Profesioniștii din justiție pot direcționa 2% din impozitul lor pe venit către o organizație necomercială sau un cult religios

Începând cu 1 ianuarie 2021, pentru prima dată, profesioniștii din justiție pot direcționa 2% din impozitul lor pe venit pentru anul precedent, la alegere, către o organizație necomercială sau un cult religios.

Ce este Mecanismul 2%?            

Mecanismul 2% permite contribuabililor să susțină financiar activitatea organizațiilor necomerciale sau a cultelor religioase care desfășoară activității de utilitate publică. Acesta nu este un impozit suplimentar pentru contribuabil. 2% din impozitul pe venit deja plătit va fi redirecționat de către organul fiscal că organizația indicată de Dumneavoastră.

Cui pot direcționa 2% din impozitul meu pe venit?

Asociațiilor obștești, fundațiilor și instituțiilor private, și cultelor religioase din Lista beneficiarilor 2%. Lista include peste 900 de organizații, iar contribuabilul poate singur decide unde merg cele 2% din impozitele sale.

Cum pot direcționa 2% în calitate de liber profesionist? Urmează 3 pași simpli:

  1. Asigură-te că nu ai datorii la impozite pentru anii precedenți.
  2. Depune declarația cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției (forma DAJ17).

    Print_1

  3. Completează în declarația DAJ17 Anexa 3D – indicând în ea codul fiscal ar organizației căreia vrei să-i oferi cele 2%. Codul fiscal este indicat în Lista beneficiarilor 2%.

    Print_2

  4. Semnează și expediază declarația cel târziu până la 25 martie 2021

    Print_3

Ce se întâmplă după ce direcționez 2%

Până în ziua de 30 septembrie a anului în care a fost depusă declarația, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) va calcula sumele care trebuie să fie direcționate către fiecare organizație, iar Ministerul Finanțelor va transfera suma respectivă în contul bancar al acesteia. Ulterior SFS va publica un raport cu sumele desemnate fiecărei organizații. Raportul pentru anul 2020 poate fi accesat aici.

IMPORTANT! Sumele nu vor ajunge la beneficiari dacă cel care le desemnează are datorii pentru anii precedenți la impozitul pe venit.

Cum pot fi utilizate sumele obținute în urma desemnării?

Odată ajunse la beneficiari, sumele obținute în urma desemnării procentuale urmează să fie utilizate în următoarele scopuri:

  1. Pentru susținerea activităților de utilitate publică a organizațiilor necomerciale, sau a activităților sociale, morale, culturale sau de caritate ale entităților religioase;
  2. Pentru acoperirea cheltuielilor administrative (plafonat).

Cum se va verifica folosirea sumelor obținute?

Regulamentului cu privire la mecanismul desemnării procentuale prevede un mecanism de control prin care Inspecția Financiară din cadrul Ministerului Finanțelor verifică corectitudinea utilizării sumelor de către beneficiarii 2%. Beneficiarii 2% trebuie să prezinte rapoarte privind modul de utilizare a sumelor 2%. Legea prevede sancțiuni pentru utilizarea neconformă sau neraportarea privind utilizarea desemnărilor procentuale, inclusiv amendă, restituirea banilor la buget, excluderea din mecanismul de desemnare procentuală pe o durată de doi ani, cu publicarea listei beneficiarilor excluși.

5 motive pentru care merită să desemnezi 2% din impozitul tău:

  1. Nu te costă nimic! La stat vor ajunge 98% din impozitul tău. 2% vor fi direcționate către organizația pe care ai ales să o susții;
  2. Participi la gestionarea banului public;
  3. Ajuți comunitatea prin susținerea sectorului non-profit;
  4. Sporești vizibilitatea, transparența și credibilitatea organizațiilor societății civile;
  5. Promovezi filantropia.

https://declaratie-electronica.fisc.md/ro

Lista beneficiarilor 2% pentru anul 2021

Parliament’s refusal to appoint Viorica Puica to the SCJ contravenes the law and undermines the efforts to build an independent and professional judiciary

On 12 March 2021, nine months after the nomination by the Superior Council of Magistracy (SCM), the parliamentary majority rejected the appointment of Viorica PUICA as judge at the Supreme Court of Justice (SCJ). Ms. PUICA was rejected without a hearing before the MPs and without any concrete reason. This rejection contravenes the law and undermines the efforts to build an independent and professional justice in the Republic of Moldova. We call on the SCM to put forward Ms. Puica’s candidacy for judgeship at the SCJ in Parliament repeatedly.

On 9 June 2020, the SCM nominated Judge Viorica PUICA for promotion to the SCJ. Judge Puica won the contest for this position where she competed with other five candidates. The SCM’s decision to promote her was based on the results of the professional performance review, the review of her previous professional experience, and the candidates’ performance at the interview before the SCM. Ms. PUICA’s nomination was supported by the majority of the SCM members. None of the SCM members had a dissenting opinion against her nomination.

