Author: admin2706 admin2706

La data de 25 iulie 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) în cauza Carvalho Pinto de Sousa Morais c Portugaliei (cererea nr.17484/15), a decis că a avut loc o violare a articolului 14 (Interzicerea discriminării) coroborat cu articolul 8 (Dreptul la respectarea vieții private și de familie) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (Convenția).

Cauza s-a referit la hotărârea Curții Supreme Administrative a Portugaliei de a reduce suma compensației acordată de instanța de fond reclamantei, o femeie de 50 de ani care suferă de complicații ginecologice, urmare a unei erori medicale, care din anul 1995 o lăsase cu o durere intensă, incontinență, dificultăți la mers și/sau ședere și la întreținerea relațiilor sexuale.

CtEDO a constatat că reducerea sumei compensației acordată reclamantei a fost determinată în principal de prejudecățile predominante în sistemul judiciar portughez cu privire la sexualitatea femeii și este contrară Convenției.

Faptele cauzei

Reclamanta a aflat că un nerv pudendal a fost lezat în timpul intervenției chirurgicale din mai 1995 și, prin urmare, a depus o acțiune civilă împotriva spitalului în cauză. Instanța de fond i-a acordat EUR 80.000 pentru suferința fizică și psihică provocată de eroarea medicală și 16.000 de euro pentru serviciile unei servitoare pe care reclamanta a trebuit să o angajeze pentru a o ajuta la treburile casnice.

Cu toate acestea, în apel, Curtea Supremă Administrativă, deși a confirmat concluziile instanței de fond, a constatat că aceste despăgubiri au fost excesive și le-a redus la EUR 50,000 și, respectiv, EUR 6,000. Judecătorii au motivat decizia prin faptul că durerea reclamantei a fost agravată în timpul intervenției chirurgicale, dar că nu a fost una „nouă” și nu rezulta exclusiv din lezarea nervului. De asemenea, judecătorii au argumentat că reclamanta avea deja 50 de ani la momentul efectuării intervenției chirurgicale și avea deja doi copii, vârstă la care sexualitatea nu mai este atât de importantă comparativ cu o persoană mai tânără. De asemenea, judecătorii au considerat că, având în vedere vârsta copiilor, este puțin probabil ca reclamanta să aibă nevoie de o servitoare la un program cu normă deplină, deoarece ea s-ar putea să fie nevoită să aibă grijă doar de soțul ei.

Constatările principale ale CtEDO

CtEDO a reamintit că criteriul de gen reprezintă în prezent un obiectiv major pentru statele membre ale Consiliului Europei, ceea ce înseamnă că ar trebui să fie invocate motive argumentate înainte ca o diferență de tratament bazată pe sex să poată fi acceptată ca fiind compatibilă cu Convenția. În special, referirile la tradiții, ipoteze generale sau atitudini sociale predominante într-o țară sunt insuficiente pentru o diferență de tratament bazată pe sex.

Aplicând principiile generale cauzei, CtEDO a constatat că vârsta și sexul reclamantei au fost factorii decizionali în baza cărora Curtea Supremă Administrativă a Portugaliei a decis reducerea sumei despăgubirilor acordate de instanța de fond. Curtea Supremă Administrativă s-a bazat pe prezumția generală că sexualitatea nu este la fel de importantă pentru o femeie de 50 de ani și mamă a doi copii decât pentru o femeie mai tânără. În opinia CtEDO, asemenea considerații arată prejudecățile predominante în sistemul judiciar din Portugalia.

În acest context, CtEDO a considerat relevant să remarce contrastul dintre cazul reclamantei și abordarea instanțelor naționale adoptată în două hotărâri din 2008 și 2014, care se refereau la acuzațiile de malpraxis medical pentru doi pacienți de sex masculin, care erau, respectiv, de 50 de ani și 59 de ani. Curtea Supremă de Justiție a constatat în acele două cauze că, prin faptul că bărbații nu mai aveau relații sexuale normale, au fost afectate „stima de sine” și produs „un șoc mental puternic/extraordinar”. Curtea Supremă de Justiție a acordat EUR 224.459 și respectiv EUR 100.000 celor doi reclamanți de sex masculin. Din aceste cauze rezultă că instanțele naționale au luat în considerare faptul că bărbații nu au putut avea relații sexuale, indiferent de vârsta lor și dacă au avut copii sau nu.

