Author: admin2706 admin2706

Pe parcursul ultimilor doi ani sistemul achizițiilor publice din Republica Moldova a trecut printr-o serie de transformări importante, care sunt însă puse în pericol de tergiversarea recrutării consilierilor și conducerii Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor.

La 1 mai 2016 a intrat în vigoare noua Lege a achizițiilor publice, Nr. 131, care, fiind elaborată cu suportul experților europeni, a adus o serie de îmbunătățiri de ordin legal pentru procesul achizițiilor publice, astfel, fiind aliniat la acquis-ul comunitar. Această lege prevede și crearea unei entități separate responsabile de soluționarea contestațiilor, care, erau anterior soluționate în cadrul Agenției Achiziții Publice, fapt care crea premise pentru conflicte de insteres în cadrul Agenției, care aproba procedurile de achiziții prin controlul ex-ante, și totodată lua decizii în cazul contestațiillor. În varianta inițială a legii, autoritatea respectivă urma să fie creată în subordinea Ministerului Finanțelor. Mai tirziu însă, inclusiv la insistența comunității internaționale, legea a fost modificată (la 23.09.2016), astfel încît Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor să fie o autoritate independentă de executiv, în subordinea directă a Parlamentului.

Concursul pentru alegerea candidaților la funcția de consilieri (alături de director general și director general adjunct) ai Agenției noi a fost lansat la 23.12.2016, iar la 1 februarie 2017, Comisia Parlamentară Economie, Buget, Finanțe a publicat o decizie privind admiterea unor candidați la concurs. Prima audiere a candidaților admiși a avut loc la 28 februarie. A doua, la 13 martie, iar a treia, este planificată pentru 14 iunie curent. Nu este clar din ce motiv s-a tărăgănat atît lansarea concursului (din septembrie pina în decembrie), iar apoi desfășurarea de trei ori a audierilor în Comisie într-un interval de 4 luni. Pe pagina Parlamentului nu a fost publicat nici un proces verbal al ședințelor Comisiei de specialiate în cadrul cărora au avut loc audierile. Iar participarea publicului la aceste audieri nu este permisă, dat fiind faptul conform punctului 17 din Regulamentul privind modul de organizare şi desfăşurare a concursului deschis pentru selectarea candidaţilor la funcţiile de Consilier pentru soluţionarea contestaţiilor al Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor, aprobat prin Decizia Comisiei Economie, Buget și Finanțe, nr.646 din 21.12.2016, audierea candidaţilor admişi se va efectua în cadrul unei şedinţe închise a Comisiei.

Și mai grav este că această tergiversare se întîmplă în condițiile unui vid de competență în ceea ce privește soluționarea contestațiilor. Deja mai mult de un an (începînd cu 1 mai 2016), agenții economici nesatisfăcuți de modul în care a fost desfășurată procedura de achiziție nu au decît calea judiciară pentru a-și apăra interesele, însă aceasta consumă foarte mult timp și resurse.

Se crează astfel impresia că acest vid de competență a fost creat oarecum intenționat, sau, odată observat, a fost lăsat ca atare. Altfel, Agenția ar fi început să funcționeze încă la începutul anului, sau, dacă, din motive justificate acest lucru nu ar fi fost posibil, vidul de competență putea fi soluționat prin adoptarea unor măsuri tranzitorii temporare, de altfel, specifice majorității legilor nou adoptate.

În contextul celor expuse mai sus, semnatarii prezentului Apel solicită Parlamentului Republicii Moldova să:

- Asigure un concurs transparent și corect pentru suplinirea funcțiilor de consilier, director general și director general adjunct al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor, cu publicarea informației despre etapele desfășurării concursului și rezultatele fiecărei etape pe pagina web a Parlamentului;

- Urgenteze procesul de creare a noii structuri și să asigure funcționarea efectivă a acesteia, în viitorul cel mai apropiat posibil, evitînd tărăgănări nejustificate.

Apelul integral este disponibil aici.