On 15 July 2020, the Parliamentary Committee for Legal Matters, Appointments, and Immunities (the Legal Committee) rejected the appointment of Judge PUICA to the SCJ with a majority of votes of the MPs from the Party of Socialists of the Republic of Moldova (PSRM). The report of the Legal Committee failed to provide any reasoning and only mentioned lack of the necessary number of votes from Committee members. The Committee members had not held a hearing of the judge despite it being a customary practice for the Legal Committee so far and had not discussed her professional qualifications. The discussion of Viorica PUICA’s nomination in a plenary session of Parliament was scheduled for 16 and 20 July 2020, but this subject was excluded from the agenda on both occasions. On 22 July 2020, 15 civil society organizations issued a public call requesting Parliament not to breach the law and to vote for the appointment of Ms. Puica as Supreme Court justice as soon as possible.

On 12 March 2021 (nine months after the approval of the report of the Legal Committee), the parliamentary majority PSRM-Pentru Moldova (the Șor Party) voted against the appointment of Ms. PUICA as Supreme Court judge. The examination of Viorica PUICA’s nomination at the 12 March 2021 plenary session of Parliament (timestamp: 8:43:24) was limited to the reading of the draft decision and report of the Legal Committee. Once again, Parliament did not invite the judge for a hearing.

Parliament’s agenda for 12 March 2021 included the appointment of Tamara CHIȘCA-DONEVA (Civil Chamber) and Nadejda TOMA (Criminal Chamber) as vice chief justices of the SCJ and Ghenadie PLĂMĂDEALĂ, Nicolae ȘOVA, Anatolie MINCIUNĂ, Oxana ROBU, and Viorica PUICA as Supreme Court judges. Previously, they all had had hearings before the Legal Committee, except Ms. Puica. The parliamentary majority voted to appoint Tamara CHIȘCA-DONEVA. This appointment raised multiple questions among parliamentary opposition as she had participated in the judicial panel that had tried the Gemenii Case, which had resulted in the Republic of Moldova having to pay over EUR 3,600,000 in damages. Parliament also voted to appoint Nadejda TOMA. The parliamentary majority rejected the appointment of Nicolae ȘOVA and Anatolie MINCIUNĂ, citing the Legal Committee’s negative reports on them. Without citing any reasons, MPs did not discuss the appointment of Oxana ROBU and Ghenadie PLĂMĂDEALĂ as Supreme Court judges, although according to the Plenum agenda, this subject was to be discussed before the one about the appointment of Ms. PUICA. The selective approach to voting on the nominees for appointment to the SCJ raises big questions, all the more so that the SCJ has been unable to convene the plenum for more than one year due to lack of quorum. Currently, the SCJ has only 22 siting judges out of 33 judge positions required by the law.

According to Article 9 of the Law on the SCJ, Parliament may refuse to appoint Supreme Court judges only if it identifies irrefutable evidence of candidates’ incompatibility or the violation of the law or violations in the statutory procedures for their appointment and promotion. The Legal Committee’s report on Ms. PUICA did not cite any of these reasons. During the plenary session, MPs who voted for the rejection of Ms. PUICA’s candidacy did not offer any explanation to support their refusal. And yet such explanations were provided for other candidates.

Judge Viorica PUICA enjoys an impeccable reputation in the judiciary and is known as a person of undeniable integrity and thorough professionalism. In 2007, the SCM designated Ms. Puica as the best judge of Moldova. In 2018, at the latest ordinary professional performance review, the judge’s performance was appraised as “excellent.” The nomination of Judge Viorica PUICA for the SCJ was backed by the , the Association of Judges Vocea Justiției, and the judges of the Chișinău District Court (Centru Office).

The rejection of this candidate sends out an alarming signal to honest judges from the Republic of Moldova and further undermines confidence in a genuine political will for reforming the judiciary. Moreover, the unjustified refusal to promote a judge constitutes a breach in the judicial independence. This process, once again, confirms the need for amending the Constitution of the Republic of Moldova to revoke Parliament’s powers to appoint Supreme Court judges. The Venice Commission welcomed this initiative, but unfortunately, Parliament failed to pass this amendment twice.

The signatories condemn Parliament’s refusal to promote Judge Viorica PUICA to the SCJ. Parliament’s refusal contravenes the law, discourages honest judges, and strikes at the very heart of the efforts to build an independent and professional judiciary in the Republic of Moldova, constituting gross interference in the independence of the judiciary.

The signatories call on the SCM to nominate Ms. PUICA repeatedly as judge at the SCJ. We also call on the Parliament to amend the Constitution, by excluding at the earliest opportunity the Parliament from the process of appointing judges, to increase judges’ independence.

The public statement in English is available HERE.

The public statement in Romanian is available HERE.

Signatory organizations:

  1. Legal Resources Centre from Moldova (LRCM)
  2. Institute for Public Policies (IPP)
  3. MD Community
  4. IDIS Viitorul
  5. Acces-Info Center
  6. RCTV Memoria
  7. Institute for European Policies and Reforms (IPRE) 
  8. Foreign Policy Association (APE)
  9. AGER – Association for Efficient and Responsible Governance
  10. Amnesty International Moldova (AIM)
  11. Soros Foundation Moldova
  12. CPR Moldova
  13. Promo-LEX
  14. Association for Participatory Democracy (ADEPT)
  15. The Centre for Analysis and Prevention of Corruption (CAPC)

The attacks against the EU Ambassador Peter Michalko are a diversion!

