Ieri, 14 februarie 2017, a avut loc o nouă dezbatere publică a proiectului de lege nr. 161 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (cunoscut și ca Legea „Big Brother”). Evenimentul a devenit o platformă de discuții între societatea civilă, autorități și sectorul privat, fiecare având posibilitatea să își expună părerea despre proiectul de lege care extinde și înăsprește controlul organelor de drept asupra spațiului informațional. Ulterior, concluziile dezbaterilor au fost făcute publice în cadrul unei conferințe de presă, la care au participat Vadim Vieru, Promo-LEX, Nadejda Hriptievschi, CRJM, Ana Chirița, Asociația Națională a Companiilor TIC din Moldova, Alina Radu, Ziarul de Gardă și Veaceslav Bădărău, Centrul de Combatere a Crimelor Cibernetice al IGP al MAI.

Discuțiile au pornit de la prezentarea unei opinii juridice elaborate de către Centrul Internațional de Drept Necomercial (ICNL)[1], la solicitarea Asociației Promo-LEX. ICNL este îngrijorat de faptul că Proiectul de lege conține prevederi care ar putea avea drept efect inducerea ”stării de frică” în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la viața privată. În forma sa actuală, Proiectul de lege încalcă standardele internaționale ce garantează aceste drepturi fundamentale. Principalele îngrijorări sunt următoarele: motive vagi pentru blocarea paginilor web, lipsa controlului judiciar pentru unele măsuri de investigație și lipsa protecției pentru denunțători sau jurnaliști. Vedeți textul opiniei ICNL aici (în engleză).

În cadrul dezbaterii au fost discutate și concluzii din opinia CRJM și opinia comună a Comisiei de la Veneția și Consiliului Europei cu privire la proiectul de lege nr. 161 (disponibilă în engleză deocamdată), care de asemenea au atenționat la o serie de prevederi problematice din proiect care necesită a fi modificate sau excluse. În special, s-a atenționat despre acordarea drepturilor extrem de largi organelor de drept pentru interceptarea și investigarea datelor informatice, în prea multe tipuri de infracțiuni, prevederea măsurilor generale de supraveghere, care sunt ineficiente, costă bani și încalcă nejustificat dreptul la viața privată. Sectorul privat, reprezentat de mai mulți furnizori de servicii, au constatat limbajul vag din mai multe prevederi ale proiectului, care vor fi dificil sau chiar imposibil de implementat în practică.

Organizatorii evenimentului rămân ferm convinși că adoptarea Proiectului de lege în actuala variantă va afecta grav dreptul la viața privată și libertatea de exprimare. “La această etapă având în vedere multiplele opinii critice aduse Proiectului de lege, considerăm că acest Proiect trebuie să fie transmis autorului pentru a fi îmbunătățit, în cadrul unui proces consultativ în care să fie implicați și reprezentanții societății civile, mass-media și domeniul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor”, a declarat Vadim Vieru, avocat Promo-LEX. Totuși, în cazul în care proiectul nu va fi transmis autorului pentru o nouă redacție, participanții la dezbatere au solicitat Parlamentului să asigure un proces de consultare publică a proiectului de lege nr. 161. În special, s-a solicitat publicarea noii versiuni a proiectului, modificat în baza opiniilor primite până acum, acordarea unui timp rezonabil societății civile și mediului privat pentru prezentarea opiniilor asupra noii versiuni și organizarea dezbaterilor publice până la prezentarea proiectului modificat nr. 161 spre dezbateri în forul legislativ.

Președintele Comisiei parlamentare „Comisia securitate națională, apărare şi ordine publică” din cadrul Parlamentului Republicii Moldova, dl. deputat Roman Boțan a asigurat participanții la dezbatere că toate recomandările vor fi luate în considerare în procesul de revizuire a proiectului nr. 161 și Comisia securitate națională, apărare şi ordine publică va asigura  consultări publice în format larg până la prezentarea proiecului nr. 161 spre dezbateri în Parlament.

Amintim că Proiectul de lege a fost adoptat de Guvern la 30 martie 2016, la scurt timp a fost publicat Apelul societății civile are și-a manifestat îngrijorarea față de consecințele negative asupra drepturilor fundamentale ale omului care ar putea apărea în urma adoptării acestuia. Apelul poate fi consultat aici.