Author: Natalia Șeremet
The “Confession” social spot was launched fairly and in good faith
În ianuarie 2018, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a lansat spotul social „Mărturisirea”, care explică rolul Autorității Naționale de Integritate (ANI) în procesul de verificare a averilor funcționarilor publici. Spotul reflectă și modul în care persoanele pot sesiza ANI atunci când observă diferențe semnificative între averea declarată și cea deținută de facto de către funcționarii publici. Scopul spotului a fost de a spori nivelul de cunoștințe al publicului în privința procedurii de sesizare a ANI, precum și a nivelului de activism civic al cetățenilor.
La 8 februarie 2018, ANI a publicat un comunicat prin care a salutat promovarea misiunii, funcțiilor și atribuțiilor ANI prin elaborarea și plasarea în spațiul public a acestui spot social. În același timp, în comunicat se menționează oportunitatea consultării poziției ANI în procesul de elaborare a activităților de sensibilizare a opiniei publice privind aria de competență a ANI. În comunicat se mai menționează că la adresa ANI au parvenit sesizări de la unii primari „cu indignarea că acest spot este neprofesional și că dezonorează funcția de primar, aceștia fiind considerați, potrivit celor relatate în spot, că sunt corupți”.
CRJM a notificat ANI despre crearea spotului până la difuzarea acestuia. La 24 ianuarie 2018, CRJM a primit răspunsul ANI în care nu au fost formulate obiecții la conținutul spotului.
Din comunicatul ANI, înțelegem că ANI a primit sesizări de la un șir de primari, care au fost deranjați de apariția spotului. Nu credem că indicarea unei funcții publice într-un spot video poate fi egalată cu „dezonorarea” acesteia, așa cum a fost pretins de către primarii care au sesizat ANI. Totodată, comunicatul de presă al ANI poate descuraja viitoarele inițiative ale organizațiilor societății civile de a promova integritatea funcționarilor publici, ale autorităților publice, din teama de a nu supăra anumite profesii sau funcții publice.
Regretăm că spotul a generat interpretări care au deranjat. În același timp, subliniem că prezentarea unui aspect social complex doar într-o manieră impersonală niciodată nu va fi eficientă în sensibilizarea și sporirea cunoștințelor publicului larg, deoarece riscă să nu fie înțeles de către acesta. Spotul nu a urmărit punerea în lumină proastă a unei profesii anume, ci doar a adus un exemplu care să fie pe înțelesul populației, îndemnând cetățeanul să acționeze în conformitate cu legea.
CRJM își exprimă deschiderea pentru colaborarea constructivă, în continuare, cu ANI și alte autorități publice, cât și cu actori neguvernamentali, în promovarea democrației, activismului civic și lupta cu corupția în Republica Moldova.
Approximately half of the actions covered by the Priority Reform Action Roadmap were implemented
The Independent Think Tank ‘Expert-Grup’, the Association for Participatory Democracy ‘ADEPT’ and the Legal Resources Centre from Moldova, with the support of USAID, finalized the process of monitoring the implementation of Priority Reform Action Roadmap undertaken by the Government and the Parliament for the period of July – 31 December 2017. The experts monitored the implementation of priority policies in two core areas:
(i) development of good governance and rule of law, with a focus on the public administration reform, justice and anti-corruption and fundamental rights and freedoms; and
(ii) economic development and functioning market economy, with a focus on the governance of the financial and banking sector; investment and business climate; agriculture and food safety; education, culture, science; and social programs.
The monitoring exercise concluded that about one half of the actions covered by the Priority Reform Action Roadmap were implemented, with the level of implementation estimated to about 55%: of the total of 51 planned actions, only 28 were implemented. Furthermore, 10 of implemented actions were rated as ‘implemented with concerns’, with reasons ranging from non-observance of the decision-making transparency to content-related issues requiring substantial improvements. At the same time, 22 actions, or 43% of the total, were initiates, but not completed. The main reasons for breaking deadlines are too ambitious timeliness, as well as public administration reform that temporarily affected the pace of reforms in general and the implementation of measures set out in the Roadmap in particular.
The highest level of implementation was estimated in the field of ‘Governance in the financial and banking sector’. Thus, of the 8 actions planned in this field, 6 actions were implemented without deficiencies, 1 – with deficiencies and 1 – initiated but not completed. Such a high level of implementation is the result of the pro-active orientation of the institutions from this sector (particularly the NBM), including in the context of the Memorandum with IMF. In contrast, the field ‘Justice and fight against corruption’ registered the weakest progresses – 9 of 10 planned actions were initiated but not completed. The causes of such a negative performance are probably related to poor institutional capacity, weak political will and too ambitious timeliness. In the field of ‘public administration reform’, 5 of 6 planned actions were implemented with concerns. The main reason is that this reform, although implemented at a relatively high pace, is not based on functional reviews and empirical evidences, being thus perceived rather a political reform.