The ȘOR Party, in the person of the fugitive MP Ilan ȘOR, and the Party of Socialists of the Republic of Moldova (PSRM), have recently launched attacks on the EU Ambassador to the Republic of Moldova, Peter MICHALKO, in order to divert the attention from their undemocratic and unconstitutional maneuvers to retain the power after the loss of the presidential elections by Igor DODON.

The two parties blame the European diplomat for the various opinions he had and allege a so-called violation of the country's "sovereignty". In reality, it is a diversion: both the  ȘOR party and PSRM seem rather concerned with securing a sovereign power in order to control state institutions, despite the fact that they have lost the support of the electorate.

Sovereignty is not affected by the EU Ambassador, who states that there have been deviations from the reform commitments officially assumed by the Republic of Moldova in the Association Agreement with the European Union, but by those who promote such attacks. Even the Constitutional Court of the Republic of Moldova established the unconstitutionality of one of the draft laws adopted in December 2020, by a majority consisting of PSRM, the Șor Party and the “for Moldova” group, which violated legal procedures and decision-making transparency.

Instead, "sovereignty" is the preferred concern of power-hungry politicians, who do not want their abuses to be sanctioned or criticized by anyone, either from the inside or the outside of the country, and who, thus, want to spread fear and distrust among citizens.

Ambassador Peter MICHALKO spoke from the position of the partnership and collaboration relationship between the European Union and the Republic of Moldova. In addition to the Association Agreement with the EU, signed by the Republic of Moldova in 2014, which includes a series of obligations on both sides, the EU is in a position of partnership in many other respects:

  • Since 2009, the EU is the largest donor and development partner of the Republic of Moldova, contributing through Official External Assistance with about 1.12 billion euros, resources that went directly to the state budget;
  • In addition, technical assistance projects have been implemented for central and local public authorities, civil society, and businesses. These investments resulted in 700 kilometers of roads, modern trolleybuses for Chisinau and Balti, access to drinking water for 16,000 people; thousands of jobs;
  • The EU is the main trading partner of the Republic of Moldova, with 67% of exports in 2020.

Cooperation with the EU and respect for European standards and values actually strengthens the sovereignty of the Republic of Moldova and its economic, social and democratic development.

Under these conditions, the National Platform of the Eastern Partnership Civil Society Forum expresses its solidarity with the EU Ambassador Peter MICHALKO and demands the political parties to refrain from turning European diplomats into political targets, focusing instead on finding democratic solutions to the political crisis, in accordance with the interests of the citizens.

The public statement in English is available HERE.

The public statement in Romanian is available HERE.

Signatories:

  1. AEGEE-Chișinău
  2. Alliance for Energy Efficiency and Renewables
  3. Alliance of Active NGOs for Social Protection of Child and Family
  4. Alliance of Organisations for Persons with Disabilities
  5. Alliance of Small Enterprises from Moldova
  6. Amnesty International Moldova
  7. AO ”Institutum Virtutes Civilis”
  8. Association for Efficient and Responsible Governance
  9. Association for Participatory Democracy ADEPT
  10. Association for Rehabilitation of Persons with Disabilities from Moldova
  11. Association for Waste Recovery E-circular
  12. Association of Environmental and Ecological Tourism Journalists
  13. Association of Independent Press
  14. Association of Women for Environmental Protection and Durable Development
  15. Association ”Youth for the Right to Live” (Romanian initials „TDV”)
  16. Automobil Club Moldova
  17. Ave Copiii
  18. BIOS
  19. BIOTICA
  20. Business Consulting Institute
  21. Business Professional Women
  22. Caroma-Nord
  23. CASMED
  24. Centre for Development and Management
  25. Centre for Independent Journalism
  26. Centre for Policies and Reforms
  27. Centre of Development in Education
  28. Centre of Economic Development and Public Affairs
  29. Centre of Innovation and Policies from Moldova
  30. Congress of Local Authorities from Moldova
  31. Cross-Border Cooperation and European Integration Agency
  32. Cutezătorul
  33. East-European Foundation
  34. Eco-Contact
  35. Eco-Răzeni
  36. Eco-Sor
  37. Ecological Consulting Centre Cahul
  38. Ecological Movement of Moldova
  39. ECOTOX
  40. ESGA Moldova
  41. European Centre for Social Initiatives “Stalker”
  42. European Institute for Political Studies
  43. Federation of Trade Unions in Construction and Construction Materials Industry SINDICONS
  44. Foreign Policy Association
  45. Foundation for Advancement of Moldova
  46. Foundation for Education and Advancement of Moldova
  47. GREEN-School
  48. Hai Moldova
  49. IM Swedish Development Partner
  50. Independent Analytic Centre Expert-Grup
  51. INFONET
  52. Informational and Support Centre for Young Economists “CERTITUDINE”
  53. Institute for Development and Social Initiatives “Viitorul”
  54. Institute for European Policies and Reforms
  55. Institute for Human Rights
  56. Institute for Urban Development
  57. Institute of Public Policies
  58. INTECO
  59. Interaction NGO
  60. International Association of River Keepers „Eco-Tiras”
  61. International Centre for Women Rights Protection and Promotion “La Strada”
  62. INVENTO
  63. Keystone International Human Services Moldova
  64. Labour Institute
  65. Legal Resources Centre from Moldova
  66. Local Democracy Agency Moldova
  67. MilleniuM” Training and Development Institute
  68. Moms in Action
  69. National Association of European Trainers from Moldova
  70. National Centre of Assistance and Information for Moldovan NGOs “CONTACT”
  71. National Environment Centre
  72. National LEADER Network in Moldova
  73. National Roma Centre
  74. National Trade Union Confederation of Moldova
  75. National Trade Union Confederation „SĂNĂTATEA” din RM
  76. National Youth Council of Moldova
  77. Pro Regional Cooperation”
  78. Pro-Europa” Centre from Comrat
  79. Promo-LEX
  80. Regional Centre for Durable Development from Ungheni
  81. Regional Centre of Environmental Studies ECOS
  82. Regional Centre „Contact” Bălți
  83. Regional Environment Centre from Moldova
  84. Republican Centre for Children and Youth Gutta-Club
  85. Small Business Association
  86. Soros-Moldova Foundation
  87. Terra-1530
  88. The National Confederation of Employers of the Republic of Moldova
  89. Transparency International Moldova
  90. Union of Organisations for Persons with Disabilities from Moldova
  91. VESTA” Gagauzia Regional Association
  92. md Community
  93. Woman and Child- Protection and Support”
  94. Youth for Future”
  95. Ștefan-Vodă Territorial Organisation of the Ecological Movement of Moldova
  96. Медиа Центр Приднестровья