Semnatari:

1. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
2. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
3. Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale «Viitorul» (IDIS Viitorul)
4. Serghei Merjan, expert achiziții publice
5. Transparency International Moldova
6. Centrul pentru Politici și Reforme din Moldova (CPR Moldova)
7. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
8. Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM)
9. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)
10. „Torent Plus" S.R.L.
11. Expert-Grup

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) extinde termenul de înscriere la școala de vară „Democrația aplicată” până la 19 iunie 2017.

 ***

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Expert Forum (EFOR) anunță organizarea școlii de vară „Democrația aplicată”.

Școala de vară este un eveniment de 6 zile care se va desfășura în Republica Moldova (în afara municipiului Chișinău) în perioada 31 iulie – 5 august 2017 și este destinată studenților și proaspeților absolvenți ai facultăților de drept, științe politice și jurnalism, interesați în promovarea democrației în Republica Moldova.

Prin intermediul școlii de vară ne propunem să transmitem participanților informații și abilități cu privire la principiile democrației, statului de drept și instrumente de implicare civică, de combatere a corupției și de protecție a drepturilor omului.

Formatori în cadrul școlii de vară vor fi experți naționali și internaționali, inclusiv din partea EFOR și CRJM. Participarea la școala de vară este gratuită. Cheltuielile de transportare, cazare și alimentare ale participanților vor fi acoperite de CRJM. Locul desfășurării va fi comunicat participanților selectați.

Candidații urmează să corespundă următoarelor cerințe:

1. Să fie student al anului III-IV al facultății de drept, facultății de științe politice sau facultății de jurnalism, masterand la una din facultățile menționate sau proaspăt absolvent al acestora;
2. Să cunoască limba română;
3. Să fie disponibil(ă) să participe la școala de vară în afara municipiului Chișinău pe întreaga durată (6 zile);
4. Să completeze formularul de participare anexat mai jos.

Experiența anterioară de implicare în inițiative civice constituie un avantaj.

Dacă sunteți interesat să participați la această școala de vară, vă rugăm să completați acest formular (click aici pentru a completa formularul) până la 19 iunie 2017, ora 24:00. Pentru întrebări suplimentare ne puteți contacta la adresa electronică: natalia.seremet@old2.old.crjm.org.

Acest eveniment este organizat în cadrul proiectului „Consolidarea societății civile din Moldova pentru a cere justiție” implementat cu sprijinul financiar al Departamentului de Stat al SUA prin intermediul Biroului Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova

După mai mult de 6 ani de la introducerea instituţiei „judecătorului unic”, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a decis că va informa reclamanții despre motivele deciziilor emise de „judecătorii unici” prin care cererile lor sunt declarate inadmisibile. Până acum, CtEDO informa reclamantul doar despre faptul declarării inadmisibile a cererii, fără o motivare explicită. Lipsa unei motivări explicite a alimentat nedumeririle în rândul avocaților și apărătorilor drepturilor omului, care nu înțelegeau de ce au fost declarate inadmisibile unele cereri. Această schimbare va pune capăt acestor incertitudini și va ajuta reclamanții, avocații și apărătorii drepturilor omului să înțeleagă mai bine soluţiile CtEDO.

Potrivit unui comunicat al CtEDO, începând cu iunie 2017, în locul deciziilor-scrisori, reclamanții vor primi de la „judecătorul unic” decizii în una din limbile oficiale ale CtEDO, semnată de judecătorul respectiv, la care va fi atașată și o scrisoare în limba națională relevantă. Această decizie va cuprinde, în cele mai multe cazuri, referințe la temeiuri concrete care au stat la baza inadmisibilității. Totuși, în unele cauze, CtEDO va declara inadmisibile cererile prin motivări generale, atunci când acestea conțin mai multe pretenții neîntemeiate, eronate sau abuzive.

