Începând cu anul 2010, tendința generală a fost una de scădere a încrederii populației în justiție, cu scurte reveniri în preajma sau urmare a scrutinelor parlamentare din 2010, 2014, alegerii președinților Republicii Moldova din 2012, precum și urmare a schimbării guvernării în anul 2019. Punctele minime de încredere în justiție în istoria măsurărilor au fost înregistrate pe fundalul crizelor politice din 2015-2016 și furtului miliardului din sistemul bancar, dezvăluit public în anul 2014.
Principalele constatări privind încrederea în justiție în Republica Moldova sunt:
- Peste 6 ani de la demararea în 2011 a reformelor în justiție, încrederea în justiție era mai scăzută ca la începutul acestora, sugerând că reformele nu au avut efectul așteptat.
- Încrederea în justiție a crescut în preajma alegerilor și a schimbării guvernării în 2009 și 2019 și a scăzut considerabil după alegeri;
- Circa jumătate din cetățenii chestionați consideră că justiția tratează în mod egal justițiabilii, indiferent de gen și vârstă;
- Circa o treime din respondenți consideră că justiția se face egal indiferent de funcție, apartenență politică sau avere;
- Atât în 2018, cât și în 2019 circa 60% din cei chestionați nu erau siguri că judecătorii le vor face dreptate;
- Doar 29% din avocații chestionați în 2018 considerau că legea se aplică în mod egal faţă de toţi justiţiabilii;
- În 2018, doar 17% din avocați considerau că judecătorii sunt independenți şi 35% considerau că soluţiile judecătorilor sunt echitabile şi adoptate fără influenţe din exterior;
- Avocaţii consideră că soluțiile judecătorilor sunt cel mai des influenţate de politicieni, procurori, alți judecători și Consiliul Superior al Magistraturii.
Datele cu privire la încrederea joasă a populației cu privire la justiție ar trebui să determine sistemul judecătoresc și alți factori de decizie relevanți să ia măsuri urgente axate pe sporirea calității și echității actului de justiție.