Algorithms and Big Data – possible human rights and justice sector implications

Termenul „Big Data” (traducere mot-a-mot ar fi Date Mari sau Masive) a devenit omniprezent în spațiul online. Este adesea asociat cu subiecte despre inovație, viitorul pieței muncii și inteligența artificială (AI). Zeci de evenimente și conferințe sunt organizate aproape zilnic la acest subiect, în timp ce aproape fiecare platformă de învățare online are un curs dedicat Big Data.[1] Conceptul Big Data este deseori descris ca un instrument care va ajuta societatea să soluționeze provocări majore, precum încălzirea globală, securitatea energetică sau combaterea sărăciei.[2] În același timp, există numeroase îngrijorări care ne vorbesc despre faptul că utilizarea Big Data poate fi considerată o amenințare la adresa vieții noastre private și la slăbirea în general a cadrului de protecție a drepturilor omului.

Big data

Deci, ce este big data?

Exemplu

„Big Data” este termenul utilizat în mod obișnuit pentru a descrie volumul mare și în creștere de date generate de utilizatorii unor servicii sau dispozitive precum și tehnicile analitice avansate utilizate pentru a analiza aceste date.[3]

Ori de câte ori folosim un smartphone, ceas digital sau o tabletă care are senzori capabili să înregistreze informații, anumite date privind modul de utilizare al acestei tehnologii de către noi sunt create ca și produs secundar.  Un exemplu ilustrativ al ceea ce este Big Data ar fi fluxul zilnic de informații depersonalizate generate de dispozitivul Apple Watch de la utilizatorii săi din întreaga lume (timpul, frecvența sau modul de utilizare, etc)

 

Așa dar, Big data înseamnă....informații, de regulă despre noi, adunate și analizate împreună, pentru a genera anumite concluzii, și mai nou! pentru a prezice cu exactitate anumite informații despre comportamentul nostru în viitor, de exemplu: care va fi cel mai bine vândut produs în perioada sărbătorilor de iarnă? sau: ce cuvinte trebuie să includă anunțul de publicitate pentru a atrage atenția lui X?. Cu ajutorul Big Data, statele și corporațiile sunt capabile să nu doar să analizeze deprinderile, dar să prezică și chiar să manipuleze comportamentului oamenilor într-un grad fără precedent.[4]

Big data și Algoritmii

Pentru a procesa Big Data, este necesar un set specific de abilități, de obicei compuse din instrucțiuni matematice și programe software care analizează aceste seturi de informații prin intermediul unor instrucțiuni, cunoscute sub numele de „algoritmi”.

Big data(1)

__________________________________

Un algoritm este definit ca un set de instrucțiuni care este dezvoltat pentru a ne ajuta în luarea unei decizii și prezintă o soluție pentru sortarea unor seturi de date foarte mari care nu pot fi înțelese pur și simplu de către ființe umane sau care ar necesita o cantitate enormă de timp și resurse. Cel mai simplu algoritm lucrează după exemplu „dacă / atunci” (if/then).

