Author: Natalia Șeremet

La 15 ianuarie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat hotărârea în cauza Mătăsaru c. Moldovei (nr. 69714/16). CEDO a constatat că sancționarea reclamantului cu închisoarea pentru huliganism (art. 287 Cod penal) este contrară libertății de exprimare garantate de art. 10 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului.

Reclamant în această cauză a fost Anatol MĂTĂSARU. Mătăsaru a protestat pe 29 ianuarie 2013, de ziua profesională a procurorilor, începând cu ora 10.00, în fața Procuraturii Generale. La protest el a adus două obiecte artizanale asemănătoare unui falos și unui vagin. Pe acestea el a plasat pozele unor politicieni și conducători ai procuraturii. Potrivit lui, prin protest, el a dorit să atragă atenția asupra influenței politicului asupra procurorilor. Protestul a durat circa o oră, fiind întrerupt de poliție.

Dl Mătăsaru a fost acuzat penal de huliganism (art. 287 Cod penal). La 2 martie 2015, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, l-a găsit vinovat și l-a condamnat pe reclamant la doi ani de închisoare, cu suspendarea pedepsei pe un termen de 3 ani. Individualizând sancțiunea, judecătorul a menționat că reclamantul a fost anterior amendat pentru fapte similare, care nu au schimbat comportamentul acestuia. De asemenea, judecătorul a considerat protestul imoral, deoarece obiectele folosite la protest puteau fi văzute de copii, iar asimilarea angajaților statului cu organe genitale depășește limita permisă într-o societate democratică. Hotărârea dată a fost menținută până la Curtea Supremă de Justiție. Toți judecătorii au considerat că, având în vedere caracterul obscen al protestului, acesta nu este protejat de libertatea de exprimare.

CEDO a constatat că libertatea de exprimare este aplicabilă în această situație, chiar dacă protestul era obscen. CEDO s-a întrebat de ce fapta a fost calificata drept huliganism penal (art. 287 Cod penal), daca putea fi calificata drept contravenție (art. 354 Cod contravențional)? Potrivit practicii judiciare, doar huliganismul grav însoțit de acte de violentă poate fi calificat conform Codului penal. Cu toate acestea, CEDO nu a decis în mod definitiv acest aspect, deoarece existau alte motive pentru a constata violarea. CEDO a notat că niciun judecător nu a examinat proporționalitatea sancțiunii aplicate cu libertatea de exprimare. A fost aplicată cea mai severă pedeapsă posibilă – închisoarea, care a fost suspendată pentru trei ani. Această sancțiune are un efect descurajant asupra manifestării libertății de exprimare nu doar în raport cu reclamantul, ci și cu alte persoane. Faptul că sancțiunea a fost suspendată nu afectează această concluzie.

Deși reclamantul a pretins prejudicii morale, acestea nu au fost acordate. CEDO a obligat totuși Guvernul să plătească reclamantului EUR 2,000 pentru onorariile avocaților.

Dl Mătăsaru a fost reprezentat de Pavel GRECU și Vladislav GRIBINCEA de la CRJM și de avocatul-stagiar Dumitru RUSSU.

Agenția Servicii Publice, noua autoritate care recepționează cererile de înregistrare la mecanismul 2%, a făcut publică Lista beneficiarilor mecanismului 2% pentru anul 2019.

Noua Listă a beneficiarilor numără 732 de organizații, cu 23% mai mult față de 2018 (594 organizații), dintre care 634 (86%) sunt asociații obștești, fundații şi instituții private (organizații necomerciale), iar 98 (14%) sunt culte religioase şi părţile lor componente (entități religioase). În 2019, numărul beneficiarilor a crescut pentru ambele categorii de organizații care pot aplica la Legea 2%. Astfel, cifra organizațiilor necomerciale s-a majorat cu 24%, de la 511 la 634, iar numărul cultelor religioase a crescut cu 18%, de la 83 la 98.

Cei 732 de beneficiari incluși în listă sunt organizații care activează de cel puțin un an, nu au datorii la bugetul public național pentru perioadele fiscale anterioare și desfășoară activități de utilitate publică / sociale, morale, culturale sau de caritate.

Lista conține numărul de identificare de stat (IDNO/cod fiscal) al organizației, denumirea completă și adresa organizației (localitate, stradă, oficiu, cod poștal). Organizațiile care se regăsesc în Lista beneficiarilor 2% pot deja să înceapă campania de informare și atragere a susținătorilor, întrucât perioada de depunere a declarațiilor cu privire la impozitul pe venit și, implicit, de efectuare a desenării procentuale, a început la 1 ianuarie 2019 și va dura până la finele lunii aprilie.