Într-un final, Curtea a recunoscut, cu cinci voturi la două, violarea de către Portugalia a articolului 14 coroborat cu articolul 8 din Convenție, obligând statul portughez să achite reclamantei despăgubiri în sumă de EUR 3,250 cu titlu de prejudiciu moral și EUR 4,000 cu titlu de costuri și cheltuieli.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu motivează ignorarea punctajului oferit de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor în hotărârile de numire și promovare a judecătorilor, concursurile sunt organizate în mod continuu fără vreo previzibilitate și metodologie și un număr mare de concursuri sunt considerate eșuate deoarece candidații „nu au întrunit numărul necesar de voturi” ale membrilor CSM, fără a fi prezentate argumente pentru neîntrunirea voturilor. Ulterior, în cadrul concursurilor din aceleași instanțe sau din alte instanțe, aceeași candidați „eșuați” deja întrunesc numărul necesar de voturi. Acestea, dar și alte probleme au fost identificate în urma analizei procesului de selecție și promovare a judecătorilor în perioada ianuarie 2013 – mai 2017, care a constituit obiectul Documentului de politici publice: „Selecția și promovarea judecătorilor – provocări și necesități”, elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

Autorii documentului consideră că numirea și promovarea candidaților în bază de merit este o condiție esențială pentru a asigura un sistem judiciar independent, responsabil și profesionist, iar transparența procesului de numire și promovare este importantă pentru asigurarea încrederii în justiției atât a societății, cât și a judecătorilor și altor profesioniști care aspiră la funcția de judecător.

În urma analizei procesului de numire și promovare a judecătorilor s-a stabilit că rolul evaluării efectuate de Colegiul de Selecție este minimalizat, deoarece în multe cazuri CSM nu numește judecătorii în baza punctajului acordat de Colegiul de Selecție și nici nu motivează atunci când ignoră rezultatele candidaților obținute la Colegiu. Spre exemplu, în perioada 2013-mai 2017, cel puțin 56% din candidații la funcția de judecător, propuși de CSM pentru numirea în judecătorii, 45% din cei propuși pentru promovarea la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și 39% din cei propuși pentru promovarea la curțile de apel sunt candidați cu punctaje mai mici decât contracandidații.

Autorii analizei au stabilit că este mare numărul numirilor în funcție în urma concursurilor cu participarea unui singur candidat, ceea ce nu permite desfășurarea unui concurs veritabil și selectarea celui mai bun candidat în urma unui concurs cu adevărat competitiv. Spre exemplu, în perioada de referință 23% din candidații propuși pentru numirea în judecătorii, 65% din cei propuși pentru numirea la funcții de conducere în judecătorii, 91% pentru numirea la funcții de conducere în curțile de apel și 100% pentru cei propuși la funcții de conducere în CSJ sunt candidați care au participat la concursuri cu un singur candidat. În același timp, 10-14% din toate concursurile anunțate (21% pentru promovarea la CSJ) sunt declarate de CSM ca fiind eșuate, singura motivație oferită fiind, de fiecare dată, că un candidat sau candidații participanți nu au întrunit numărul necesar de voturi din partea membrilor CSM.

A fost observată o lipsă de interes a judecătorilor de a participa la concursuri pentru funcții de conducere în instanțe. Astfel, multe concursuri anunțate de CSM pentru promovarea la curțile de apel sau în funcții de conducere la curțile de apel și CSJ au avut loc cu participarea unui singur candidat, sau nu au avut loc din motiv că nu au existat candidați sau aceștia s-au retras până la votare, determinând CSM-ul să anunțe concursuri repetate. Motivarea insuficientă a hotărârilor CSM și declararea unui număr mare de concursuri ca fiind eșuate ar putea fi printre cauzele care descurajează judecătorii să participe la aceste concursuri.