___________________________________

 

 

Big data este așa-numitul „combustibil” pentru algoritmi. Algoritmul analizează datele existente și ne ajută să trasăm anumite concluzii. În sectorul financiar, algoritmii deja „ajută” ofițerii de creditare să evalueze  riscurile de credit pentru crearea unor previziuni financiare (Va putea X să plătească creditul la timp?).[5] Pe de altă parte, de exemplu în domeniul medical, algoritmii asistă personalul medical în procesul de diagnosticare al anumitor maladii (de exemplu: suprapunerea a mii de ultrasonografii pentru a depista elemente comune ale unei maladii).[6]

Așadar, utilizarea Big Data ne poate ajuta să automatizăm anumite procese care anterior ne puteau lua foarte mult timp și resurse. În același timp, dacă nu sunt construite corect, acestea pot înrădăcina sau crește inegalitățile și promova discriminarea, mai ales având în vedere că cei care sunt cel mai expuși la evaluarea prin sisteme automate ar putea fi de fapt cei mai vulnerabili din societatea noastră. Un exemplu ilustrativ în acest sens poate fi explicat cu ajutorul unui studiu celebru realizat in 2003, întitulat: Sunt Emily și Greg mai angajabili decât Lakisha și Jamal?”.[7] În această cercetare, autorii au realizat un experiment pentru a măsura discriminarea rasială pe piața muncii. Fiecărui CV identic după conținut i se atribuia fie un nume din punct de vedere sonor tipic afro-american (de exemplu: Jamal), fie un nume sonor tipic „alb” (de exemplu: Greg). Rezultatele au arătat o discriminare semnificativă împotriva persoanelor afro-americane, care deși prezentau un CV identic, primeau de două ori mai puține invitații la interviul de angajare. Astfel, un algoritm care ar permite screening-ul automat al unui număr mare de CV-uri pentru angajare, dacă include în calitate de criteriu de triere numele persoanei, locul nașterii persoanei, sexul sau vârsta, poate crea o situație gravă de discriminare.

Big Data – implicații pentru drepturile omului și sistemul justiției  

Cu toate riscurile pe care le comportă, în special pentru protecția vieții private și alte drepturi ale noastre, Big Data poate totuși ajuta factorii de decizie să ia decizii „corecte”, dacă sunt construite corespunzător. Introducerea „Big Data” în sistemul justiției poate ajuta la detectarea și reducerea anumitor criterii subiective, precum și la reducerea apariției erorilor sau chiar la detectarea prejudecăților.[8] De exemplu, anumiți factori externi, (precum foamea!) pot influența rezultatul unui proces judiciar. Într-un studiu realizat în Israel în 2011 în baza a 1.112 hotărâri judecătorești, cercetătorii au stabilit că procentul de decizii favorabile pentru reclamanți scade treptat de la 65% la aproape zero de la începutul zilei de lucru și până la pauza de prânz și revine brusc la 65% după pauza de masă. Rezultatele studiului ne arată că hotărârile judecătorești pot fi „influențate” de anumite variabile care nu ar trebui să aibă nicio legătură cu motivarea sau probele administrate pe caz.[9]  Acest exemplu, deși în niciun caz nu sugerează ca judecătorii să fie înlocuiți cu roboții sau algoritmi inteligenți, ilustrează că sunt necesare anumite mecanisme care să prevină sau să limiteze la maxim factorul uman sau alte erori care „nu pot fi văzute cu ochiul liber”, dar pot fi detectabile de Big Data.

Există încă un caz în care cercetătorii au utilizat Big Data și algoritmii pentru a construi un sistem care prezice acuratețea rezultatului cazurilor judecate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu o precizie de 79%.[10] Sarcina cercetătorilor a fost de a prezice dacă un anumit articol al Convenției a fost încălcat, având în vedere dovezi textuale extrase dintr-un caz. Printre concluziile cercetătorilor se numără faptul că secțiunea „fapte” a unui caz prezice cel mai bine decizia curții, în al doilea rând, că conținutul descris al unui caz este un indicator important dacă va exista o încălcare a unui anumit articol al Convenției sau nu.[11]

Aplicațiile Big Data pot deveni o realitate pentru sectorul public și, în special, pentru sistemul judiciar. Instanțele judecătorești au capacitatea și competența de a colecta, stoca și prelucra o cantitate mare de informații. De exemplu, numărul total al cauzelor înregistrate in instanțele de judecată din Moldova depășește 200.000 dosare anual.[12] Aceasta poate reprezenta elementul de volum de informații Big Data. Crearea unei infrastructuri de Big Data poate ajuta sistemul justiției să detecteze informații și caracteristici noi despre sistemul de justiție, inclusiv să ajute la detectarea și diminuarea riscurilor de corupție. 

