Procedura actuală de examinare a pricinilor civile are multe carenţe. Modificarea Codului de procedură civilă este absolut necesară în vederea asigurării unei proceduri mai eficiente. Din acest motiv, în anul 2011, Ministerului Justiţiei a creat Grupul de lucru pentru elaborarea modificărilor la Codul de procedură civilă, din care au făcut parte şi exponenţi ai avocaturii, care a lucrat asupra proiectului de modificare a acestui Cod mai mult de un an. Grupul de lucru a propus excluderea posibilităţii existente la moment de pronunţare doar a dispozitivului hotărârii, judecătorilor revenindu-le sarcina să pronunţe hotărârile doar după ce le vor motiva integral în scris.
Proiectul de lege elaborat de Grupul de lucru a fost aprobat de Guvern şi de Parlament pentru lectură întâi. În procesul pregătirii proiectului pentru lectura a doua, a fost introdusă iniţiativa legislativă prin care se menţine sistemul existent de pronunţare a hotărârilor, iar motivarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate de prima instanţă se reduce doar la situaţiile în care părţile vor cere acest lucru după pronunţarea dispozitivului hotărârii sau în caz de contestare a hotărârii judecătoreşti. Argumentul principal invocat pentru justificarea iniţiativei date este reducerea volumului de muncă al judecătorilor.
Această iniţiativă nu a fost discutată în prealabil şi pune în pericol accesul cetăţenilor la o justiţie transparentă, responsabilă şi echitabilă. Regretăm faptul că nu au fost organizate dezbateri cu privire la această iniţiativă, care este fundamentală pentru sistemul justiţiei civile. În acelaşi timp, suntem frapaţi de faptul că această iniţiativă, care este una conceptuală şi în disonanţă cu proiectul de lege aprobat în prima lectură, a fost introdusă în a doua lectură, deşi acest lucru nu este consistent cu practica parlamentară existentă.
Mecanismul propus de motivare a hotărârilor judecătoreşti nu se regăseşte nici în una din ţările cu o democraţie avansată. În Germania există un mecanism de pronunţare a hotărârilor în formă sumară (art. 313 a) al Codului de procedură civilă), însă acesta poate fi aplicat doar dacă persoana, până la pronunţarea hotărârii, renunţă în mod expres la motivare. Dacă acest lucru se întâmplă, persoana este decăzută din dreptul de a contesta hotărârea judecătorească. Prin urmare, sistemul German este foarte diferit de cel propus. În Germania regula este că hotărârea trebuie motivată, până la solicitarea contrarului – iniţiativa propusă pleacă de la prezumţia inversă. În Germania renunţarea la motivare are loc până la pronunţarea hotărârii – iniţiativa propusă prevede că solicitarea hotărârii motivate va avea loc după pronunţarea dispozitivului hotărârii. În Germania renunţarea la motivare înseamnă şi renunţarea la dreptul de a contesta hotărârea – iniţiativa propusă oferă dreptul de a contesta hotărârea.
Un mecanism de motivare a hotărârilor judecătoreşti similar celui propus a existat în Republica Moldova până în anul 1998. Cu susţinerea corpului de judecători, s-a renunţat la acest mecanism, care era unul deosebit de greoi şi genera foarte multe probleme practice. Revenind la problemele practice, sistemul propus creează o situaţie absurdă în care părţile vor fi impuse să conteste hotărârea judecătorească fără a cunoaşte motivele din cuprinsul ei; se complică examinarea cauzei de apel, deoarece în toate cauzele vor fi depuse cereri de apel nemotivate, iar instanţa de apel va fi constrânsă să acorde termen suplimentar părţilor pentru redactarea cererilor, fapt ce necesită timp şi resurse suplimentare, puse în sarcina justiţiabililor; va fi îngreunată unificarea practicii judecătoreşti, problemă gravă pentru sistemul judecătoresc moldovenesc, precum şi evaluarea judecătorilor; mecanismul propus va impune judecătorii să studieze repetat materialele dosarului, o dată la pronunţarea dispozitivului şi o dată la motivarea hotărârii; va fi practic imposibil de a obţine revizuirea hotărârii judecătoreşti; nemotivarea hotărârii judecătoreşti ar putea genera probleme serioase în procesul de executare a hotărârii; motivarea proastă a hotărârilor judecătoreşti este o problemă recunoscută în Republica Moldova şi reprezintă una din cauzele încrederii atât de joase a cetăţenilor în justiţie, iar acceptarea iniţiativei va alimenta şi mai mult atitudinile negative faţă de sistemul judecătoresc; iniţiativa creează spaţiu enorm pentru abuz, cum ar fi atacuri raider, care, spre regret, este un fenomen frecvent în sistemul de drept moldovenesc.