Practica precedentă de neinformare a reclamanţilor despre motivele respingerii cauzei lor de judecătorul unic a fost instituită deoarece CtEDO primea un număr mai mare de cereri decât putea examina, mai mult de 90% dintre care erau vădit inadmisibile, iar informare reclamanţilor despre motivele judecătorului unic ar fi îngreunat şi mai mult activitatea CtEDO. Începând cu anul 2011, mai mult de 350,000 de cereri au fost declarate inadmisibile de judecătorul unic fără o motivare clară, dintre care mai mult de 8,500 erau cauze îndreptate înpotriva Moldovei. La ziua de astăzi, CtEDO practic a epuizat stocul cauzelor vădit inadmisibile, fapt ce a facut posibilă schimbarea practicii CtEDO. În opinia experților de la CRJM, neinformarea reclamanților despre motivele de respingere a cererilor de către judecătorii unici a avut un efect descurajator asupra avocaților, fapt ce a dus la scăderea numărului adresărilor la CtEDO.

La 22 mai 2017 a avut loc cea a doua reuniune a Platformei societății civile UE-Moldova desfășurată în paralel cu ședința Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Republica Moldova. Platforma societății civile UE-Moldova este una din instituțiile create în cadrul Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova (în continuare Acordul de Asociere). Aceasta permite organizațiilor societății civile, atât din Moldova cât şi UE, să monitorizeze procesul de implementare și să ofere recomandări relevante autorităților.

Membrii Platformei au discutat situația cu privire la implementarea Acordului de Asociere, au pus în dezbatere și au adoptat o declarație comună.

Acestea se referă, în principal, la o serie de reforme care au fost implementate fie cu întârziere, fie parțial, astfel înregistrându-se progrese limitate în principalele domenii de reformare cum ar fi: crearea unui sistem judiciar independent și responsabil; combaterea corupției sistemice transpartinice la toate nivelurile; eliminarea politizării instituțiilor de stat; asigurarea transparenței, responsabilității, rezilienței și a bunei guvernării inclusiv în gestionarea finanțelor publice; creșterea competitivității produselor moldovenești, promovarea politicilor active pe piața forței de muncă pentru a asigura locuri de muncă productive și decente pentru toți, precum şi în aspectele legate de schimbarea sistemului electoral.

Nu în cele din urmă, membrii Platformei societății civile au luat notă de rapoartele Guvernului Republicii Moldova, Comisiei Europene, evaluările alternative independente privind implementarea Acordului de Asociere și Declarația comună ca urmare a celei de a treia reuniuni a Consiliului de Asociere Uniunea Europeană - Republica Moldova.

Totodată, a fost înalt salutată susținerea continuă oferită de UE în implementarea Acordului de Asociere a prevederilor aferente acestora, precum şi realizarea reformelor asumate. Din această perspectivă, este esențial ca UE să continue aplicarea condiționalității specifice în funcție de progresul reformelor în domeniul statului de drept și a respectării principiilor de bază ale democrației atunci când oferă asistență financiară Republicii Moldova.

Textul integral al declarației comune este disponibil aici ( în versiunea română).

Textul integral al declarației comune este disponibil aici ( în versiunea engleză).

Materialele și rapoartele prezentate la reuniune sunt disponibile aici sau pe pagina web a Comitetului Economic și Social European (EESC)  - www.eesc.europa.eu.

Implicarea organizațiilor societății civile (OSC) în procesul de luare a deciziilor este crucială pentru o democrație funcțională, într-un stat de drept. OSC-urile trebuie să-și cunoască bine rolul lor și să înțeleagă cum pot influența procesul de consolidare a democrației și de construire a unei societăți civile active.

În acest scop, la 24 mai 2017 Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Centrul European pentru Drept Necomercial (ECNL) din Budapesta, Ungaria, au organizat o discuție pe tema rolul OSC-urilor și implicarea lor în afacerile  publice: activitățile politice și politici publice.

Scopul evenimentului a fost de a clarifica rolul pe care îl au OSC-urile într-o democrație funcțională, de a explica ce înseamnă sintagma „activitate politică a OSC-urilor” și de a afla bunele practici ale altor țări în domeniul dat. Totodată evenimentul și-a propus să sporească nivelul de cunoștințe privind aspectele legate de participarea OSC-urilor în elaborarea politicilor publice și să prezinte situația actuală a implicării OSC-urilor din Moldova în afacerile publice ale țării.

Subiectul evenimentului a fost cu atât mai interesant pentru participanți, cu cât diferențele de abordare a ceea ce putem numi angajare în „activități politice" sau „activități de politici publice" au fost recent subiecte de dezbateri aprinse în perioada discutării Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție pentru anii 2017-2020 și a noului proiect de Lege privind organizațiile necomerciale.

Totodată experții au făcut referire la  documentul ”Reglementarea activităților politice ale organizațiilor neguvernamentale” elaborat de Conferința Organizațiilor neguvernamentale Internaționale a Consiliului Europei și la ”Recomandarea  Comitetului de Miniștri  al Consiliului Europei ( CM / Rec (2007) 14) pentru statele membre cu privire la statutul juridic al organizațiilor neguvernamentale din Europa”, acte care  definesc standardele minime care ar trebui respectate cu privire la crearea, gestionarea și activitatea generală a ONG-urilor care fac parte din statele membre ale UE.

Participanții la eveniment au fost încurajați să se expună asupra practicilor actuale de implicare a OSC-urilor în afacerile publice, să împărtășească între ei provocările cu care se confruntă și să vină cu recomandări pe care le consideră oportune pentru îmbunătățirea cadrului legal și a practicilor în acest sens.

Subiectele atinse în cadrul mesei rotunde au fost de interes sporit atât pentru reprezentanții organizațiilor societății civile, cât și pentru autoritățile publice. La eveniment au participat reprezentanții Ministerului Justiției, ai Ambasadei Statelor Unite în Republica Moldova, Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și numeroși reprezentanți ai organizațiilor societății civile ce activează în diverse domenii în Republica Moldova.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM, și în cadrul programului Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova (MPSCS), implementat de FHI 360 în parteneriat cu ECNL, cu suportul financiar al USAID. Evenimentul este susținut și de proiectul „Progresul de monitorizare, împuternicirea acțiunilor", implementat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

Evenimentul poate fi urmărit aici:

Ambasadorul Pirkka Tapiola despre cât de mult trebuie să se implice ONG-urile în afacerile publice.

Supporting democratic institutions and expressing opinions on issues related to the electoral system do not represent political affiliation. We invite the representatives of public authorities, political parties and media institutions to refrain from attacks on civil society organizations that are active, independent and have critical views on the initiatives of the authorities. We call for a return to an open dialogue with all civil society organizations in order to promote the rule of law and the reforms that are really necessary in the society.

 On 5 May 2017, several civil society organizations condemned (declaration available in Romanian, Russian and English) the manner in which the draft law no. 60 (proposing the introduction of the uninominal system in the parliamentary elections) and the draft law no. 123 (which envisaged the introduction of the mixed system) (50% on party lists and 50% according to the uninominal system) were adopted in the first reading. Both draft laws were voted with serious procedural violations and without the Venice Commission’s opinion, although this was requested, while the promoted amendments are crucial to the functioning of democratic institutions in the country. Between 5 and 14 May 2017, protests were held daily in Chisinau, attended by representatives of civil society. Protests were organized to raise public and Parliament’s awareness about the serious consequences for democracy of the adoption of these draft laws.

On 15 May 2017, during the TV show "Punctul pe Azi" from TVR Moldova, the Speaker, Andrian CANDU, mentioned that the electoral system will change from the proportional into the mixed one regardless of the views against this change and that now the discussions are being held only about the improvements to the draft laws. Mr. Andrian CANDU has also labelled the organizations that publicly opposed the initiative to amend the electoral system as "politically affiliated organizations". According to the Speaker, the statement that an electoral system is bad for the country is a political decision and a political discourse which NGOs should not have. Some media sources affiliated to political parties made similar assertions. Moreover, the day before, on 14 May 2017, the authorities undertook a series of measures to discourage citizens from participating at a protest. Numerous local bus routes to Chisinau have been cancelled and local train services have been stopped throughout the country. Also, there have been reported symptomatic cases imposing fines to several drivers who were transporting citizens to Chisinau.