Aplicațiile Big Data ajută foarte mult în eficientizarea procesului de monitorizare a respectării drepturilor omului, concluziile fiind importante pentru stabilirea priorităților de intervenție la nivel de politici publice. În același timp, există potențial pentru ca aplicațiile Big Data și algoritmurile să dezvolte mecanisme de prevenție a drepturilor Omului. De exemplu, analiza datelor a fost deja utilizată pentru a prezice și preveni conflictele sociale și cele ale încălcărilor drepturilor omului în urma unor evenimente cum ar fi alegerile sau izbucnirea unui conflict militar.[13]

Așa-dar, Big-data, prezintă atât beneficii, cât și riscuri pentru protecția drepturilor omului și sectorul justiției. De aceea, este foarte important ca utilizarea AI să fie reglementată, pentru a asigura utilizarea maximă beneficiilor și reducerea posibilă a riscurilor.

Principii și etica de utilizare Big Data

Din cercetările efectuate, Big Data este încă o zonă gri, lipsită de o reglementare adecvată.  La nivelul țărilor ONU, comunitatea internațională a fost chemată să îmbrățișeze un set de principii în legătură cu utilizarea Big Data. Acestea includ principiile responsabilității, transparenței, calității, predictibilității și securității. Principiul responsabilității oferă identificarea responsabilităților, procesul decizional și, după caz, identificarea factorilor de decizie; Transparență înseamnă cerința de a prezenta ce se întâmplă în interiorul unui algoritm, când și cum se prelucrează datele noastre personale înainte ca acestea să fie accesibile publicului. Un alt principiu este posibilitatea utilizării unor algoritmi „deschiși” care pot fi evaluați de către terți. Un alt principiu, calitatea, reprezintă garanții minime ale calității datelor și prelucrării. Nu cel din urmă, principiul securității, cere măsuri adecvate din partea dezvoltatorilor de algoritmi și big data pentru a împiedica scurgerile de date și faptul că anumiți algoritmi să fie utilizați neautorizat.[14]

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a elaborat o recomandare pentru statele membre cu privire la impactul sistemelor algoritmice asupra drepturilor omului – Recomandarea CM/Rec(2020)1 of the Committee of Ministers to member States on the human rights impacts of algorithmic systems. În cadrul Consiliului Europei a fost creat Comitetul Ad-Hoc cu privire la AI (Ad hoc Committee on Artificial Intelligence (CAHAI)). CAHAI are mandatul să examineze fezabilitatea și elementele potențiale, în baza consultărilor largi a diverșilor subiecți, a unei reglementări juridice pentru dezvoltarea, designul și aplicarea inteligenței artificiale, în baza standardelor Consiliului Europei cu privire la drepturile oului, democrație și statul de drept.

La ce ne putem aștepta în viitor?

Algoritmi puternici alimentați de Big Data pot chiar la un moment dat chiar să înlocuiască luarea deciziilor umane în multe domenii ale vieții noastre. Acest lucru, deși are unele beneficii de eficiență, comportă și multe riscuri. De aceea instrumentele de evaluare algoritmică, nu trebuie totuși considerate ca fiind singurul factor în luarea unei decizii. Acestea pot ajuta oamenii la luarea deciziilor, dar nu ar trebui să înlocuiască oamenii în toate domeniile vieții noastre. Iar pentru a ajuta, utilizarea instrumentelor de evaluare algoritmică necesită o reglementare clară atât la nivel național, cât și interațional.

Poți afla mai multe despre Big Data și modul în care ar putea fi utilizate pe aceste platforme:

Coursera.org: https://www.coursera.org/courses?query=big%20data

Lynda.com: https://www.lynda.com/search?q=big+data

Kenneth Cukier, ‘Big Data is better data’, (Ted talks, 2014): https://www.youtube.com/watch?v=8pHzROP1D-w

Acest articol face parte dintr-o serie de publicații non-academice realizate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în cadrul proiectului „Program de capacitare în drepturi digitale” susținut de Centrul Internațional pentru Drept non-profit (ICNL). Opiniile exprimate aparțin CRJM şi nu reflectă în mod necesar poziția ICNL.

______________________________________________

[1] Printre altele: <https://www.coursera.org/courses?query=big%20data>; <https://www.lynda.com/search?q=big+data

[2] Kenneth Cukier, ‘Big Data is better data’, (Ted talks, 2014) <https://www.youtube.com/watch?v=8pHzROP1D-w>.

[3] Raportorul Special al ONU privind dreptul la viață privată „Promovarea și protecția drepturilor omului: întrebări privind drepturile omului, inclusiv abordări alternative pentru îmbunătățirea utilizării efective a drepturilor omului și a libertăților fundamentale’ A/72/43103 [36].

[4] Report of the United Nations High Commissioner for Human Rights „The right to privacy in the digital age” (2018)  A/HRC/39/29

[5] Amir E. Khandani, Adlar J. Kim, Andrew W ‘Consumer Credit Risk Models via Machine-Learning Algorithms’  

[6] Tim Adams ‘The robot will see you now: could computers take over medicine entirely’ 29 July 2018 The Guardian < https://www.theguardian.com/technology/2018/jul/29/the-robot-will-see-you-now-could-computers-take-over-medicine-entirely

[7] Bertrand Marianne, Mullainathan Sendhil, ‘Are Emily and Greg More Employable than Lakisha and Jamal? A Field Experiment on Labor Market Discrimination’ (2003) <http://www.nber.org/papers/w9873>

[8] Anna Sagana Dr. Mario Senden ‘Big Data in the courtroom: Bug or Feature?’ Maastricht University <https://www.maastrichtuniversity.nl/sites/default/files/6_big_data_in_the_courtroom_bug_or_feature.pdf.

