul din 17 septembrie 2013. De asemenea, ei cheamă mass-media să monitorizeze cu atenţie parcursul iniţiativei legislative nr. 276 şi informarea societăţii despre riscul acesteia.
Persoana de contact: Vladislav GRIBINCEA, Preşedinte, Centrul de Resurse Juridice, tel. + 22 843 601 sau email vladislav.gribincea@old2.old.crjm.org.
Lipsa de reacţii la apelurile societăţii civile referitor la organizarea unui concurs public pentru selectarea de către Parlament a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii din rândul profesorilor de drept titulari
La 3 septembrie și 11 octombrie 2013 mai mult de 20 de organizații neguvernamentale au expediat în adresa președintelui parlamentului și fracțiunilor parlamentare în mod separat, apeluri cu privire la organizarea unui concurs public pentru selectarea candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul profesorilor de drept titulari. Până astăzi, destinatarii apelurilor publice nu au expediat vreun răspuns oficial.
Suntem siguri că nu se intenționează de a menține CSM o instituție slabă iar asupra unor membri ai CSM să planeze percepția că sunt numiți pe criterii politice și nu în urma unor procese transparente și bazate merit.
În vederea facilitării procesului de selectare a membrilor CSM din rândul profesorilor de drept titulari de către Parlament, organizațiile semnatare au propus:
- un proiect de anunț,
Luând în considerare termenele optime pentru inițierea unei proceduri corecte și transparente pentru profesorii universitari care vor fi aleși de Parlamentul Republicii Moldova, organizațiile semnatare solicită inițierea unui concurs public pentru selectarea membrilor CSM de către Parlament, pe cât de curând posibil, cu respectarea următoarelor etape:
- Elaborarea și aprobarea Regulamentului pentru selectarea membrilor CSM de către Parlament și să desemneze / creeze o Comisie parlamentară pentru organizarea concursului respectiv.
- Asigurarea transparenței în stabilirea procedurii și termenelor limită pentru depunerea actelor.
- Publicarea numelui candidaților, CV-ul, viziunea și scrisoarea de motivare prezentate de candidaţi prin plasarea pe pagina web a Parlamentului în cel mult 7 zile de la expirarea termenului pentru depunerea dosarelor.
- Transparența în procesul de audiere a candidaților.
- Motivarea hotărârii.
- Adoptarea unei hotărâri motivate bazate pe merit va exclude eventualele acuzații de preferințe bazate pe factorii politici.