At the same time, Speaker’s statement that the decision to change the electoral system in the mixed system has already been taken before the Venice Commission's opinion is worrying, because this opinion might be a negative one. Democracy does not mean the right of the government to make decisions at the expense of democracy, through unilateral measures and manipulation of the public opinion. The draft law on the introduction of the mixed electoral system in general has not been subject to public hearings and debates. It was suddenly introduced on Parliament's agenda on 5 May 2017 in the absence of the approval of the Government and of the parliamentary committees and was voted on the same day.

The signatory organizations underline the importance of plenary involvement of the society in the debate on proposed reforms, especially when it comes to changing the electoral system, and especially when in the neighbouring countries the proposed system proved to be detrimental to democracy and encouraged corruption. The change of the electoral system has direct consequences on the functioning of the state. It depends on the electoral system to what extent the elections will truly reflect the will of the people. Changing the electoral system is not a decision that belongs only to the governing parties, but is a decision of high public interest which determines the manner in which the state functions further, and therefore is an issue which must be widely debated in the society.

Civil society organizations have not only the right, but also the responsibility to engage when reforms that endanger the rule of law and democracy are promoted. That is why expressing opinions on the change of the electoral system is not political affiliation, but the civic responsibility of every citizen and of every civil society organization in the Republic of Moldova. Organizations that criticized the initiatives to change the electoral system have operated with valid arguments and have exemplified the relevant experiences of neighbouring countries. Their arguments have not been followed by adequate answers. Instead, they are being attacked in a manipulative manner. Attacks against active civil society organizations lead to the division of the civil society, through the use of different methods, including trolls and organizations affiliated to the power. Tolerance of aggressive rhetoric of political leaders with high positions in the legislative branch can stimulate the reaction of affiliated political structures to launch a 'witch hunting' to demonstrate their political utility, reverting to the tools of intimidation and harassment used during the ruling of PCRM.

From the above-mentioned considerations, labelling of political affiliation of organizations that do not share the point of view of governing parties is an attempt to silence these organizations and limit their involvement in the decision-making process. Such behaviour is inadmissible in the process of debating such an important initiative as changing the electoral system. Such speeches are not suitable for state officials and erode public confidence in state authorities.

We therefore ask the representatives of public authorities and political decision-makers:

• to immediately cease attacks against civil society organizations that have different or critical views regarding actions or initiatives of the government;
• to engage in an open and inclusive dialogue with all civil society organizations on the real priority reforms for the country (e.g. poverty reduction, central and local public administration reform, fighting corruption, political party financing, justice reform, education, etc.).

We also appeal to all media and opinion-makers to abide by deontological and common sense norms, as well as provide an equally balanced reflection of the debates taking place in the society on initiatives to change the electoral system and other issues of public interest.

Declaration is available here (in English)

Declaration is available here (in Romanian)

Declaration is available here (in Russian)

Signatories (in Romanian alphabetical order):

1. Amnesty International Moldova
2. Association for Participatory Democracy (ADEPT)
3. Association for Efficient and Responsible Governance (AGER)
4. Foreign Policy Association (APE)
5. Association of Independent Press (API)
6. Association of Independent Tele-journalists
7. Expert Group Independent Think-Tank
8. Centre for Analysis and Preventing Corruption (CAPC)
9. Women Law Centre
10. Child Rights Information Center (CIDDC)
11. GENDERDOC-M Information Centre
12. Centre for Investigative Journalism (CIJ)
13. Centre for Politics and Reforms (CPR-Moldova)
14. Legal Resources Centre from Moldova (CRJM)
15. International Center for Women Rights Protection and Promotion "La Strada"
16. Center for Health Policies and Studies (Centrul PAS)
17. „WatchDog.MD” Community
18. Institute for Public Policy (IPP)
19. Institute for European Politics and Reforms (IPRE)
20. Institute for Development and Social Initiatives (IDIS)
21. PROMO-LEX
22. Transparency International Moldova