[9] Shai Danziger, Jonathan Levav and Liora Avnaim-Pessoa ‘Extraneous factors in judicial decisions’ 2011 Apr 26; 108(17): 6889–6892.< https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3084045/>

[10] Aletras N, Tsarapatsanis D, Preoţiuc-Pietro D, Lampos V. ‘Predicting judicial decisions of the European Court of Human Rights: a Natural Language Processing perspective. PeerJ Computer Science 2:e93 <https://doi.org/10.7717/peerj-cs.93> (2016)

[11] Ibidem

[12] Agenția de administrare a instanţelor judecătoreşti (AAIJ), raport 2019 privind examinarea cauzelor în instanța de judecată https://aaij.justice.md/files/document/attachments/RAPORT%20ANALIZA%20STATISTICA%202019%20final%20%281%29.pdf.

[13] Galit A. Sarfaty „Can big data revolutionize international human rights law?” https://scholarship.law.upenn.edu/jil/vol39/iss1/3/

[14] Raportorul Special al ONU privind dreptul la viață privată A/72/43103

CRJM anunță concurs pentru selectarea unei companii media pentru producerea spoturilor video

CRJM solicită oferte de la companii media din Republica Moldova pentru producerea unor spoturi video în care se explică modul de funcționare a Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) și procedura de reprezentare a unui caz în fața CtEDO. Spoturile video vor fi elaborate în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației”, implementat de CRJM și finanțat de Suedia și proiectului „Asigurarea implementării în Moldova a unor standarde mai bune în domeniul drepturilor omului” cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos, în cadrul programului MATRA.

Compania selectată va presta serviciile în baza unui contract de prestare a serviciilor semnat între părți, conform solicitărilor periodice ale CRJM în perioada martie  2021 – martie 2023. Numărul estimativ de solicitări pentru elaborarea spoturilor în perioada indicată va fi de circa la 15 spoturi, dintre care 8 vor fi elaborate în prima jumătate a anului 2021.  

Sarcinile față de Prestator:

Compania media selectată va asigura:

  1. Elaborarea spoturilor video cu respectarea următoarelor criterii:

Durata spotului: 5-7 minute;

Tipul: video explicativ/tutorial (cu vorbitori); 

Filmare: Full HD cu efecte grafice; în studio sau o locație aleasă de CRJM;

Script video: Secvențe de 15 – 30 de secunde;

Tone of Voice: limbaj comun, relaxat, cald, sincer, uman;

Vorbitori: 2-3 persoane;

Limba și subtitrări: limba română, cu subtitrare în rusă;

Termen-limită maxim de predare a spoturilor: 2 săptămâni de la filmarea fiecărui spot video (termenul limită se poate prelungi, în funcție de ajustările necesare).

Versiuni de predare a spoturilor:  versiune în format Full HD cu subtitrare în limba rusă;

Elaborare imagini copertă: fotografii realizate în timpul filmărilor

  1. Elaborarea spoturilor cu utilizarea tehnologiilor avansate și actuale de producție care vor fi descrise de către ofertanți în oferta prezentată.

Scenariul preliminar, cu vorbitorii identificați de către Beneficiar, va fi pus la dispoziția companiei câștigătoare de către Beneficiar pentru coordonare și definitivare.  

Criteriile de selecție:

  • Experiența companiei de realizare a spoturilor video de minim 2 ani (inclusiv portofoliul de clienți / lucrări). Experiența de realizare a videourilor similare va constitui un avantaj;
  • Dotarea tehnică a ofertanților pentru prestarea serviciului solicitat;
  • Termene de execuție (disponibilitatea de a lucra în termene restrânse va constitui un avantaj);
  • Oferta financiară;
  • Reputația și imaginea companiei (criteriul valabil în cazul prezentării referințelor).

Conținutul ofertei de participare la concurs:

Oferta va fi datată și semnată de persoana responsabilă și expediată prin e-mail la: application@old2.old.crjm.org până la data de 7 martie 2021, ora 23.59.

Oferta de participare la concurs va conţine informație concisă cu indicarea următoarelor:

  1. Copia certificatului de înregistrare/ Extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice, eliberat de Camera Înregistrării de Stat;
  2. Scrisoare de intenție, care va conține în mod obligatoriu: (1) o scurtă descriere a experienței în domeniu, portofoliul de clienți / lucrări relevante elaborate în ultimii 2 ani, (2) tehnologiile care vor fi utilizate, (3) numele și datele de contact a două persoane de referință;
  1. Oferta financiară pentru realizarea unui spot video. Costul serviciilor va fi indicat în USD cu aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere. Compararea ofertelor financiare se va face în USD. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;
  2. Termene de execuție;
  3. Declarația privind conflictul de interese. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, cu conducerea Asociației (președintele și Consiliul de administrare), compania se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă.

Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext. 110 sau la adresa de e-mail: application@old2.old.crjm.org.

CRJM este o organizație care promovează incluziunea și diversitatea. Noi valorificăm diferențele, promovăm egalitatea și abordăm frontal comportamente discriminatorii, astfel consolidând capacitatea organizațională. Salutăm și încurajăm primirea ofertelor din partea tuturor companiilor calificate. Noi nu discriminăm în funcție de dizabilitate, rasă, culoare, etnie, gen, religie, orientare sexuală, vârstă, stare civilă, statut parental sau orice alt criteriu protejat prin lege.

 

APEL PUBLIC: Organizații ale societății civile solicită Parlamentului să decidă asupra propunerilor CSM privind numirea judecătorilor și a conducerii CSJ

În perioada iunie – septembrie 2020, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus[1] Parlamentului Republicii Moldova numirea în funcție a șase judecători și doi vicepreședinți ai Curții Supreme de Justiție (CSJ)[2].

Potrivit Legii cu privire la CSJ[3], numirea judecătorilor CSJ are loc în termen de 30 de zile de la data înregistrării propunerii în Parlament. Acest termen poate fi prelungit cu cel mult 15 zile pentru clarificarea aspectelor importante ce țin de candidații propuși. De la prima propunere a CSM a trecut mai mult de opt luni, iar de la următoarele - mai mult de patru luni. În pofida depășirii termenelor legale, numirile la CSJ nu au fost incluse pe agenda plenului Parlamentului. Parlamentul poate refuza numirea judecătorilor CSJ doar în cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidaților, de încălcare a legislației sau a procedurilor legale de selectare și promovare a lor.

Până la demararea procesului de vot pentru numirea în funcție a judecătorilor, la CSJ rămân a fi vacante 11 funcții de judecător[4]. Cu numărul actual de judecători în funcție, ținând cont și de alte circumstanțe precum detașarea judecătorilor CSJ, suspendarea din funcție sau concediile de odihnă și cele medicale ale judecătorilor, există riscul ca activitatea CSJ în anumite perioade de timp să fie blocată. În prezent ședințele Plenului CSJ nu pot fi desfășurate, deoarece la CSJ activează efectiv mai puțin de două treimi (22 de judecători) din numărul total al judecătorilor CSJ.[5] 

Standardele europene privind independența judecătorilor solicită statelor să asigure resursele umane, materiale și financiare necesare pentru buna funcționare a justiției.[6] Acestea mai prevăd că toate deciziile privind numirea și cariera profesională a judecătorilor să se bazeze pe merit, în baza unor criterii obiective și în modul prevăzut de lege.

Organizațiile semnatare solicită Parlamentului Republicii Moldova să demareze cât de curând posibil procedura de discutare a propunerilor CSM privind numirea judecătorilor și vicepreședinților CSJ. De asemenea, îndemnăm Parlamentul să studieze cu cea mai marea atenție informațiile publice apărute despre judecătorii propuși de către CSM. Eventuala hotărâre de respingere a propunerii CSM trebuie motivată convingător.  

Organizațiile semnatare:

  1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
  2. Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC)
  3. Asociația pentru Politică Externă (APE)
  4. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
  5. Transparency International Moldova
  6. Asociația pentru Democrație Participativă “ADEPT”
  7. Promo-LEX

Lista semnatarilor rămâne deschisă

Apelul în limba română poate fi accesat AICI.

_____________________________

[1] Hotărârile CSM nr. 150/12 din 9 iunie 2020, nr. 262/22 din 22 septembrie 2020, nr. 208/18 și 209/18 din 28 iulie 2020.

[2] Candidații propuși pentru funcția de judecător CSJ: Viorica PUICA, Anatolie MINCIUNA, Oxana ROBU, Ghenadie PLĂMĂDEALĂ, Nicolae ȘOVA și Aliona MIRON. Candidații pentru funcțiile de vicepreședinții CSJ: Nadejda TOMA și Tamara CHIȘCA-DONEVA. Alte concursuri pentru cinci vacanțe la CSJ și pentru funcția de președinte al CSJ urmează a fi desfășurate de către CSM în 2021.

[3] Legea nr. 789/1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiției, art. 11.

[4] Lista posturilor vacante în sistemul judecătoresc la ziua de 22 ianuarie 2021: https://csm.md/files/Lista_judecatorilor/2017/Judecatori2018.pdf.

[5] Potrivit art. 21 din Legea nr. 514/1995 privind organizarea judecătorească, a fost stabilit un număr de 504 posturi de judecător pentru toate instanțele judecătoreşti din Republica Moldova, inclusiv 33 de posturi de judecător pentru CSJ.

[6] Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) „Magna carta a Judecătorilor” (principii fundamentale), 2010: https://rm.coe.int/ccje-magna-carta-roumain/168063e433.