Iniţiativa nu soluţionează problemele existente, ba chiar le acutizează. Sistemul actual de pronunţate separată a dispozitivului şi de redactare ulterioară a hotărârii motivate, similar inițiativei în discuție, generează probleme grave în ceea ce priveşte înmânarea hotărârii motivate şi calcularea termenelor de atac, probleme care au dus la mai multe condamnări a Moldovei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Grupul de lucru creat de Ministerul Justiţiei a recomandat renunţarea la practica de pronunţare a dispozitivului hotărârilor judecătoreşti, pentru a introduce ordine în sistemul căilor de atac şi pentru a ordona participanţii la proces. Iniţiativa doar vine să acutizeze problemele existente. Fiind discutată în cadrul Grupului de lucru, ultimul nu a acceptat iniţiativa.
Conceptul motivării integrale a hotărârii judecătoreşti a fost deja acceptat pentru procedurile penale. Modificările adoptate deja la Codul de procedura penală obligă judecătorul care adopta hotărâri unipersonal să pronunţe integral hotărârea. Motivarea unei sentinţe penale necesită, în mod obişnuit, mult mai multe eforturi decât motivarea unei hotărâri pronunţate în cauze civile.
Iniţiativa propusă vine în contradicţie cu însăşi noţiunea şi esenţa actului de justiţie şi a procesului judiciar care trebuie să fie unul solemn iar judecătorul trebuie să fie imparţial, independent, competent şi responsabil. Nici unul din aceste puncte de reper ale actului de justiţiei nu poate fi garantat în lipsa motivării integrale în formă scrisă a tuturor hotărârilor emise de judecători.
Promotorii iniţiativei susţin că prin aceasta se va reduce volumul de lucru al judecătorilor şi, prin urmare, calitatea celorlalte hotărâri va fi mai bună. Acest argument ni se pare insuficient şi, în oricare caz, absolut inacceptabil. Probleme de administrare şi management judiciar nu pot fi soluţionate din contul şi în detrimentul standardelor unui proces echitabil. Pe de altă parte, în anii 2010 şi 2011 numărul cauzelor examinate de instanţele judecătoreşti s-a redus. Deşi sarcina judecătorilor din anumite localităţi rămâne ridicată, în prezent, Parlamentul examinează mai multe proiecte de legi care vin să soluţioneze problema suprasolicitării judecătorilor. Astfel, se propune simplificarea substanţială a procedurii de judecare a cauzelor civile; limitarea dreptului instanţei de apel de a trimite cauza la rejudecare; angajarea asistenţilor judiciari pentru fiecare judecător; introducerea funcţiei de administratori de instanţă, care va contribui la reducerea volumului de lucru administrativ al preşedinţilor de instanţă şi concentrarea acestora asupra judecării cauzelor. Sarcina judecătorilor va scădea şi ca urmare a unificării practicii judecătoreşti şi folosirii mijloacelor alternative de soluţionare a disputelor, promovate prin Strategia de Reformare a Sectorului de Justiţie pentru anii 2011-2016. Mai mult, sarcina judecătorilor este sporită doar în câteva localităţi din ţară, în special în Chişinău. Această sarcină va fi adusă mai aproape de media pe sistem prin optimizarea hărţii judecătoreşti, optimizare propusă prin aceiaşi Strategie.
Din considerentele de mai sus, Consiliul Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova consideră iniţiativa în cauză drept una deosebit de periculoasă şi nejustificată şi cheamă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova și Președintele Republicii Moldova să o respingă.
Persoana de contact:
Mihai LUPU, membru al Consiliului