On a general note, the experts expressed concerns about the increasing use of roadmaps as instruments for policy planning and boosting reforms. The problem is that this Roadmap does not contain performance indicators and does not provide for the allocation of financial resources for its implementation. In addition, the document foresees urgent actions, which need to be implemented in the short run without any reference to the development visions at sectoral level and without taking into account the already adopted strategies, which can undermine their implementation. At the same time, inclusion, in the Roadmap, of some actions already provided for in the existing sectoral action plans but with different deadlines creates confusions for implementing institutions. Thus, the frequent use of roadmaps reveals a deficient management in public institutions or a weak political will, which mobilizes only under the influence of certain external factors. Experts recommend giving up at or using such roadmaps in exceptional circumstance. The authorities should respect the decision-making process rules in developing, adopting and implementing effectively the public policy documents.
Event video recording is available below:
The standard form on income tax for non-commercial organizations was approved
La 15 ianuarie 2018, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a adoptat formularul tipizat al declarației cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale (forma ONG17). Formularul a intrat în vigoare la 26 ianuarie 2018, odată cu publicarea ordinului Ministerului Finanțelor în Monitorul Oficial.
Formularul declarației ONG17 se aplică pentru următoarele categorii de organizații necomerciale:
- Asociațiile obștești;
- Fundațiile;
- Organizațiile filantropice;
- Cultele religioase și părțile lor componente;
- Partidele și organizațiile social-politice;
- Publicațiile periodice și agențiile de presă;
- Alte tipuri de organizații necomerciale.
Formularul tipizat reprezintă o noutate pentru organizațiile necomerciale întrucât, până în prezent, aceste instituții depuneau o declarație comună cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12), care conținea secțiuni irelevante pentru activitățile desfășurate de instituțiile din aceste categorii.
Ordinul Ministerului Finanțelor cuprinde două anexe: formularul propriu-zis (forma ONG17) care urmează a fi completat și depus de către organizațiile necomerciale la Serviciul Fiscal de Stat, de regulă, până la 25 martie după finele anului de gestiune și Anexa nr. 2 care explică modul de completare a formularului-tip.
Conform ordinului Ministerului Finațelor, prima perioadă fiscală de raportare va fi perioada anului 2017. Prin urmare, organizațiile necomerciale vor completa și depune declarațiile ONG17 privind veniturile obținute în 2017 până la 25 martie 2018.
Un element distinct și important al declarației este Anexa 1D care, în esență, reprezintă Raportul financiar al organizațiilor necomerciale privind modul de utilizare a sumelor de desemnare procentuală (Legea 2%).
În Anexa 1D, organizațiile necomerciale beneficiare ale mecanismului 2% urmează să reflecte modul de utilizare a sumelor 2%, conform destinației, pe tipuri de cheltuieli. Totodată, organizațiile necomerciale au obligativitatea de a indica în raport și sumele neutilizate sau utilizate contrar destinației, întrucât, conform art. 152 alin. (7) din Codul Fiscal, beneficiarii desemnării procentuale poartă răspundere potrivit legii pentru neraportarea utilizării sumelor obținute în urma desemnării procentuale şi pentru utilizarea acestor sume contrar destinației. Sumele neraportate şi utilizate contrar destinației se vor restitui la buget. Potrivit Regulamentului cu privire la desemnarea procentuală, organizațiile necomerciale care au primit sume 2%, vor depune rapoartele de utilizare odată cu depunerea declarației ONG17, în anul următor după expirarea termenului de utilizare a sumelor 2%, care este de doi ani. Prin urmare, pentru sumele 2% primite în anul 2017, organizațiile vor depune primele rapoarte de utilizare până la 25 martie 2020.
Formularul tip al declarației (forma ONG17) precum și explicațiile privind modul de completare al acestuia este disponibil aici.
„Mărturisirea” – un spot social care explică rolul ANI în verificarea averilor demnitarilor
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a elaborat un spot social care explică rolul Autorității Naționale de Integritate (ANI) în procesul de verificare a averilor funcționarilor publici și a persoanelor cu demnitate publică. În același timp, spotul reflectă și modul în care cetățenii pot sesiza ANI atunci când observă diferențe semnificative între averea declarată și cea deținută de facto de către funcționarii publici și/sau persoanele care dețin funcții de demnitate publică.
Spotul, denumit generic „Mărturisirea”, este disponibil în limba română (cu subtitrare în limba rusă) și poate fi vizionat aici sau mai jos:
Spotul a fost elaborat pentru a spori nivelul de cunoștințe al publicului în privința procedurii de sesizare a ANI precum și a nivelului de activism civic al cetățenilor.
Spotul fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea societății civile din Moldova pentru a cere justiție”, implementat cu suportul Departamentului de Stat al SUA /Biroul Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova.