Author: Jomir Dumitru

The undersigned civil society organizations (CSOs) condemn the slanderous and unacceptable statements made by the Prosecutor General against non-governmental organizations, independent media and development partners. It reveals a lack of understanding of the civil society role and the prosecution in a society based on the rule of law.

On 4 October 2021, the Prosecutor General Alexandr STOIANOGLO declared in a press conference that some CSOs, independent media and some development partners are involved in "discrediting and blaming" him. In a document published on the same day on the webpage of the Prosecutor General's Office, are presented images from a former prosecutor's phone, showing correspondence between him and some of the civil society and the diplomatic corps representatives. This correspondence dates back to December 2019 and contains information about the prosecutor's office. Prosecutors reportedly gained access to this correspondence after decrypting information from the former prosecutor's phone in a criminal case.

The Prosecutor General's statements, by virtue of the position he holds and the institution he represents, are defamatory and unfounded. The signatories of this statement regret that the resources of the Prosecutor General's Office are used to monitor CSOs, their representatives and their activities, instead of focusing on things of primary importance for the Republic of Moldova, such as: investigating the embezzlement of the banking system, the Laundromat or the illegal financing of political parties. We also express our concern that the Prosecutor General has knowingly, for his self-interest allowed the publication of confidential information from criminal investigations. Disclosure of private correspondence and criminal prosecution materials is an offence under the Criminal Code.

We underline that, contrary to the insinuations of the Prosecutor General, CSOs have not supported the recent amendments to the Law on the Prosecutor's Office which provide for the evaluation of the activity and dismissal of the Prosecutor General. Also, the CSOs' December 2019 meeting with the former prosecutor took place against the backdrop of the Prosecutor General's ban on other prosecutors discussing the issues related to the prosecution service, while the situation was unclear to the outsiders. The purpose of that meeting in December 2019, attended by several representatives of civil society and independent press, was to document the situation in the prosecutor's office. Monitoring state institutions is one of the core activities of the CSOs.

In his statements, the Prosecutor General referred to two studies launched in September 2021 by the Institute for European Policies and Reforms (IPRE) and the Legal Resources Centre from Moldova (LRCM). In presenting their analyses and formulating recommendations for the justice sector, IPRE and LRCM were guided by the public interest and used official data published by the prosecution. The launching of these documents took place during this period, having been postponed due to the election campaign. The conclusions of the documents were not contested by the prosecutors. Moreover, similar analyses were also carried out by the LRCM before Mr. Stoianoglo has been appointed as Prosecutor General. 

We believe that the accusations made by the Prosecutor General were intended to distract public attention from the problems related to the prosecution service, such as the lack of progress in investigating the embezzlement of the banking system and the Laundromat, for which the Prosecutor General has been criticized by the whole society. Also, the Prosecutor General's attack took place on the very day when several investigations were published based on the #PandoraPapers documents, which highlight high-level corruption and money laundering through tax havens, diverting attention away from them. 

List of signatory organizations:

1. Association for Efficient and Responsible Government (AGER)
2. Foreign Policy Association (APE)
3. Association of Independent Press (API)
4. Association Promo-LEX
5. Center for Entrepreneurship and Economic Policies
6. Centre Expert-Grup
7. Legal Resources Centre from Moldova (LRCM)
8. CPR Moldova
9. Foundation for Development
10. Institute for Public Policy (IPP)
11. Institute for European Policies and Reforms (IPRE)
12. LID Moldova
13. md

Un studiu care identifică deficiențele juridice și de ordin practic ce afectează calitatea motivării hotărârilor judecătorești în Republica Moldova a fost prezentat luni, 27 septembrie, de Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

În document se arată că printre principalii factori care influențează negativ calitatea motivării hotărârilor judecătorești sunt practica judecătorească neuniformă, volumul de lucru al judecătorilor, tradiția de motivare sumară a hotărârilor judecătorești, dar și administrarea ineficientă și fluctuația personalului care asistă judecătorii.

„Scopul studiului este de a identifica cauzele care determină adoptarea unor hotărâri slab motivate. Este clar că această sarcină nu este ușoară, având în vedere multitudinea factorilor care influențează activitatea judecătorilor. Totuși, un sistem judecătoresc care permite adoptarea unor hotărâri slab motivate nu numai crește probabilitatea nedreptății, ci și mereu se confruntă cu suprasolicitări și neîncrederea publicului”, a declarat Ilie Chirtoacă, consilier juridic al CRJM.

Analiza vine și cu o serie de soluții, printre care introducerea în legislație și în practica de administrare a instanțelor judecătorești a măsurilor menite să uniformizeze jurisprudența, transferul unor categorii de cauze civile în competența executorilor judecătorești, reintroducerea motivării automate a tuturor hotărârilor judecătorești civile, renunțarea la medierea judiciară obligatorie, codificarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție, sau instruirea la Institutul Național al Justiției  și la facultățile de drept în domeniul redactării și motivării textelor juridice.

„Majorarea salariilor pentru personalul care asistă judecătorii este absolut necesară și poate rezolva problema fluctuației acestuia. De asemenea, trebuie de sporit eficiența sistemului de justiție și îmbunătățită comunicarea între judecători, dar și cea între judecători și celelalte profesii juridice”,  a declarat Vladislav Gribincea, președintele CRJM.

Mai multe soluții și recomandări pot fi consultate în proiectului studiului, disponibil pe pagina web a Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Versiunea finală a documentului va fi publicată după analiza comunității de profesioniști din sectorul justiției.

UPDATE: Versiunea finală a cercetării este disponibilă pe acest link.

Cercetarea a fost realizată de experții CRJM, Vladislav Gribincea și Ilie Chirtoacă, în parteneriat cu judecătorii din România, Horațius Dumbravă și Andrea Chiș, având drept scop elaborarea unui plan de acțiuni concret, care, odată implementat, pe termen lung, va îmbunătăți calitatea actelor judecătorești.

Studiul „De la hotărâri judecătorești la justiție – cum să avem o mai bună motivare a hotărârilor judecătorești în Republica Moldova” a fost posibil datorită sprijinului financiar al Konrad-Adenauer-Stiftung (KAS), Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est (RLP SEE). Opiniile, constatările și concluziile exprimate aparțin CRJM și nu reflectă neapărat poziția KAS sau RLP SEE.

[gallery ids="23761,23764,23760"]

În perioada 14-16 septembrie 2021, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a verificat măsurile pe care le-a întreprins Republica Moldova în vederea executării grupului de cauze Levința - hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) prin care au fost constatate aplicarea torturii și a relelor tratamente de către poliție, neinvestigarea eficientă a acestora, condamnarea în baza probelor obținute în urma maltratării, neacordarea asistenței medicale adecvate deținuților etc.

Urmare a verificărilor, în raport cu Republica Moldova, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a decis următoarele:

• A îndemnat autoritățile naționale să promoveze politica de „toleranță zero” față de aplicarea relelor tratamente.
• A salutat hotărârea Curții Constituționale nr.31 din 29 noiembrie 2018 privind necesitatea acordării accesului părții vătămate și al reprezentantului acesteia la materialele urmăririi penale, dar a solicitat informații despre faptul când ajustările la cadrul legal vor fi adoptate.
• În același timp, numărul redus de cauze trimise în instanță și de condamnare a persoanelor care au aplicat maltratarea, indică o problemă continuă privind eficacitatea și calitatea investigațiilor. Astfel au fost solicitate informații privind motivele reducerii numărului de investigații inițiate și transmise în instanță și dacă autoritățile continuă practica desfășurării unei anchete preliminare înainte de a iniția o investigație adecvată;
• Având în vedere că persoanele suspectate de aplicarea maltratării foarte rar sunt suspendate din funcție, au fost solicitate informații clare privind situația practică existentă la acest capitol.
• În vederea prevenirii de noi condamnări la CtEDO, au fost solicitate informații dacă au fost luate măsuri pentru combaterea practicilor de neînregistrare oficială a reținerii și detenției persoanei.
• Lipsa confidențialității în timpul examinărilor medicale a persoanelor aflate în custodia poliției este o problemă serioasă și a invitat în mod repetat autoritățile să adopte măsuri suplimentare pentru a asigura în practică o astfel de confidențialitate.

Anterior, Centrul de Resurse Juridice din Moldova și Asociația Promo-LEX au transmis Comitetului de Miniștri o comunicare prin care au informat Comitetul de Miniștri despre existența acestor probleme, dar și au menționat despre lipsa unui impact tangibil al reformelor și măsurilor de combatere a maltratării întreprinse până acum de autorități.