Autorii recomandă îmbunătățirea sistemului de selecție și promovare a judecătorilor prin utilizarea rezultatelor evaluării oferite de Colegiul de Selecție la numirea și promovarea candidaților și prevederea în legislație a dreptului candidaților pentru numirea în funcția de judecător cu cel mai înalt punctaj de a-și alege instanța; organizarea concursurilor pentru toate funcțiile vacante în sistem o dată sau de două ori pe an, ceea ce va permite candidaților să-și planifice din timp cariera și va da posibilitate CSM-ului să-și planifice activitatea și suficient timp pentru motivarea hotărârilor; motivarea hotărârilor CSM cu privire la cariera judecătorilor în cazul în care punctajul Colegiului de Selecție nu este urmat de CSM sau concursul este declarat eșuat. De asemenea, se recomandă  reevaluarea urgentă a criteriilor de selecție, promovare și transfer a judecătorilor, care au o serie de carențe evidențiate în mai multe analize precedente atât de CRJM, cât și de alte organizații. Concluziile analizei confirmă lipsa unui progres în domeniul selecției și promovării judecătorilor, constatate anterior în recomandările documentului de politici publice: „Selectarea și cariera judecătorilor – dublări de responsabilități sau garanții suplimentare?”, elaborat de CRJM în anul 2015.

Documentul de politici publice: „Selecția și promovarea judecătorilor – provocări și necesități” a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Acest document este posibil datorită  ajutorului generos al poporului american, oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin CRJM şi nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.

The legislation of the Republic of Moldova on non-governmental organizations is obsolete, failing to provide sufficient protection against abuses. In spring 2016, the Minister of Justice, Mr. Vladimir CEBOTARI, accepted the proposal of several civil society organizations to improve the legislation on non-governmental organizations and established a working group to this end, composed of representatives of non-governmental organizations and the Ministry of Justice.

The group worked for more than a year and prepared a draft law intended to replace the Law on Public Associations and the Law on Foundations. This draft is in line with the best international standards and practices and may represent, if adopted, a step forward in ensuring a sustainable and independent associative sector in the Republic of Moldova. The draft was endorsed by international experts and subjected to public consultations with participation of non-commercial organizations held on 14 September 2016 by the Ministry of Justice. During its activity, the working group enjoyed independence and was not subject to undue influence by the leadership of the Ministry of Justice or any other authorities. The draft Law on non-governmental organizations is ready to be promoted for adoption.

Last week, the representatives of NGOs, members of the above-referenced working group, received from the representatives of the Ministry of Justice, part of the same group, a proposal to complete the draft with three additional articles (Articles 28-30) presented by the Minister of Justice.

The additions include "special provisions on political activity of non-governmental organizations", which significantly limit the activity of non-governmental organizations and establish prohibitions for their direct or indirect foreign financing. These restrictions refer to organizations that contribute to development and promotion of public policies intended to influence the legislative process. At the same time, these restrictions apply to the organizations that, according to the initiative, could participate or intervene in political activities, electoral campaigns, electoral programs, support political parties, their leaders or candidates, promote them or any other actions undertaken by them, either jointly or separately, both, in elections within the meaning of the Electoral Code or matters subject to a referendum, or beyond elections. These organizations will be prohibited even from accessing the 2% mechanism.

The adjustments also aim at additional financial transparency rules for all organizations that benefit from financing outside the Republic of Moldova. They should submit to the Ministry of Justice quarterly and annual financial reports, even though such reports are submitted monthly and annually with the Tax authorities of the Republic of Moldova. Moreover, the NGOs should publish other reports confirming the origin of the organization's funds and revenues, and of the members of its management bodies as well. Additionally, organizations will have to submit a written declaration on incomes and expenditures ratio for "political activities" to the Ministry of Justice and the Central Electoral Commission and publish it on their website.

For breach of the above requirements, the Ministry of Justice will apply sanctions to the non-governmental organization and to the members of its management bodies. Some of the provided sanctions are a financial penalty in the amount of the monthly salary fund of the organization or in the amount of the material value of which the financial organization benefited in committing the breach, whichever is greater, as well as the liquidation of the organization, based on a court decision.

