La 15 ianuarie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat hotărârea în cauza Mătăsaru c. Moldovei (nr. 69714/16). CEDO a constatat că sancționarea reclamantului cu închisoarea pentru huliganism (art. 287 Cod penal) este contrară libertății de exprimare garantate de art. 10 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului.

Reclamant în această cauză a fost Anatol MĂTĂSARU. Mătăsaru a protestat pe 29 ianuarie 2013, de ziua profesională a procurorilor, începând cu ora 10.00, în fața Procuraturii Generale. La protest el a adus două obiecte artizanale asemănătoare unui falos și unui vagin. Pe acestea el a plasat pozele unor politicieni și conducători ai procuraturii. Potrivit lui, prin protest, el a dorit să atragă atenția asupra influenței politicului asupra procurorilor. Protestul a durat circa o oră, fiind întrerupt de poliție.

Dl Mătăsaru a fost acuzat penal de huliganism (art. 287 Cod penal). La 2 martie 2015, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, l-a găsit vinovat și l-a condamnat pe reclamant la doi ani de închisoare, cu suspendarea pedepsei pe un termen de 3 ani. Individualizând sancțiunea, judecătorul a menționat că reclamantul a fost anterior amendat pentru fapte similare, care nu au schimbat comportamentul acestuia. De asemenea, judecătorul a considerat protestul imoral, deoarece obiectele folosite la protest puteau fi văzute de copii, iar asimilarea angajaților statului cu organe genitale depășește limita permisă într-o societate democratică. Hotărârea dată a fost menținută până la Curtea Supremă de Justiție. Toți judecătorii au considerat că, având în vedere caracterul obscen al protestului, acesta nu este protejat de libertatea de exprimare.

CEDO a constatat că libertatea de exprimare este aplicabilă în această situație, chiar dacă protestul era obscen. CEDO s-a întrebat de ce fapta a fost calificata drept huliganism penal (art. 287 Cod penal), daca putea fi calificata drept contravenție (art. 354 Cod contravențional)? Potrivit practicii judiciare, doar huliganismul grav însoțit de acte de violentă poate fi calificat conform Codului penal. Cu toate acestea, CEDO nu a decis în mod definitiv acest aspect, deoarece existau alte motive pentru a constata violarea. CEDO a notat că niciun judecător nu a examinat proporționalitatea sancțiunii aplicate cu libertatea de exprimare. A fost aplicată cea mai severă pedeapsă posibilă – închisoarea, care a fost suspendată pentru trei ani. Această sancțiune are un efect descurajant asupra manifestării libertății de exprimare nu doar în raport cu reclamantul, ci și cu alte persoane. Faptul că sancțiunea a fost suspendată nu afectează această concluzie.

Deși reclamantul a pretins prejudicii morale, acestea nu au fost acordate. CEDO a obligat totuși Guvernul să plătească reclamantului EUR 2,000 pentru onorariile avocaților.

Dl Mătăsaru a fost reprezentat de Pavel GRECU și Vladislav GRIBINCEA de la CRJM și de avocatul-stagiar Dumitru RUSSU.