Lista beneficiarilor mecanismului 2% pentru anul 2019 poate fi descărcată aici.

Află când, unde, cum are loc desemnarea

Creșterea numărului de beneficiari ai mecanismului 2%, de la an la an, bucură. Organizațiile necomerciale conștientizează necesitatea diversificării canalelor de finanțare și înțeleg avantajele pe care le aduce cu sine aplicarea la mecanism și activitățile ulterioară care urmează a fi desfășurate:  cunoașterea publicului țintă, acumularea experienței în desfășurarea campaniilor de informare, promovarea culturii de filantropie etc.

Într-o notă de poziție elaborată în noiembrie 2018 și supusă dezbaterilor publice pe 10 ianuarie 2019, Centrul de Resurse Juridice din Moldova susține că  Procuratura Anticorupție ar trebui să investigheze doar corupția mare

Documentul, elaborat de Centrul de Resurse Juridice în colaborare cu Expert Forum România, analizează competențele Procuraturii Anticorupție din Republica Moldova și propune limitarea acestora la cauzele de mare corupție. Or,  în prezent, Procuratura Anticorupție, dedică eforturi semnificative  pentru cauzele de corupție mică și are un volum mult prea mare de lucru pentru a permite procurorilor anticorupție să se concentreze pe cauzele complexe de corupție mare.

În viziunea autorilor, lupta cu corupția mică nu este în măsură de a înlătura cauzele corupției într-o țară afectată de corupție endemică și, prin urmare, nu poate influența în mod determinant acest fenomen.  Având în vedere nivelul endemic al corupției din Republica Moldova, considerăm că acesta nu poate fi redus considerabil fără combaterea corupției de înalt nivel ca prioritate, pe lângă celelalte măsuri non-penale de luptă cu corupția.  

Limitarea competențelor Procuraturii Anticorupție la cauzele de mare corupție o va ajuta să se concentreze pe cauzele de corupție mare, care necesită garanții sporite de independență, precum și metode și mijloace speciale, datorită complexității și intereselor implicate. O asemenea competență justifică menținerea unui organ specializat, cu statut special.

Autorii documentului recomandă excluderea din competența Procuraturii Anticorupție a funcției de conducere a urmării penale în cauzele instrumentate de Centrul Național Anticorupție, investigarea escrocheriei și delapidării averii străine, a finanțării terorismului (dacă se menține în competența CNA) și  completarea listei de infracțiuni date în competența Procuraturii Anticorupție cu infracțiunea îmbogățirea ilicită.

Dacă propunerile de mai sus sunt acceptate, volumul de lucru al procurorilor anti-corupție ar trebui să scadă semnificativ. Spre exemplu, în baza cifrelor pentru anul 2017, cel puțin 2003 cauze aflate în gestiune la conducerea urmării penale și cel puțin 55 de cauze aflate în exercitarea urmăririi penale (delapidări) nu se vor mai afla în sarcina procurorilor anticorupție.

Nota de poziție „Procuratura Anticorupție ar trebui să investigheze doar corupția mare” este disponibilă aici. 

Position paper: The Anti-Corruption Prosecution office should investigate only high-level corruption

Din 2019, Agenția Servicii Publice (ASP) a preluat sarcina de gestionare a Listei beneficiarilor mecanismului 2%, atribuție exercitată anterior de către Ministerul Justiției. Astfel ASP este autoritatea care va recepționa, de acum încolo, cererile de înregistrare la mecanismul 2%, va verifica dacă solicitanții corespund condițiilor de eligibilitate prevăzute în Regulamentul cu privire la mecanismul de desemnare procentuală, va actualiza anual Lista beneficiarilor 2% și o va publica pe pagina sa oficială: www.asp.gov.md.

Transferul de competențe a fost realizat întrucât ASP este autoritatea publică care recent a preluat și atribuția de înregistrare a organizațiilor necomerciale. În acest fel, etapa de verificare a eligibilității aplicanților la mecanism va fi facilitată de faptul că ASP deține dosarele organizațiilor necomerciale.

Schimbarea competențelor ASP nu va afecta nicidecum eligibilitatea organizațiilor care s-au înregistrat la mecanismul 2% în luna septembrie 2018.

Comunicatul oficial al Ministerului Justiției poate fi accesat aici.

                                            Bilanțul activităților realizate de echipa CRJM în anul 2018:

Textul integral (în format PDF, cu linkuri active) poate fi descărcat aici. 

The civil society organisations are deeply worried about the totally non-transparent way of appointing the latest three judges to the Constitutional Court by the Superior Council of Magistracy, the Government, and the Parliament. The consecutive and sudden early resignations, as well as the hasty, secret, and politically charged appointments denote the disregard for the importance of the High Court and deepens public distrust in its independence.