On 6 July 2017, the members of the working group convened in a meeting with the Minister of Justice.  At this meeting, Mr. Cebotari mentioned that the proposed additions are designed to avoid the external influence on the policy of the Republic of Moldova, which is exercised, including by means of external financing of non-commercial organizations which are focusing on state policies or are supporting, directly or indirectly, initiatives of political parties. The Minister suggested to improve the text proposed by him. The representatives of the Ministry of Justice in the working group informed the representatives of NGOs from the working group that the final version of the daft to be promoted will be decided by the Ministry of Justice.

The signatory organizations consider that the proposals of the Minister of Justice cannot be supported in any way, because they are contrary to the international standards and are endangering the entire associative sector and democracy in the Republic of Moldova.

This initiative is contrary to the international standards, which do not allow such limitations for the NGOs activities. A recent analysis by the Venice Commission reveals that such limitations exist only in three member states of the Council of Europe - Russia, Hungary and Azerbaijan. Recently, the Venice Commission had a critical attitude on Hungarian law. The limitations proposed by Mr. Cebotari are even more restrictive than those in Hungary, a country that does not impose an absolute ban for foreign funding of NGOs. Moreover, the minister's initiative is contrary to the very purpose for which the drafting of new legislation was initiated. The working group was created to improve and not to worsen the working environment of non-governmental organizations. If Minister’s intention was communicated from the outset, no non-commercial organization would have accepted to get involved in drafting such a draft Law. Furthermore, this initiative was announced at the latest possible moment, despite the fact that the same Minister created the working group more than a year ago.

The proposals represent an attack on non-governmental organizations that are active in promoting public policies or any other activities to develop participatory democracy. The absolute majority of Moldovan NGOs benefit from funds provided by development partners. Such measures will deprive the majority of active NGOs in the country of financing and the foreign political organizations and foundations working in the Republic of Moldova would be forced to cease their activity. Therefore, this will affect thousands of people directly benefiting from the NGOs activity and the functioning of democracy itself in the Republic of Moldova.

The proposed provisions are contrary to the Association Agreement between the Republic of Moldova and the European Union, which encourages the involvement of all relevant stakeholders, including civil society organizations, in developing policies and reforms in the Republic of Moldova. We must recall that the state of the Republic of Moldova itself benefits from continuous financial support from the development partners. Thus, restricting external financing for the non-governmental sector is at least disproportionate.

Furthermore, for 20 years the legislation of the Republic of Moldova has not provided for such prohibitions. Due to the fact that legislation had not provided for such bans, the associative sector in Moldova developed considerably over the past two decades. This confirms that the danger invoked by the Minister of Justice as an argument for promoting the initiative does not exist. The draft law elaborated by the working group already sets limits to the NGOs' involvement in elections in line with best international practices. The proposed additions go much further, excessively limiting the activity of NGOs both during and after elections.

This initiative comes at a time when we are witnessing a regress in the environment of non-governmental organizations activity, including due to attacks against several civil society activists. Also, the statement made by the President Igor DODON on 26 May 2017 on the usefulness of promoting provisions limiting foreign funding of NGOs, similarly to Hungary, cannot be ignored. We would like to believe that this incident does not represent the policy promoted by the government regarding NGOs.

In the light of the foregoing, the signatory organizations call on:

1. the Minister of Justice, to give up the initiative to limit financing of the activity of NGOs from outside, as well as any other initiatives aimed at limiting their activity, and to send the draft Law drafted by the working group to the Government for approval as soon as possible;
2. the Government and Parliament to vote the draft law on non-governmental organizations drafted by the working group without introducing provisions that will limit the activity of NGOs. Any delay in promotion of this draft will be treated by us as an implicit confirmation of a policy of limiting the activity of the associative sector;
3. diplomatic community and development partners of the Republic of Moldova to closely monitor the situation of civil society in the Republic of Moldova and the initiatives to suppress the activity of the associative sector in the Republic of Moldova, and to take all measures to ensure that the civil society organizations working environment and freedom of the press do not worsen.