Următoarea sesiune a Comitetului de Miniștri de verificare a executării grupului de cauze Levința este preconizată în 2023.

Peste 120 de procurori au fost numiți în funcții de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 mai 2021. În acest interval de timp, au fost organizate 19 concursuri pentru 174 de funcții la care au participat 146 de candidați. Circa 85% din funcțiile de conducere au fost ocupate în baza unor concursuri la care au participat un singur candidat.

Cifrele ne vorbesc despre faptul că actuala stare de lucruri din sistemul Procuraturii nu încurajează pe deplin competiția între procurori, iar, de cele mai multe ori, concursurile pentru funcțiile de conducere sunt simple formalități.

Concluziile se incluse în Raportul „Promovarea Procurorilor de la lege la realitate: 1 ianuarie 2019 - 31 mai 2021”, elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Cercetarea a mai constatat că, din cele 26 de funcții de conducere, 17 (65%) au fost ocupate de candidații care au fost numiți discreționar de Procurorul General (PG) pentru exercitarea interimatului funcției.

Candidații care obțin cel mai mare punctaj în concursuri sunt numiți în funcțiile pentru care au candidat. La prima vedere, influența CSP și a Procurorului General asupra rezultatelor finale ale concursurilor nu există. Totuși, autorii raportului atrag atenția că această constatare poate fi viciată în contextul numărului redus de concursuri la care au participat mai mult de un candidat și prin prisma aparenței că persoanele nedorite de conducerea Procuraturii nu participă la concursuri.

Începând cu 24 iulie 2020, Procurorul General a efectuat 24 de transferuri fără concurs. Aproape jumătate dintre aceste transferuri, 11 la număr, au fost efectuate din procuraturile teritoriale spre procuraturile din mun. Chișinău, ceea ce reprezintă, de facto, o promovare.

„Exercitarea transferului în mod netransparent și discreționar devine un mijloc de a asigura loialitatea procurorilor în raport cu Procurorul General”, a declarat Daniel Goinic, unul din autorii raportului.

Autorii au analizat și perspectiva de gen în procesul de promovare a procurorilor și au constatat că mai puțin de 25% din câștigătorii concursurilor au fost femei. Discrepanța de gen este și mai mare în cazul funcțiilor de conducere, unde doar două femei s-au înscris în concurs. Chiar dacă ambele au fost desemnate câștigătoare, acest lucru s-a produs în contextul în care concursurile s-au desfășurat având o singură candidatură și, în ambele cazuri, acestea dețineau deja interimatul funcției, fiind numite la discreția Procurorului General.

Numărul redus al femeilor-procuror care au participat la aceste concursuri este greu de explicat, întrucât în sistem sunt suficiente femei cu experiență îndelungată în procuratură.

La evenimentul de prezentare a raportului a fost prezentă și Veronica Mihailov-Moraru, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției, care a dat asigurări că documentul elaborat de CRJM va fi luat în considerare la elaborarea politicilor publice, dar și în procesul de elaborare a legilor.

Constantin Șușu, membru al Consiliului Superior al Procurorilor, a declarat că CSP are atribuții limitate în procesul de înregistrare și evaluare a candidaților în cadrul concursurilor de ocupare a funcțiilor în sistemul Procuraturii.

Un alt membru al CSP, Andrei Roșca, a admis influența Procurorului General în procesul de promovare a procurorilor, menționând că procesele ce vizează resursele umane sunt gestionate în cadrul Procuraturii Generale și sugerează ca unele chestiuni ce țin de numirea în funcții de conducere să treacă în subordinea CSP.

Autorii raportului „Promovarea Procurorilor de la lege la realitate: 1 ianuarie 2019 - 31 mai 2021”,, recomandă Consiliului Superior al Procurorilor să organizeze concursuri veritabile, cu mai mulți candidați, în special pentru funcțiile de conducere în procuratură, iar criteriile de evaluare să fie revizuite. De asemenea, a fost constatată necesitatea de a reveni la transferul procurorlor în bază de concurs

Raportul  a fost elaborat de CRJM în cadrul proiectului „Susținerea eforturilor de integritate și anticorupție prin monitorizare activă de către societatea civilă în Moldova”, susținut financiar de Departamentul de Stat al SUA prin intermediul Biroului Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA (INL) în Republica Moldova.