The Constitutional Court is formed of six judges. Within three days, two judges of the Constitutional Court, Igor DOLEA and Victor POPA, suddenly and secretly submitted their resignations, even though their terms had not expired yet. At the same time, within four days, from 11 through 14 December 2018, the Superior Council of Magistracy (SCM), the Government, and the Parliament appointed three new judges to the Constitutional Court.

On 11 December 2018, the SCM appointed Corneliu GURIN as a judge of the Constitutional Court. According to the SCM’s press release following its meeting on 11 December, the CSM took this decision in response to the request of the Chief Judge of the Constitutional Court regarding the resignation of Mr. Igor DOLEA from judicial office at the Constitutional Court and asking the SCM to appoint another judge to this institution. This topic was absent both in the agenda of the SCM meeting, supposed to be published 3 days before the meeting, and in the additional agenda. Contrary to previous practice, when the Court announced resignations the same day, neither the Constitutional Court, nor the SCM published any information about Mr. Igor DOLEA’s resignation on their websites. Judge Igor DOLEA's term expires on 12 February 2019. He resigned on 10 December 2018, two months before the end of his term. The following day, the SCM examined the request of the Constitutional Court’s Chief Judge regarding the vacancy of the judicial office and the appointment of a new judge. The SCM had not announced any competition for appointing a new judge. Corneliu GURIN acknowledged that he had decided to apply at the invitation of the Chairman and some members of the SCM. Mr. Corneliu GURIN’s candidacy was the only one examined by the SCM. The latest three constitutional judges appointed by the SCM had been identified on a competitive basis (for details, see SCM Decision No. 130/6 of 12 February 2013 on the appointment of Judges Tudor PANŢÎRU and Igor DOLEA and Decision No. 117/7 of 6 March 2018 on the appointment of Judge Mihai POALELUNGI).

The following day, 12 December 2018, the Government appointed Artur REŞETNICOV as a judge of the Constitutional Court. Just as with the appointment of Corneliu GURIN by the SCM, this topic did not figure on the agenda of the Government’s meeting. It is worth noting that this office had been vacant since March 2018, when the current Justice minister Victoria IFTODI resigned from it due to her appointment as minister. 

On 14 December 2018, with 54 votes, the Parliament appointed Raisa APOLSCHII, Parliament deputy from the Democratic Party and chair of the parliamentary Legal Committee for Appointments and immunities, as a judge to the Constitutional Court. As of 14 December 2018, the websites of the 2 Constitutional Court and the Parliament did not contain any public information about the vacancy of the office of constitutional judge from the Parliament.

Corneliu GURIN, Artur REŞETNICOV, and Raisa APOLSCHII were appointed as constitutional judges for a six-year term in an unprecedented hurry and with disregard for any appointment procedure. There were no explanations of the nine-month vacancy of a position at the Constitutional Court and of the sudden appointment of Mr. REŞETNICOV by the Government, without a competition. The resignation of Judges Igor DOLEA and Victor POPA, immediately followed by the unexpected appointment of Mr. Corneliu GURIN by the SCM and Ms. Raisa APOLSCHII by the Parliament, also raises doubts as to the possible hidden interests behind these appointments.

The signatory organisations deeply regret the sudden and non-transparent way of resignation of Constitutional Judges Igor DOLEA and Victor POPA and also disagree with the way the SCM, the Government, and the Parliament appointed Constitutional Judges Corneliu GURIN, Artur REŞETNICOV, and Raisa APOLSCHII, respectively. Such a way of appointing judges to an institution as important for the democracy and the rule of law as the Constitutional Court and its seemingly politicization are incompatible with the requirements of a functioning democracy. Moreover, this is a regression in comparison with previous practices of appointing constitutional judges.

The signatory organisations call on the Superior Council of Magistracy, the Government, and the Parliament to develop transparent and merit-based procedures for the appointment of judges to the Constitutional Court.

The English declaration is available here.

The Romanian declaration is available here.

SIGNATORIES:

1. Legal Resources Center from Moldova (LRCM)
2. Institute for European Policies and Reforms (IPRE)
3. East European Foundation (EEF)
4. Institute for Public Policy (IPP)
5. CPR-Moldova
6. Association for Efficient and Responsible Governance (AGER)
7. Transparency-International Moldova
8. Promo-LEX Association
9. WatchDog.md
10. Independent Journalism Center (IJC)
11. Center “Partnership for Development”
12. Institute for Strategic Initiatives (IPIS)
13. Association of Independent Press (API)
14. Centre for Investigative Journalism (CIJ)
15. Amnesty International Moldova
16. IDIS ”Viitorul”