Note: The draft law, with the additions proposed by the Minister of Justice (Art. 26-28) was published in the afternoon of 11 July 2017 after the above declaration was issued, and is available here. 

The English version of Declaration can be downloaded here.

The Romanian version of Declaration is available here.

The signatory organizations:

1. Alliance INFONET
2. Alliance of NGOs active in the field of Social Protection of Child and Family*
3. Alliance Organization for People with Disabilities from the Republic of Moldova
4. Students Alliance of Moldova
5. Human Rights Embassy
6. Amnesty International Moldova
7. ”Piligrim-Demo” Public Association
8. Certitudine Association
9. Women`s Association for the Environment Protection and Sustainable Development
10. Association of Professional and Business Women
11. Association of Environment and Ecological Tourism Journalists from Republic of Moldova
12. Small Business Association
13. ”Home of Hope” Public Association
14. Association “Positive initiative”
15. “For the Present and Future” Public Association
16. ”Pro-Trebujeni” Public Association
17. ”QNA Moldova” Public Association
18. Youth for the Right to Live, Bălți
19. ADR „Habitat” Public Association
20. Helsinki Citizens Assembly of Moldova
21. BIOS Public Association
22. ”SocioAcces” Public Association
23. Young Women Cernoleuca Public Association
24. Association for Participatory Democracy (ADEPT)
25. Association for Efficient and Responsible Governance (AGER)
26. Foreign Policy Association (APE)
27. Association of Independent Press (API)
28. Promo-Lex Association
29. Association of Young Artists ”Oberliht”
30. ”EuroPass” Center
31. Center Partnership for Development (CPD)
32. Independent Analytical Center Expert-Grup
33. Legal Assistance Center for Persons with Disabilities
34. Center for Economic Development
35. Women`s Law Center
36. The Human Rights Information Centre (CIDO)
37. The Child Rights Information Center (CIDDC)
38. ”GENDERDOC-M” Information Centre
39. Journalistic Investigation Centre (CIJ)
40. Rehabilitation Centre for Torture Victims "Memoria"
41. Legal Resources Centre from Moldova (CRJM)
42. International Centre “La Strada”
43. National Law Centre „AD LEGEM”
44. National Environmental Center
45. National Roma Center
46. National Center for Child Abuse Prevention (CNPAC)
47. Centre for Independent Journalism (CJI)
48. Center For Health Policies and Studies (Centrul PAS)
49. Pro-Europa Center from Comrat
50. The Regional Environmental Centre (REC Moldova)
51. Balti University Legal Clinic
52. Nondiscrimination Coalition
53. MD Community
54. National Youth Council of Moldova (CNTM)
55. CPR-Moldova
56. Eco-Contact
57. Eco-TIRAS
58. Est Europe Foundation
59. Freedom Moldova Foundation
60. Foundation for Development
61. Terre des hommes Moldova Foundation
62. The Group of Youth for Interetnical Solidarity
63. Soros Foundation-Moldova
64. Gutta Club
65. HOSPICE Angelus Moldova
66. Development Institute ”Millenium”
67. Institute for Public Policy (IPP)
68. Institute for European Policies and Reforms (IPRE)
69. Labour Institute
70. Institute for Development and Social Initiatives “Viitorul”
71. Ecological Movement from Moldova
72. Non Commercial Partnership for Medical and Social Programs
73. RISE Moldova
74. Association for Protection of the Birds and Nature
75. Terra-1530
76. Transparency International Moldova (TI-Moldova)
77. Union of Organizations for Disabled from Moldova
78. Union for HIV Prevention and Risk Reduction

The list of signatory organisations remains open

*APSCF is a network of 89 national and local NGOs set up in 2002 and some member NGOs have been active since the 1990s, being active particularly as providers of social services for children, as well as promoters of new approaches/ ideas/ norms in child's protection. The member NGOs, dialogue partners of national and international decision-makers, and children's friends, contribute through daily activities to the implementation of the UN Convention on the Rights of the Child, since it has been ratified.